„Dosarul l-am moștenit de la predecesori care timp de 5 ani au mimat ancheta. În decursul unui an am răsturnat aranjamentele ticluite timp de cinci ani, care intenționat duceau spre o pistă greșită pentru a se îndepărta de la adevărații organizatorii, executori și beneficiari ai fraudei bancare. În tot acest proces, le-am reparat greșelile, omisiunile și erorile făcute deliberat pentru a-i scăpa pe cei vinovați de răspundere și a-i incrimina pe cei care nu au avut tangență cu această fraudă.

Eu nu mai vorbesc deja despre apatia și nedorința Băncii Naționale de a contribui la investigații, precum și totala indiferență, iar uneori interesul dubios al instanțelor de judecată de a ne bloca acțiunile procesual-penale anume pe acest dosar. Anume pentru investigarea acestei cauze penale, Procuratura a fost supusă unor presiuni și critici fără precedent, potrivit cărora, am revenit în anii 90 sau am avea conexiuni cu anumiți figuranți din dosar. Am ajuns până la aceea că unii procurori responsabili de investigarea acestui dosar au fost filați de către foști factori de decizie din cadrul poliției, care în prezent, deservesc interesele unui important figurant pe dosar. Dacă e să spunem lucrurilor pe nume, atunci investigarea Furtului miliardului este un adevărat război. Un război cu figuranții dosarului, cu avocații lor, cu BNM și instanțele de judecată. Cu toate acestea, anul 2021 va fi unul determinant pentru elucidarea cazului. Majoritatea episoadelor vor fi finalizate și transmise în judecată, după care procesul de tragere la răspundere a celor vinovați și recuperarea pagubelor va depinde de prestația instanțelor de judecată. Un alt caz asupra căruia vreau să mă opresc – Laundromatul.

Este evident că odată cu crearea Comisiei parlamentare de anchetă, acest caz a căpătat o conotație politică. Ancheta parlamentară s-a limitat, în mare parte, pe solicitarea materialelor din dosar, fapt inadmisibil și ilegal. Este clar că activitatea comisiei a urmărit două lucruri: PR-ul politic și deturnarea atenției societății de la investigarea fraudei bancare. Pentru cetățeni vreau să precizez că, dincolo de declarațiile politico-populiste precum că Procuratura intenționează să claseze dosarul Laundromat, investigațiile noastre se derulează și vor continua până la stabilirea tuturor circumstanțelor”, a declarat Alexandr Stoianoglo.

Contactați de AGORA, reprezentanții BNM au declarat că instituția a colaborat și colaborează pe deplin cu organele de urmărire penală, oferind toate materialele existente, la solicitarea acestora, precum și din proprie inițiativă.

Citește mai multe detalii aici: Reprezentanții BNM, nedumeriți de declarațiile lui Stoianoglo: „Colaborăm pe deplin cu organele de urmărire penală”.

De precizat că administrația BNM a declarat, în repetate rânduri, că e gata să asigure transparență și să lucreze eficient cu organele de drept în privința fraudei bancare.

La sfârșitul lunii ianuarie curent, Procuratura Generală anunța că trei administratori ai unor companii figurante în raportul Kroll vor ajunge în fața magistraților. Este vorba despre Andrei Nirauța, conducătorul „Caritas Group”, Ala Guțu, administratoare a companiei „Provolirom SRL” și Tatiana Dolghina, administratoarea „Dracard SRL”, scrie Ziarul de Gardă. Cele trei companii sunt vizate în dosarul fraudei bancare pentru că ar fi adus un prejudiciu de peste 550 de milioane de dolari Băncii de Economii, Băncii Sociale și Unibank.

Menționăm că, în baza informațiilor din raportul Kroll, dar și a celor prezentate de Banca Națională a Moldovei, mai multe companii cunoscute ca fiind din cadrul „grupului Șor”, printre care și „Caritas Group”, „Provolirom” și „Dracard”, ar fi extras, în 2014, din cele trei bănci implicate în „furtul miliardului” circa 15 miliarde de lei.