OPINIE | Cum evităm eșecurile din investițiile publice?

IPRE
IPRE

Centru de Cercetare

Institutul pentru Politici și Reforme Europene este un centru independent de cercetare și analiză, misiunea căruia vizează accelerarea integrării europene a Republicii Moldova, prin implementarea reformelor sistemice, creșterea democrației participative și consolidarea rolului cetățenilor în procesele decizionale.

OPINIE | Cum evităm eșecurile din investițiile publice?
poză simbol

Cum evităm eșecurile din investițiile publice? La această întrebare a încercat să răspundă analistul de politici publice Stanislav Ghilețchi, care este și director adjunct pe cercetare în cadrul Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE). Nota analitică de mai jos a fost realizată în cadrul proiectului „Analize Tematice a politicilor publice”, cu susținerea Fundației Konrad Adenauer în Republica Moldova.  

Infrastructura publică, precum rețelele de alimentare cu apă și canalizare, telecomunicațiile, transportul public, reprezintă fundamentul creșterii și dezvoltării economice durabile a unei comunități. La nivel mondial, anual se cheltuie peste 2,5 trilioane de dolari pentru investițiile în infrastructură. În premieră, municipiul Chișinău a planificat peste 1,1 miliarde de lei pentru proiectele investiționale (aproximativ 18% din toate cheltuielile bugetare). Majorarea semnificativă a investițiilor la nivelul municipiului Chișinău este una salutabilă și binevenită.

Dar investițiile publice în infrastructură nu pot fi efectuate fără o planificare și nu pot fi cheltuiți bani pentru orice element al infrastructurii. La ora actuală, atât în municipiul Chișinău, cât și la nivel național, acestea sunt efectuate mai mult ad-hoc, fără o analiză detaliată a beneficiilor acestor investiții, fără o comparație a acestor beneficii, fără prioritizarea acestora. Cum determină primăria dacă trebuie să reabiliteze un parc sau o porțiune de trotuar? Modernizează iluminatul public sau schimbă rețeaua de apă și canalizare? Investește într-o arenă sportivă sau construiește cinci grădinițe noi? Construiește un drum nou sau repară drumurile existente?

Bugetul municipiului Chișinău pentru anul 2021

- Venituri - 4,7 miliarde de lei;

- Cheltuieli - 6,2 miliarde de lei;

- Suma destinată proiectelor investiționale constituie 1,1 miliarde de lei sau 18% din toate cheltuielile bugetare.

În condițiile în care bugetul pentru anul 2021 prevede investiții majore în infrastructura publică, iar acest trend va continua și în viitor, ce acțiuni ar trebui întreprinse pentru evitarea irosirii banilor publici?  

Relansarea economică a municipiului Chișinău și a Republicii Moldova în general poate fi realizată doar cu sportul plenar al sectorului privat și partenerilor de dezvoltare. Pentru ca această relansare să fie una cu adevărat pozitivă, procesul decizional privind investițiile în infrastructura publică trebuie să fie îmbunătățit:

1. Elaborarea unei liste universale a proiectelor de investiții - Scopul instituirii unui mecanism de evaluare în baza unor criterii obiective a tuturor proiectelor investiționale, inclusiv a celor finanțate prin intermediul parteneriatului public-privat, este să identifice cele mai calitative proiecte care să contribuie la îmbunătățirea vieții cetățenilor și să asigure cel mai înalt nivel de eficiență a banului public.  

2. Implicarea sectorului privat, într-un mod transparent și în baza condițiilor reciproc avantajoase pentru bugetul de stat și companiilor private - transparența și controlul adițional, atât din partea investitorilor privați, cât și din partea autorităților publice, întotdeauna va fi superior altor metode de finanțare, care deși ar putea livra un proiect mult mai rapid, dar unul care nu produce suficientă valoare pentru public sau dimpotrivă unul care devine o povară pentru buget.

