Inițiativa legislativă a ex-președintelui Igor Dodon, prin care propune ca deputații Parlamentului R. Moldova să depună jurământ odată ce au fost aleși de popor, stârnește contradicții printre deputații. În timp ce unii consideră ca fiind o bună practică în alte state europene, alții cred că este un proiect populist care nu schimbă nimic. Mai mult, proiectul nu prevede care ar fi consecințele și sancțiunile în caz că jurământul nu a fost depus.
„Considerăm că instituirea unui astfel de angajament va fortifica promovarea unei atitudini responsabile a demnitarului în exercitarea mandatului obținut. Respectiv, adresarea unui mesaj public, sub formă de jurământ, va constitui o angajare unilaterală în raport cu cetățenii care i-au încredințat mandat prin exercitarea dreptului la vot”, este notat în nota informativă a proiectului de lege.
Subiectul a stârnit contradicții în plenul Parlamentului. „Deputatul este alesul cetățeanului și nu cred că în Parlament el trebuie să depună jurământul. Jurământul aceasta-i conștiința deputatului în fața celor care l-au ales. Mai ales noi cei care am câștigat circumscripții, cui să-i dau jurământ, lui Dodon?”, s-a indignat deputata Maria Ciobanu.
„Jurământ poporului care v-au ales pe dumneavoastră”, a spus în replică socialistul Vasile Bolea, cel care a prezentat proiectul de lege.
O parte din deputați au încercat să afle ce schimbări intervin odată cu aplicarea legii. „Vor fi mai puțini transfugi, mai puține kulioace în Parlament?”, întreabă vicepreședintele Parlamentului, Alexandru Slusari. Iar deputata PDM, Monica Babuc întreabă cum vor depune jurământul în plenul parlamentului, „cum va săruta drapelul”, deputați așa ca Ilan Șor care nu sunt în țară.
În apărarea inițiativei lui Igor Dodon, deputatul PSRM Vasile Bolea a spus că deputații sunt singurii funcționari de demnitate publică care nu depun jurământ.
„După logica dvs. ar trebui să excludem să vină aici să depună jurământ în fața poporului și a reprezentanților poporului judecătorii Curții Constituționale, membrii altor instituții cu statut de persoane de demnitate publică. Unica funcție - deputații, nu depun jurământ. În vederea coraborării legii cu prevederile Constituției s-a propus ca și deputații în Parlament, după validarea mandatului CC să vină și să depună jurământ”, spune socialistul.
Proiectul de lege nu dă un răspuns asupra faptului ce se întâmplă dacă deputatul nu depune jurământul. Astfel, deputatul Platformei DA, Dinu Plîngău este de părere că nu ar fi o problemă ca deputații să dea jurământul, așa cum practica este aplicată în mai multe parlamente europene. Dar la fel consideră că, proiectul e incomplet și poate căpăta o notă simbolică.
„Poate de gândit la un concept de modificare a Constituției în care să se prevadă să fie obligator pentru deputați să depună jurământul în conformitate cu anumite prevederi. Și în cazul în care el încalcă jurământul să fie constatarea încălcării Constituției. Sau să fie prevăzute anumite sancțiuni și clarități despre sancțiuni dacă încalcă jurământul”, spune Plângău.
Proiectul de lege a fost votat de majoritatea deputaților în prima lectură, urmând să fie îmbunătății și prezentat în fața parlamentarilor pentru vot în lectura a doua.
