Apropo, nu mulți știu că legislația electorală stipulează clar că nimeni nu este obligat să-și exprime dreptul la vot. Totuși, o societate democratică presupune ca membrii acesteia să-și alegă conducerea, iar cu cât mai mulți oameni vor alege, cu atât mai reprezentativ va fi rezultatul.

În Republica Moldova Parlamentul se alege prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat pentru un mandat de patru ani.

Ultimele alegeri parlamentare au fost organizate în baza unui sistem de vot mixt. Adică cetățenul vota pentru o persoană pe circumscripția uninominală și pentru o formațiune politică pe circumscripția națională.

Pe circumscripţia naţională s-au ales 50 de deputaţi în baza votului reprezentării proporţionale. De cealaltă parte, în circumscripţiile uninominale se aleg 51 de deputaţi în baza votului majoritar, câte unul de la fiecare circumscripţie.

50+51 = 101 oameni, numiți deputați. Aceștia sunt împuterniciți să reprezinte interesele poporului care le-au dat votul.

Probabil ai observat că am vorbit la trecut despre sistemul electoral mixt. Asta pentru că el a fost anulat în august 2019.

Cum adică a fost anulat? Alegerile cum se vor desfășura?

Parlamentul a votat anularea sistemului electoral mixt și revenirea la cel proporțional. Adică nu vor mai exista deputați aleși câte unul pentru fiecare circumscripție, ci vor fi numai liste de partid. Totuși, sistemul mixt va rămâne valabil în cazul unor eventuale alegeri parlamentare anticipate. Iar decizia de a reveni la sistemul proporțional de vot va fi valabilă doar când scrutinul va fi ordinar.

Citește și: Sistemul mixt a fost anulat și alte lucruri pe care ar trebui să le știi despre acesta

Ordinare și anticipate

Deși sunt termeni folosiți pe larg în spațiul public, unii nu îi cunosc. De aceea, îți explic, pe scurt, când alegerile parlamentare sunt ordinare și când pot fi anticipate.

După cum îți spuneam anterior, mandatul Parlamentului ales este de patru ani. Uneori, însă, din cauza unor evenimente de pe scena politică următoarele alegeri pot fi declanșate mai devreme. Adică, Legislativul își încetează mandatul înainte de termen. Acest scrutin electoral se va numi ANTICIPAT.

Totodată, legislația prevede faptul că alegerile sunt anticipate și în cazul în care se reorganizează unitățile administrativ-teritoriale.

Cât despre alegerile ordinare - e simplu. Sunt scrutinele care au loc atunci când expiră, în mod normal, mandatul Parlamentului.

Nule, parțiale, repetate sau noi

Poate ai auzit, de obicei, după alegeri se așteaptă verdictul Curții Constituționale. Sunt sau nu valide alegerile? Ei bine, dacă Înalta Curte stabileşte că, în procesul electoral, în ziua alegerilor ori la numărarea voturilor, au fost comise încălcări ale codului electoral alegerile sunt declarate NULE.

Scrutinul parlamentar poate fi PARȚIAL atunci când în circumscripţia uninominală nu a fost ales un deputat. Atunci, Comisia Electorală Centrală (CEC) , în termen de două săptămîni, va organiza alegeri parţiale în circumscripţia respectivă.

Se consideră VOTARE REPETATĂ atunci când scrutinul a fost declarat nul, iar CEC desfășoară alegeri repetate în circumscripțiile vizate. Alegerile repetate se organizează în baza aceloraşi liste electorale, cu aceleaşi organe electorale şi cu participarea aceloraşi candidaţi.

Să tot ții minte mandatul ăsta de patru ani pentru că în cazul președintelui tot atâta timp ține. În Republica Moldova, șeful statului se alege într-o singură circumscripţie electorală naţională. Adică, când mergi la urna de vot primești un singur buletin pe care sunt afișați mai mulți candidați, iar tu trebuie să alegi doar unul pentru ca votul să fie consdierat valid.

Probabil știi deja, președintele reprezintă statul şi este garantul suveranităţii, independenţei naţionale, al unităţii şi integrităţii teritoriale a ţării.