Irezistibilitatea proiectelor grandioase

Puțini ar contesta faptul că Republica Moldova are nevoie de investiții majore în infrastructură. Experții economici, cetățenii, dar în mod special politicienii menționează importanța modernizării infrastructurii și atragerii fondurilor pentru dezvoltare. Dacă toți sunt de acord cu faptul că investițiile sunt necesare, atunci divergențele majore apar atunci când sunt luate deciziile cu privire la alocarea banilor pentru unele proiecte, dar nu pentru altele.

În condițiile în care bugetele sunt gestionate de către politicieni, aspectele politice deseori prevalează la selectarea proiectelor de infrastructură. Astfel, investițiile publice nu întotdeauna au cea mai bună argumentare economică și nu generează beneficii publice pentru cetățeni și comunitate. De exemplu, Arena Chișinău a costat statul peste 200 de milioane de lei, dar nu este utilizată nici astăzi. Pentru construcția spitalului de ftiziopneumologie din Vorniceni autoritățile au cheltuit 90 de milioane de lei, dar acesta nu a găzduit nici un pacient. Iar construcția stadionului olimpic, anunțată în 2006, nici nu a fost începută. Toate aceste proiecte investiționale au fost lansate cu mare fast și cu multe promisiuni despre valoarea obiectelor pentru public.

Politicienii din totdeauna au preferat investițiile în proiecte grandioase și mărețe în defavoarea proiectelor mici sau mentenanței infrastructurii deja existente. Proiectele mari pot aduce mai multă vizibilitate și o posibilitate de a obține un avantaj în fața altor concurenți politici. Dar experiența proiectelor ratate în Moldova, dar și în alte țări, arată că investițiile în infrastructură nu asigură automat creștere și valoare pentru cetățeni. Dimpotrivă, falimentul demonstrează că toate investițiile publice trebuie făcute având la bază analize fundamentate și obiective foarte clare. Altfel, există un risc sporit ca aceste investiții să producă doar costuri adiționale în viitor, fără să contribuie la îmbunătățirea calității vieții. 

La 9 februarie 2021, primarul general al municipiului Chișinău, în cadrul unei întrevederi cu reprezentanții Ministerului Economiei și Infrastructurii, a menționat câteva proiecte importante pentru Chișinău, cum ar fi: construcția podurilor, construcția drumului de centură și creșterea eficienței energetice. Dar pentru a justifica importanța și necesitatea acestora este important ca fiecare proiect să arate exact cum va îmbunătăți calitatea vieții, cum va contribui la dezvoltarea economică durabilă și cum va fi asigurată mentenanța infrastructurii noi.

Implicarea defectuoasă și netransparentă a sectorului privat

La ora actuală există o ruptură între investițiile private și investițiile publice. Nivelul redus de sinergie a contribuit inclusiv la dezvoltarea haotică a municipiului Chișinău. Conform calculelor, în ultimii 20 de ani, sectorul privat a investit peste 4 miliarde de euro, preponderent în blocuri de apartamente și construcții comerciale. În același timp, autoritățile municipale au investit extrem de puțin în infrastructura publică. Acest dezechilibru a creat o presiune enormă, atât asupra infrastructurii sociale, cât și asupra infrastructurii de transport care cu greu face față cerințelor zilnice ale locuitorilor municipiului Chișinău.

Astfel, autoritățile trebuie să depună eforturi pentru a crește sinergia investițiilor, astfel încât toate proiectele să fie aliniate obiectivelor strategice de dezvoltare stabilite atât la nivel de oraș, cât și la nivel național. Volumul investițiilor private demonstrează faptul că există un potențial enorm pentru dezvoltarea unor parteneriate publice-private benefice, care să contribuie la îmbunătățirea semnificativă a calității infrastructurii și vieții cetățenilor.

