Decretul Maiei Sandu, atacat la CC

Decretul Maiei Sandu, prin care a desemnat-o repetat pe Natalia Gavrilița la funcția de premier, a fost contestat pentru că ar contravine Articolului 98, aliniat 1, din Constituție, care prevede că „după consultarea fracțiunilor parlamentare, președintele R. Moldova desemnează un candidat pentru funcția de premier”.

Decizie din 2015: În consultări cu deputații se identifică sprijin politic

În Hotărârea CC nr. 32 din 29 decembrie 2015, CC a reținut: Constituția prevede atribuția exclusivă a președintelui țării de a desemna un candidat pentru funcția de premier.

Desemnarea nu se face la discreția președintelui. Candidatul pentru funcția de premier poate fi desemnat doar după consultarea fracțiunilor parlamentare. Iar consultarea fracțiunilor parlamentare presupune identificarea sprijinului politic pentru o perioadă capabilă să formeze un Guvern care să se bucure de încrederea Parlamentului. Deci, președintele țării nu poate înlocui fracțiunile parlamentare.

„Nu există motiv ca președinta să nu desemneze un candidat propus de o majoritate parlamentară”

CC a mai reținut, în hotărârea din 2015, că nu există niciun motiv constituțional și democratic ca președintele țării să nu desemneze în calitate de candidat pentru funcția de premier persoana care se bucură de sprijinul majorității parlamentare formalizate, fie ea și adversă președintelui.

În cazul în care este constituită o majoritate parlamentară formalizată, șeful statului este obligat să înainteze candidatul propus de majoritate.

În cazul în care nu este o majoritate parlamentară formalizată, președintele este obligat ca, după consultările parlamentare, să desemneze un candidat pentru funcția de premier, chiar dacă fracțiunile parlamentare nu sunt de acord cu aceasta.

În hotărârea din 2015, CC a subliniat că prin sintagma „majoritatea parlamentară” se înțelege cel puțin 51 de deputați care pot acorda vot de încredere Guvernului. Majoritatea parlamentară trebuie formalizată, nu doar declarată, cu precizarea deputaților care o constituie și specificarea disponibilității de a susține un anumit candidat.

Majoritatea parlamentară a propus-o pe Marianei Durleșteanu conform procedurii legale

La 11 februarie 2021, 54 de deputați au semnat o declarație de constituire a majorității parlamentare pentru susținerea Marianei Durleșteanu în calitatea de candidat pentru funcția de premier. Declarația a fost comunicată președintelui republicii.

Deci, CC constată: Condiția înaintării unui candidat de către o majoritate absolută formalizată a fost îndeplinită.

Președinta țării nu a contestat calitățile profesionale ale candidatului, ci ale deputaților

CC a observat că președintele țării nu a desemnat candidatul pentru funcția de premier înaintat de majoritatea parlamentară absolută formalizată. CC a reținut că președintele țării poate evalua calitățile, competența, experiența și capacitatea candidatului propus de majoritatea parlamentară să conducă Guvernul și să-și atragă sprijinul politic al majorității.

În această cauză, la emiterea decretului, șeful statului nu a contestat calitățile personale și profesionale ale candidatului propus de majoritate. Obiecțiile președintelui au fost îndreptate spre deputații care au susținut candidatul.

Totodată, CC a observat caracterul deficitar al comunicării dintre președinte și deputații în Parlament în cadrul celei de-a doua runde de consultări pentru desemnarea unui candidat.

CC subliniază necesitatea noilor consultări parlamentare

Scopul consultării îl reprezintă identificarea sprijinului politic al unei majorități parlamentare formalizate pentru o persoană capabilă să formeze un Guvern care să se bucure de încrederea Parlamentului, susține Domnica Manole. CC a reiterat: Consultarea trebuie să fie un dialog autentic asumat de părți, realizat în mod sincer și responsabil. Pe acest dialog trebuie să se fundamenteze decizia președintelui republicii de a desemna un candidat.

Șeful statului și deputații trebuie să manifeste un comportament constituțional și să dea dovadă de respect reciproc pentru cooperare loială în procesul de învestire a unui Guvern.

În consecință, CC a declarat drept neconstituțional decretul președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, privind desemnarea repetată a Nataliei Gavrilița drept candidată pentru funcția de premier. CC a declarat inadmisibilă solicitarea socialiștilor de a da apreciere dacă, prin refuzul de a o desemna pe Mariana Durleșteanu în funcția de premier, candidata majorității parlamentare formalizate, Maia Sandu a săvârșit o faptă gravă, care ar putea sta la baza inițierii procedurii de suspendare din funcție.

Pentru a se evita un blocaj constituțional, cauzat de lipsa unui dialog bazat pe respect și diligență între președintele țării și Parlament, CC a considerat necesar ca părțile să recurgă la noi consultări care să respecte Constituția.

AGORA precizează că, pe 11 februarie 2021, în timp ce candidata propusă de președinta Maia Sandu la funcția de premier, Natalia Gavrilița, își prezenta programul de activitate a Guvernului în plenul Parlamentului, liderul PSRM, Igor Dodon, a anunțat că propune un alt candidat pentru această funcție – Mariana Durleșteanu. La scurt timp, a fost formalizată și o majoritate parlamentară din 54 de deputați, care a anunțat că susține candidatul propus de socialiști. Este vorba de fracțiunile PSRM și PP Șor, ex-democrații de la Pentru Moldova, deputatul independent Alexandr Oleinic, dar și de ex-deputații PDM, în prezent neafiliați, Eugeniu Nichiforciuc și Vladimir Andronachi.

În aceeași zi, după ce Guvernul Gavrilița nu a fost susținută în Parlament de niciun deputat, președinta Maia Sandu a anunțat consultări cu fracțiunile parlamentare.

În pofida candidaturii înaintate de majoritatea parlamentară proaspăt formalizată, Maia Sandu a anunțat că o propune repetat pe Natalia Gavrilița drept candidată pentru funcția de prim-ministru. PSRM a spus că va ataca la Curtea Constituțională (CC) acest decret.

Pe 16 februarie, CC a respins cererea de suspendare a acțiunii decretului privind desemnarea candidatului pentru funcția de prim-ministru. Totuși, a notat că Parlamentul trebuie să aștepte hotărârea Înaltei Curți pe marginea constituționalității decretului înainte de a iniția procedurile parlamentare.

De precizat este că, pe 6 august 2020, Curtea Constituțională a statuat că președintele R. Moldova este obligat să desemneze candidatul pentru funcția de prim-ministru propus de majoritatea parlamentară formalizată în timpul consultărilor. În caz contrar, șeful statului poate fi suspendat și demis din funcție. Potrivit articolului 89 din Constituție, procedura de suspendare din funcție a președintelui presupune votul a 67 de deputați în Parlament și apoi organizarea unui referendum național.