Te-ar putea interesa: Președintele (nu) este în putere să mărească salariile sau să facă drumurile? CE SPUNE LEGEA despre atribuțiile șefului statului

Apropo, o curiozitate. Poate fi ales șef alstatului cetăţeanul care are 40 de ani împliniţi și nu mai puțin. Totodată, acesta trebuie să fi locuit permanent pe teritoriul Republicii Moldova, fie nu mai puţin de 10 ani şi posedă limba de stat.

Este declarat învingător al prezidențialelor candidatul care a obținut cel puțin jumătate din voturile alegătorilor ce au participat la alegeri.

Ce se întâmplă în caz contrar? În cazul în care nici unul dintre candidați nu a întrunit această majoritate, se organizează al doilea tur de scrutin, între primii doi candidaţi stabiliţi în ordinea numărului de voturi obţinute în primul tur.

Ulterior, este declarat ales candidatul care a obținut cel mai mare număr de voturi.

Important este faptul că mandatul preşedintelui Republicii Moldova poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă.

Apropo, nicio persoană nu poate îndeplini funcţia șef de stat decât pentru cel mult două mandate consecutive.

Ce se întâmplă dacă funcția de președinte devine vacantă?

Alegeri locale. LO-CA-LE. În cazul unui astfel de scrutin, cetățenii își aleg primarii, dar și consilierii în consiliile din localitatea lor, ori, după caz: oraș, sector, sat, comună.

Acești oameni, care reprezintă populația în organele administrației publice locale sunt aleși odată la patru ani.

PRIMARUL

Candidatul pentru funcţia de primar se consideră câștigător dacă a obținut mai mult de jumătate din sufragii.

În cazul în care nici un candidat nu întruneşte mai mult de jumătate din numărul de voturi valabil exprimate, în termen de două săptămîni se va organiza la al doilea tur de scrutin cu doi candidaţi care au întrunit cel mai mare număr de voturi în primul tur.

Dacă mai mulţi candidaţi au acumulat un număr egal de voturi, consiliul electoral de circumscripţie efectuează tragerea la sorţi.

Alegeri, nevalabile, nule, repetate noi sau parțiale

Alegerile locale sunt considerate nevalabile când în anumite circumscripţii au participat mai puţin de 1/4 din numărul persoanelor înscrise în listele electorale.

Scrutinul este declarat nul dacă în cadrul operaţiilor electorale au fost comise încălcări ale legislației care au influenţat rezultatele votării şi atribuirea mandatelor.

Votarea urmează să fie repetată dacă în anumite circumscripţii sau secţii de votare alegerile sunt declarate nevalabile sau nule.

De menționat este faptul că concurenţii electorali vinovaţi de încălcări ale prevederilor Codului electoral sunt excluşi din buletinele de vot, în baza unei hotărâri judecătoreşti definitive, iar consiliile şi birourile electorale care au comis asemenea încălcări se înlocuiesc.

Alegerile sunt declarate noi în circumstanțele în care consiliul a demisionat, a fost dizolvat ori componenţa lui s-a redus cu mai mult de 1/3 din numărul stabilit de legea privind administraţia publică locală.

Un alt caz în care scrutinul este nou: atunci când primarul a demisionat, a fost revocat sau nu poate să-şi exercite funcţiile, inclusiv din cauza privării de dreptul la ocuparea unor funcţii.

Dacă şi după votarea repetată nu a fost ales consiliul sau primarul, de asemenea, alegerile sunt noi.

Alte cazuri în care se desfășoară (sau nu) alegeri locale noi:

- când se efectuează reorganizarea administrativ-teritorială și este necesară alegerea autorităţilor administraţiei publice locale.

- când vacanţa funcţiei de primar al localităţii a apărut în ultimul an înainte de expirarea mandatului, alegeri noi pentru funcţia de primar nu se organizează.

Alegerile locale pot fi declarate parțiale. Se întâmplă în cazul în care, în urma scrutinului, nu a fost ales numărul stabilit de consilieri.