„Calea Ferată este o întreprindere strategică, în anii 2010-2019 a fost deposedată de active prin diferite metode. Cineva vindea piese și avea o rentabilitate de 41%, fapt care a adus o daună enormă instituții, au fost furturi de motorină, se cumpăra combustibil la preț mult mai mare decât cel de pe piață. Calea Ferată a fost deposedată de terenuri și chiar de bucăți de peroane. Din 5 garnituri modernizate doar 2 sunt funcționale, 3 sun defecte. Din anul 2015 au fost scheme prin care s-au extorcat o mulțile de bani de la Calea Ferată. Problema cea mai mare generată de acest hapsânism al guvernării din acele timpuri este că am pierdut un mare volum de tranzit al mărfurilor. Clienții s-au dezis și acum multe transporturi se fac naval. Ei nu doar că au prădat Calea Ferată, ci au făcut așa ca să pierdem și clienții. Ultima lovitură care a doborât Calea Ferată a fost COVID-ul, care a scăzut și mai mult volumul de lucru”, a spus Oleg Lipskii.

Totodată, deputatul Petru Burduja a adăugat că, de-a lungul anilor, pe umerii întreprinderii Calea Ferată din Moldova au fost puse mai multe poveri:

„Procurarea bunurilor și serviciilor fără ca ele să fie necesare, pierderea vagoanelor, confiscate, sechestrate de autoritățile statelor vecine, stoparea vinderii vagoanelor la metal uzat au adus instituția în impas. Statul trebuie să intervină pentru a salva cel mai important activ, în caz contrar riscă să-l piardă. Astăzi CF are datorii de 665 de milioane de lei, dintre care datorii salariale, datorii pentru combustibil, servicii comunale și cheltuieli administrative, credite istorice și datorii la Inspectoratul Fiscal. Cea mai mare povară rămâne a fi datoriile pentru furnizori. Aceste lucruri pot duce la stoparea totală a activității Căii Ferate. Aceste lucruri au fost făcute de-a lungul a zece ani. Acolo sunt 6.000 de angajați care nu și-au primit salariile din luna octombrie”.

La același subiect, deputatul Platformei DA, Alexandru Slusari, a scris, pe pagina sa de Facebook, că singura soluție de salvare a întreprinderii ar fi ca Guvernul să declare urgent Calea Ferată drept obiect strategic cu subordonare directă Executivului.

„Urmează să fie elaborat imediat un plan anticriză privind asanarea întreprinderii. În caz contrar Calea Ferată riscă să fie falimentată în câteva luni. Vă amintesc că în 2013, tot pe fundalul unei crize politice, statul a abandonat Banca de Economii și i-a cedat-o grupării Plahotniuc-Șor. Ce a urmat, cunoaștem cu toții”, a scris Slusari.

AGORA precizează că pe 4 februarie Parlamentul a constituit o Comisie de anchetă, formată din 10 membri, reprezentanți ai tuturor fracțiunilor parlamentare, care va analiza dezastrul economic de la întreprinderea Calea Ferată a Moldovei. Comisia are la dispoziție 60 de zile pentru a veni cu un raport.

Menționăm că datoriile întreprinderii Calea Ferată a Moldovei se ridică la 459 de milioane de lei, dintre care 69 de milioane de lei reprezintă datorii salariale.