Cu toate că există un potențial, rezultatele obținute până la moment nu inspiră multă încredere. Lipsa de transparență a datelor, inclusiv negocierea contractelor în spatele ușilor închise continuă să vicieze investițiile publice. De exemplu, recent, Ziarul de Gardă a publicat o investigație cu privire la finanțarea unor lucrări de reparație de către companiile private, iar Primăria municipiului Chișinău a refuzat să ofere informație despre numele companiilor care au efectuat aceste lucrări „gratuite” pentru Chișinău. Unul dintre principiile de bază ale economiei este faptul că prânzuri gratuite nu există. Un cost există întotdeauna, dar acesta poate fi achitat de diferite părți. Practica de a accepta astfel de investiții „gratuite” este una viciată care ridică multiple semne de întrebare, în mod special atunci când nu există transparență cu privire la volumul contribuțiilor și la identitatea investitorului.

Planificarea versus Realitatea

Pe lângă selectarea proiectelor care ulterior ar putea să devină o povară pentru cetățeni, o altă consecință a lipsei de analiză este și executarea mai puțin satisfăcătoare a proiectelor de investiție. Pe parcursul ultimelor ani, au fost înregistrate multiple cazuri când la proiectele investiționale nu au fost respectați termenii stabiliți în contract sau a fost necesară majorarea bugetului inițial.

·     Strada Albișoara din capitală a intrat în reparație la început lunii august și trebuia să fie reabilitată integral până la 30 octombrie. Traficul pe întreg sectorul de drum a fost permis la sfârșitul lunii noiembrie;

·     Viaductul de pe șoseaua Balcani, a intrat în reparație în anul 2016. Lucrările trebuiau finalizate în anul 2020, dar la moment acestea sunt gata în proporție de 60 la sută. Iar pentru finalizare, au fost solicitați bani adiționali din partea bugetului;

·     După reabilitarea trotuarelor și iluminatului public pe strada Ion Creangă (investiția inițială de 26 de milioane de lei), autoritățile au constatat necesitatea modernizării rețelelor utilitare (volumul nou de lucrări va costa 50 de milioane de eli). La această etapă, nici nu se cunoaște care este termenul de executare a tuturor lucrărilor;

·     Reparația trotuarelor de pe strada Nicolae Testemițanu urma să fie finalizată în luna august 2020, dar în luna noiembrie muncitorii erau încă pe șantier.

·     Despre biletul electronic și amenajarea parcărilor se discută în spațiul public deja de mai mult de 10 ani, iar rezultatele tangibile întârzie să apară.

Situația nu este una caracteristică doar Republicii Moldova. Analizând proiectele mari investiționale implementate de către autoritățile publice din diferite țări în ultimii 70 de ani, cercetătorii au stabilit că 9 din 10 proiecte au înregistrat costuri mai mari decât cele estimate la etapa de lansare a proiectelor, fiind depășite inclusiv termenele inițiale de executare a proiectelor. Aeroportul din Berlin a fost inaugurat cu o întârziere de opt ani, pe parcurs fiind stabilite șapte ținte diferite de finalizare a proiectului. Iar Opera din Sydney a depășit bugetul inițial cu 1.400%.

Prin urmare, rezultatele și viteza de implementare prezentate la etapa inițială, deseori, sunt diferite de produsul final obținut de către autorități. În condițiile în care bugetul pentru anul 2021 prevede investiții majore în infrastructura publică, iar acest trend va continua și în viitor, inclusiv din considerentul îmbătrânirii infrastructurii actuale (ex: poduri, iluminat, rețele de alimentare cu apă și canalizare etc.) ce acțiuni ar trebui întreprinse pentru evitarea irosirii banilor publici?

O singură listă a proiectelor investiționale bazată pe analize solide

Un prim pas pentru îmbunătățirea semnificativă a calității proiectelor investiționale este elaborarea unei liste universale a proiectelor de investiții.

Înainte ca un proiect să fie acceptat și inclus în lista proiectelor prioritare, acesta trebuie supus unui proces riguros de analiză care să prezinte detaliat costurile și impacturile pozitive și negative pentru economia națională și locală și societate.

