„În raport se menționează că televiziunea publică trăiește bine, studiourile sunt renovate, angajații sunt mulțumiți. De ce eu, ca telespectatoare, butonez imediat telecomanda și nu mă rețin la Moldova1? De ce produsul audiovizual, care este și nou, de multe ori aduce a naftalină? Ce e cu provincialismul televiziunii publice, ce nu îi ajunge pentru a produce emisiuni calitative? Ori jurnaliști, ori regizori, ori echipament, ori, asta cred că e motivul, un management adecvat, ancorat pe creativitate, pe motivarea angajaților să persevereze. Mi s-a creat impresia că conducerea instituției nu știe principiile fundamentale ale unei instituții media publice. De câțiva ani, conducerea nu s-a schimbat, tot am așteptat că între timp se vor produce schimbări spre bine”, a declarat membra CA Larisa Manole.

Mai mult, aceasta s-a arătat nedumerită de deciziile pe care le ia Consiliul de supraveghere al companiei: „De a invita în studio, în cadrul emisiunii „Loc de dialog”, un analist sau reprezentant al societății civile. De a pregăti pentru invitat un set de întrebări care va elucida subiectele puse în discuție. Asta e decizie luată de Consiliul de supraveghere? De a transmite invitații participanților la emisiuni prin intermediul serviciului de presă sau pe mail. E nevoie de un ditamai Consiliu de supraveghere pentru a lua astfel de decizii. În dealul Schinoasei, situația este dezastruoasă, se întâmplă lucruri urâte, angajații, cei care au mai rămas, sunt nemulțumiți, iar conducerea se complace în rapoarte triumfaliste. Atât timp cât va continua această stare, televiziunea publică nu va fi publică”.

Iar președinta CA, Ala Ursu-Antoci, a propus organizarea unor audieri: „Pe hârtie sunt așternute cuvinte foarte frumoase. Vreau să înțeleg dacă au fost realizate obiectivele propuse pentru 2020 și dacă au obiective pentru 2021. Propun în următoarele două luni să invităm atât conducerea, cât și întreg Consiliu de supraveghere la o discuție, unde să le adresăm întrebări direct. De ce ședințele Consiliului de supraveghere nu sunt publice, nu sunt transmise în direct, așa cum sunt transmise ședințele noastre?”.

„Doamna Manole are dreptare, dar sunt foarte multe lucruri de spus. Deranjează partizanatul politic care se face în cadrul multor emisiuni. Este deranjant când te conectezi la radioul național și nu poți asculta clar ce se vorbește. Da, sunt emisiuni bune, ziariști foarte buni. Dar sunt o sumedenie de probleme”, a adăugat membrul CA Ion Robu.

„Există un ghem de probleme, ele trebuie depășite de comun acord. Trebuie să vedem ce problematici există, care trebuie să fie suportul nostru”, a intervenit membrul CA Dragoș Vicol.

Iar membrul instituției Artur Cozma a avut propria explicație pentru problemele furnizorului public național: „Este emanația societății. Ei nu pot depăși nivelul general care este, nu pot străluci pe un fundal gri. Poate același provincialism nu îl pot depăși, care există în spațiul nostru. Poate să lansăm o discuție mai largă în societatea civilă, pentru a aborda cu adevărat problema mai larg și a găsi o soluție. Experiența țărilor baltice arată că, în cazul în care s-a schimbat radical managementul, lucrurile au început să lucreze bine. Nu aș fi categoric că managementul actual este atât de defectuos, dar ceea ce s-a dorit nu s-a realizat”.

Membrul CA Iulian Roșca a menționat că audierile trebuie organizate, însă fără a fi interpretate ca o ingerință în activitatea companiei: „Avem o responsabilitate față de această instituție publică. Ca să nu fie pur formale aceste succese înșirate în raport, ar fi cazul să-i dăm un imbold acestui furnizor național pentru a mișca carul din loc”.

Menționăm că la ședința Consiliului Audiovizualului nu au participat reprezentanții companiei Teleradio-Moldova.