Șah la regină sau blocaj pentru majoritate? Care sunt scenariile de mai departe în caz că Sandu nu o desemnează pe Durleșteanu. Iată ce spunea Dodon în august (VIDEO)
În contextul propunerii venite din partea Partidului Socialiștilor privind desemnarea Marianei Durleșteanu pentru funcția de prim-ministru, precum și crearea majorității parlamentare care vine să o susțină, apare întrebarea dacă președinta Maia Sandu este sau nu obligată să semneze un astfel de decret. Potrivit deciziei Curții Constituționale, din 6 august 2020, șefa statului are această obligație, dacă există o majoritate parlamentară formalizată. Ce se întâmplă dacă totuși, șefa statului refuză să semneze un astfel de decret?
・
Curtea Constituțională a statuat la 6 august 2020 că președintele Republicii Moldova este obligat să desemneze candidatul pentru funcția de prim-ministru propus de majoritatea parlamentară formalizată în timpul consultărilor. În caz contrar, șeful statului poate fi suspendat și demis din funcție.
Potrivit articolului 89 din Constituție, procedura de suspendare din funcție a președintelui presupune votul a 67 de deputați în Parlament și apoi organizarea unui referendum național.
În condițiile actuale, pare imposibil ca majoritatea parlamnetară să reușească suspendarea din funcție Maiei Sandu, întrucât au doar 54 de deputați.
Articolul 89. Suspendarea din funcție
(1) În cazul săvîrşirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituţiei, Preşedintele Republicii Moldova poate fi suspendat din funcție de Parlament, cu votul a două treimi din deputaţi.
(2) Propunerea de suspendare din funcție poate fi iniţiată de cel puţin o treime din deputaţi şi se aduce, neîntîrziat, la cunoştinţa Preşedintelui Republicii Moldova. Preşedintele poate da Parlamentului explicaţii cu privire la faptele ce i se impută.
(3) Dacă propunerea de suspendare din funcție este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea Președintelui.
Acest lucru a fost confirmat și de fostul președinte Igor Dodon, la scurt timp după pronunțarea deciziei de către CC.
„Salut decizia Curții. O consider întârziată, dar necesară. Câteva lucruri importante în această decizie. Președintele țării nu poate fi suspendat pe cinci minute și transmise competențele speakerului sau premierului, așa cum se întâmpla pe timpul lui Plahotniuc. Curtea Constituțională a pus punct pe acest subiect. Al doilea lucru important, în ceea ce ține de desmenarea candidaturii la funcția de prim-ministru. Curtea a spus un lucru foarte important – majoritatea parlamentară formalizată poate înainta o candidatură pe care președintele să o accepte. Majoritatea parlamentară formalizată, conform legislației în vigoare, se anunță la ședința Parlamentului. Cred că în acest Parlament o astfel de majoritate formalizată fără participarea PSRM este imposibilă”, a declarat Igor Dodon.
Amintim că un refuz din partea șefului statului de a desemna un candidat solicitat de un partid al majorității am avut în 2016. Atunci fostul președinte Nicolae Timofti a refuzat candidatura lui Vlad Plahotniuc, pe care insista Partidul Democrat.