La moment, la nivelul municipiului Chișinău, prin Decizia Consiliului a fost aprobată doar o listă de 17 proiecte propuse spre implementare prin parteneriat public-privat. Dar argumentarea oportunității implementării parteneriatului public privat, justificarea tehnică și economică a proiectului și analiza riscurilor aferente acestora urmează să fie elaborate la o etapă ulterioară. 

Scopul instituirii unui mecanism universal de evaluare a tuturor proiectelor investiționale, inclusiv a celor finanțate prin intermediul parteneriatului public-privat, este să identifice cele mai calitative proiecte care să contribuie la îmbunătățirea vieții cetățenilor și să asigure cel mai înalt nivel de eficiență a banului public. Lista proiectelor supuse parteneriatului public este doar un pas, dar pasul respectiv nu este unul suficient. Este important ca evaluarea beneficiilor unui proiect să fie aplicată în mod sistematic pentru toate proiectele investiționale. Iar în baza rezultatelor acestor evaluări, să fie elaborată lista proiectelor prioritare care întrunesc toate condițiile și obiectivele economice stabilite de către autorități.

La audierile publice privind bugetul pentru 2021, Primăria municipiului Chișinău a prezentat listele proiectelor prioritare pentru fiecare sector al capitalei. Deși proiectele au fost identificate ca urmare a evaluării problemelor și discuțiilor cu cetățenii din comunitate, proiectele propuse nu au fost supuse unei analize cost-beneficiu (sau cel puțin aceste analize nu au fost făcute publice). Totodată, nu au fost prezentate toate propunerile recepționate din partea direcțiilor și întreprinderilor municipale. Astfel, nu se cunoaște dacă au existat propuneri mai bune care au fost ignorate în procesul de definitivare a bugetului. De exemplu, autoritățile au decis să renoveze însemnul „Chișinău” la toate cele cinci intrări. Ar fi putut acești bani fi utilizați în alte proiecte investiționale cu valoare mai mare?  

Lipsa unui mecanism sistematic de evaluare standard a tuturor proiectelor reduce din disciplina autorității publice și contribuie la creșterea clientelismului politic. Analizând bugetul pentru 2021, primarul municipiului București a declarat că o bună parte din propunerile făcute de șefii de direcție din primărie nu au fost realiste și argumentate economic. De exemplu, una dintre propuneri era investirea a 4 milioane de euro pentru construcția de noi statui în București. Asemenea abordări față de investițiile publice nu au cum să asigure o dezvoltare durabilă și sustenabilă a unui oraș. Bugetul oricărui oraș și al oricărei țări trebuie să reflecte o direcție de dezvoltare clară. Iar toate investițiile publice trebuie precedate de analize economice bine fundamentate.

Un alt avantaj major al elaborării unei liste a proiectelor investiționale este gradul înalt de transparență, atât a procesului de analiză, cât și a procesului de luare a deciziilor. De exemplu, Guvernul din Chile, care utilizează un mecanism comprehensiv de evaluare bazat pe criterii obiective, publică toate informațiile despre proiectele investiționale (atât despre cele care nu au fost acceptate, cât și informația despre proiectele care urmează să fie finanțate). Anual, între 25-35% din toate proiectele propuse de autorități sunt respinse din considerente că nu asigură un impact economic și social suficient de bun pentru a justifica investițiile. Totodată, după finalizarea unui proiect, autoritățile actualizează datele despre performanța unui anumit proiect, astfel încât să fie asigurată și o comparație între datele inițiale și cele obținute în realitate.    

Valorificarea pe deplin a sectorului privat

Al doilea pas pentru îmbunătățirea calității investițiilor este implicarea sectorului privat, într-un mod transparent și în baza condițiilor reciproc avantajoase pentru bugetul de stat și companiilor private.

Încercarea în premieră a Chișinăului de a emite obligațiuni municipale este un pas pozitiv în această direcție (și așteptat de foarte mult timp). Procesul este unul anevoios și implică un mare efort din partea multor actori, iar în condițiile în care o parte din rezultate ar putea fi obținute prin alte metode de finanțare, reticența lansării unui asemenea proces ar putea fi explicată. Cu toate acestea, trebuie de remarcat că procesul de emitere a obligațiunilor reprezintă un test decisiv, o hârtie de turnesol a calității transparenței la nivelul unei autorități. Rigoarea suplimentară pe care investitorii și creditorii o aplică evaluării proiectelor respective determină performanța în timp a acestor proiecte și minimizează riscul finanțării unor proiecte care nu sunt viabile nici din punct de vedere economic și nici din punct de vedere al beneficiilor generate pentru comunitate. Astfel, o emisiune de succes ar trebui să genereze un capital de încredere mai mare atât din partea cetățenilor, cât și din partea marilor investitori instituționali, care va asigura capital pe termen lung.

O altă modalitate de atragere a investițiilor private sunt contractele de parteneriat public privat. Dacă analizăm parteneriatele publice-private semnate anterior, fie de autoritățile locale sau autoritățile centrale, atunci de cele mai multe ori acestea fie au fost un eșec, fie au trezit multiple întrebări privind integritatea și legalitatea proiectelor negociate și semnate. Printre acestea pot fi menționate: Loteria națională, Arena Chișinău, parcările cu plată în municipiul Chișinău, amenajarea și întreținerea stațiilor de așteptare. Totodată, în cadrul ședinței Comisiei de control al finanțelor publice, unde s-a discutat despre raportul de audit asupra organizării, realizării și supravegherii parteneriatelor public-private aferente construcției de locuințe și obiective de menire social-culturală pentru anii 2013-2019, au fost constatate mai multe lacune în procesul de realizare a acestor contracte. Una dintre acestea a fost caracterul formal al monitorizării contractelor de către Agenția Proprietății Publice (rapoartele erau elaborate doar în baza datelor furnizate de către partenerul privat). În aceste condiții, Agenția Proprietății Publice, în a cărei responsabilitate este realizarea parteneriatelor și concesiunilor, trebuie să joace un rol mult mai pronunțat atât la etapa de negociere/semnare a contractelor, cât și la etapa de monitorizare a executării contractelor.

Fără un arbitru independent între autoritatea publică și partenerul privat, va fi tot mai dificil de identificat acel echilibru între nivelul de profitabilitate (elementul crucial pentru atragerea partenerilor din sectorul privat) și asigurarea unui nivel înalt de eficiență a banilor publici (elementul esențial pentru plătitorii de taxe).

Totodată, un contract de parteneriat public-privat va asigura o partajarea rezonabilă a riscurilor între autoritatea publică beneficiară și sectorul privat. Deoarece nici un agent economic nu se va angaja să investească într-un proiect care are un risc ridicat de eșec, partajarea corectă a riscurilor reprezintă mecanismul de triere a proiectelor care vor produce un impact pozitiv asupra dezvoltării. Anume situațiile când partenerul privat are un risc inexistent sau extrem de mic și generează proiecte de genul Arenei Chișinău.

Atât procesul de emitere a obligațiunilor municipale, cât și pregătirea unui contract bun de parteneriat public-privat necesită mult timp și efort. Dar, având în vedere eșecurile de rezonanță menționate în această notă, transparența și controlul adițional (atât din partea investitorilor privați, cât și din partea autorităților publice) întotdeauna vor fi superioare altor metode, care, deși ar putea livra un proiect mult mai rapid, dar unul care nu produce suficientă valoare pentru public sau dimpotrivă unul care devine o povară pentru buget.   

Deși emiterea obligațiunilor este la o etapă incipientă, unele rezultate deja pot fi observate. De exemplu, pentru audierea publică privind proiectul „Modernizarea Parcului de Troleibuze al Municipiului Chișinău” autoritățile au elaborat documente adiționale care prezintă detalii interesante despre proiect și descrie potențialele beneficii pentru cetățeni ca urmare a implementării. Această practică trebuie instituționalizată și aplicată sistematic pentru toate proiectele investiționale din Chișinău.

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

Relansarea economică a municipiului Chișinău și a Republicii Moldova în general poate fi realizată doar cu sportul plenar al sectorului privat și partenerilor de dezvoltare. Pentru ca această relansare să fie una cu adevărat pozitivă, procesul decizional privind investițiile în infrastructura publică trebuie să fie îmbunătățit.

Investițiile publice în infrastructură nu pot fi efectuate fără o planificare și nu pot fi cheltuiți bani pentru orice element al infrastructurii. La ora actuală, atât în municipiul Chișinău, cât și la nivel național, acestea sunt efectuate mai mult ad-hoc, fără o analiză detaliată a beneficiilor acestor investiții, fără o comparație a acestor beneficii, fără prioritizarea acestora.

Rezultatele modeste obținute de către autorități în implementarea proiectelor cu finanțare din partea sectorului privat, dar și numeroasele probleme și întârzieri înregistrate în proiectele investiționale ale autorităților naționale și locale confirmă necesitatea îmbunătățirii semnificative a capacităților de evaluare a beneficiilor fiecărui proiect în parte. Analizele de evaluare trebuie făcute în mod transparent, evitând potențialele conflicte de interese. Evaluările trebuie efectuate de către părțile neimplicate în procesul de construcție sau gestionare a obiectului de infrastructură.

Investițiile în infrastructură nu înseamnă neapărat construcția obiectelor noi de infrastructură. Asigurarea unui înalt nivel de mentenanță a infrastructurii deja construite este la fel de importantă. Doar un instrument sistematic de analiză și evaluare a proiectelor, va permite identificare proiectelor investiționale mai mici, inclusiv a proiectelor de reparație, dar care ar putea avea un impact mai mare.  

Unul dintre argumentele de bază ale autorităților pentru ponderea relativ mică a proiectelor investiționale a fost lipsa resurselor financiare. Deși acest lucru este adevărat, realitatea ne arată că lipsa proiectelor calitative și fundamentate economic este o provocare poate și mai mare pentru autorități decât resursele financiare.

IPRE recomandă următoarele:

1.   Instituirea unui mecanism de evaluare a tuturor proiectelor investiționale - evaluarea sistematică va facilita accesarea fondurilor noi pentru dezvoltare și va crește șansele finanțării proiectelor cu adevărat necesare pentru relansarea economică a Republicii Moldova.

2.   În baza rezultatelor evaluării, elaborarea listei universale a proiectelor de investiții - anume aceste proiecte vor fi candidații perfecți pentru emiterea obligațiunilor municipale sau negocierea contractelor de parteneriat public-privat.

3.   Îmbunătățirea capacităților instituțiilor statului responsabile de evaluarea și analiza beneficiilor economice a proiectelor de investiții.

4.   Creșterea transparenței proiectelor investiționale și publicarea detaliată a proiectelor propuse de către direcțiile și întreprinderile municipale, inclusiv a proiectelor care au fost propuse, dar refuzate din anumite motive.

5.   Implicarea sectorului privat, într-un mod transparent și în baza condițiilor reciproc avantajoase pentru bugetul local/de stat și companiilor private - în condițiile în care necesitățile de dezvoltare sunt foarte multe, iar posibilitățile de finanțare sunt limitate, fără implicarea sectorului privat, autoritățile publice nu vor fi în stare să ofere servicii calitative și inovative pentru cetățeni.

Dacă tot ai ajuns aici…

… vrem să-ți cerem o favoare. Sute de mii de oamenii intră pe AGORA, lună de lună, pentru informație de calitate. Noi credem că toți oamenii merită acces la informație corectă, verificată și explicată. Tocmai din această cauză vrem să păstrăm știrile și articolele pe care le facem accesibile pentru toată lumea.

La acest site de știri independent, arătăm zilnic acțiunile celor de la putere și tot ce se întâmplă în țară. Nu avem în spate oligarhi, jurnalismul pe care îl facem este liber de orice părtinire politică. Cu ajutorul tău vom continua să scoatem adevărul la suprafață și vom continua să dezvoltăm proiecte media noi care să inspire.

Suntem determinați să asigurăm un jurnalism care să ne ajute pe fiecare dintre noi să înțeleagă mai bine tot ce se întâmplă în jurul nostru și să ne unească atât pe timpuri de criză sau pandemie, cât și în afara ei. Munca noastră nu ar fi posibilă fără cititorii noștri, care ne susțin și ne încurajează.

Fiecare contribuție este valoroasă pentru activitatea redacției.
Ia-ți un Abonament și fii alături de AGORA. Durează doar 1 minut. Mulțumim.

Vezi și aceste știri
DOC. Analiză IPRE: Mașinile parcate în Capitală ocupă suprafața a 60 de Stadioane Republicane. Cum ar putea fi soluționată problema

DOC. Analiză IPRE: Mașinile parcate în Capitală ocupă suprafața a 60 de Stadioane Republicane. Cum ar putea fi soluționată problema

OPINIE | Cum să facem vaccinul contra COVID-19 mai acceptabil și mai accesibil?

OPINIE | Cum să facem vaccinul contra COVID-19 mai acceptabil și mai accesibil?

OPINIE | Bolile rare și parcursul pacienților rari în Republica Moldova

OPINIE | Bolile rare și parcursul pacienților rari în Republica Moldova

Advertoriale
„Dă-i foială local”. Evenimentul marca Rockit Conference 2021 anunță primii speakeri supersonici!

„Dă-i foială local”. Evenimentul marca Rockit Conference 2021 anunță primii speakeri supersonici!

Profită de oferta de sărbători de la MAIB – credite în condiții preferențiale

Profită de oferta de sărbători de la MAIB – credite în condiții preferențiale

Un produs cosmetic inovator și eficient nu este neapărat scump! Iată doar câteva repere de care să ținem cont

Un produs cosmetic inovator și eficient nu este neapărat scump! Iată doar câteva repere de care să ținem cont

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi
EMISIUNI
  • Ana Sîtnic, despre cum să deschizi un restaurant în Chișinău, consecințele pandemiei și ce înseamnă o femeie puternică | Nota de Plată
    Ana Sîtnic, despre cum să deschizi un restaurant în Chișinău, consecințele pandemiei și ce înseamnă o femeie puternică | Nota de Plată
  • Podcastul „Bilet în Parlament”: Au rămas numai cu „vrutul”. Candidații la funcția de prim-ministru care nu au mai ajuns șefi de guverne (AUDIO)
  • Nicolae Manolov - XOR, investiții din SUA, IT, venituri de 10.000.000 $ anual | Nota de Plată
  • Oameni ca tine| Xenia Muntean: „N-am făcut o școală la Oxford sau la Harvard dar pot să schimb viețiile a mii de oameni” (VIDEO)
  • Oameni ca tine: „Liubușoara de la Sireți” - poștașa care și-a legat destinul de satul în care s-a născut (VIDEO)
ȘTIRI DE PE EA.MD
  • Selena Gomez și-a făcut un nou tatuaj. Cum arată desenul (Video)
  • Mierea de salcâm, recomandată fumătorilor. 8 tipuri de miere și la ce ajută fiecare în parte
Cele mai populare
  • 1
    Ce spune SPPS despre paza Maiei Sandu, în momentul în care președinta se afla la cumpărături
  • 2
    Scott Hocklander, Directorul Misiunii USAID în Moldova, despre dezvoltarea Moldovei prin domeniul TIC (INTERVIU)
  • 3
    Maia Sandu, în fața Adunării Parlamentare a Consiliului Europei: Corupția este o problemă de securitate. Țara mea are nevoie de ajutor (VIDEO)
  • 4
    Ploi însoțite cu descărcări electrice! Prognoza meteo pentru această săptămână
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.