Ce reprezintă contractul de donație

Donația e un raport juridic contractual când o parte dorește să majoreze patrimoniul altei părți. De exemplu, se oferă gratuit o mașină unei persoane și se încheie un contract. În unele cazuri, nu e vorba de un contract scris, dar o înțelegere verbală, iar asta deja reprezintă un raport juridic contractual. Donația e întodeauna cu titlu gratuit și nu urmează a fi percepute sume din partea beneficiarului, potrivit coordonatorului Juridice Moldova, avocatului stagiar, Vlad Bercu. De asemenea, donatorul trebuie să fie în viață, iar procedura se realizează până la decesul său. Totuși, există posibilitatea de a oferi o donație cu obligații pentru persoana care primește bunul. De exemplu, bunelul dorește să doneze o mașină nepotului, însă doar în cazul în care acesta va merge la universitate. 

În cazul donării unor bunuri imobile, rămâne obligatorie calea notificării notariale și înregistrării bunului imobil pe numele beneficiarului. De altfel, atunci când primim o donație, trebuie să verificăm dacă bunul nu e supus gajului sau unei ipoteci. Odată ce primești donația, primești și obligațiile privind achitarea ipotecii. 

La fel, donația este un contract bilateral, în care donatorul trebuie să își manifeste acordul și voința de a dona un bun, iar cel care primește, beneficiarul, urmează să accepte sau nu donația.

Beneficiarul donației intră imediat în drept de proprietate din momentul în care contractul de donație a fost încheiat. Dacă e vorba de bunuri imobile, el devine proprietar din momentul înregistrării acestor bunuri. 

Când sunt inadmisibile donațiile

Donarea unui bun nu poate fi posibilă în cazul în care donatorul este fie minor, fie o persoană pusă sub ocrotire judiciară, fie nu deține bunul. La fel, procedura nu poate fi realizată între două S.R.L.-uri, întrucât acestea au scopul de a obține profit, iar asta contravine principiilor care reprezintă donația. Persoanele juridice pot dona asociațiilor obștești.

Metodele de revocare a donației

Donația nu poate fi revocată. Totuși, există excepții. Una dintre ele ține de ingratitudine. De exemplu, persoana care a primit donația a atentat la viața donatorului sau se face vinovată pentru fapte ilicite față de donator sau persoane apropiate acestuia. Deci, persoana care a primit donația a avut un comportament ilegal față de donator. În acest caz, donatorul are dreptul de a ridica donația. De asemenea, donația poate fi revocată în cazul stării de nevoie. De exemplu, donatorul are dreptul să revoce donația, dacă nu este în stare să se mai întrețină. 

„Noi chiar am avut un proces similar. E vorba de o persoană care a donat, anterior, altei persoane un imobil și a dorit să revoce donația pe motivul stării de nevoie. În cazul dat, persoana care cere revocarea donației trebuie să probeze starea de nevoie, de exemplu, nu are un loc de trai. Asemenea procese ar trebui să se desfășoare rapid, însă, din păcate, instanțele de judecată de la noi au capacitatea de a tergiversa procesele”, spune Vlad Bercu. 

Donația „deghizată”

În unele cazuri, contractul de donație e folosit în alte scopuri. Mai exact, sunt persoane care își donează bunurile înainte de moarte, astfel încât acestea să nu fie moștenite de copii sau alte rude. Totuși, conform legislației, rudele de gradul I, precum copiii, au dreptul de a contesta actul donației, dacă demonstrează că prin asta s-a încercat reducerea bunurilor pe care ar fi urmat să le primească. În realitate, asta e o donație deghizată. 

Ce reprezintă testamentul

În cazul testamentului, acesta e scris în momentul în care persoana se află în viață, dar intră în vigoare după decesul acesteia. Astfel, persoana încheie un act juridic care e unilateral. Asta înseamnă că nu e obligatoriu să existe acceptul persoanei în favoarea căreia s-a încheiat testamentul. Ulterior, după deces, în momentul în care a fost informată, persoana beneficiară poate refuza bunurile. De altfel, din momentul în care aceasta acceptă moștenirea oferită, devine proprietarul absolut al bunurilor respective. Testamentul e întocmit în scris și se legalizează la notar. 

Anularea testamentului și durata procesului de judecată

Documentul poate fi anulat doar de beneficiarii dispoziției testamentare, adică moștenitorii, și nicidecum de alte persoane terțe. 

Durata de prescripție în care te poți adresa în instanță e de un an de zile și se calculează din momentul în care persoana îndreptățită a aflat despre moștenire și condițiile de anulare a actului. Cele mai des întâlnite cauze pentru care se solicită anularea testamentului e forma acestuia, că nu a fost legalizat, sau nemulțumirile moștenitorilor privind bunurile primite. 

Durata procesului în instanțele de judecată poate fi diferită. „Dacă o persoană a indicat în testament un calculator în favoarea alteia, atunci procesul nu ar trebui să dureze. Dar dacă e vorba de acțiuni bancare, întreprinderi, atunci procesul durează. Cu cât valoarea bunurilor e mai mare, cu atât procesul durează mai mult”, explică Vlad Bercu. 

Cheltuieli

Donația 

Potrivit prevederilor art. 20 din Codul fiscal, patrimoniul primit cu titlu de donație de cetățeni ai R. Moldova este o sursă de venit neimpozabilă. Prin urmare, pentru persoana fizică, donatar, nu apar obligații fiscale privind achitarea şi declararea impozitului pe venit la primirea bunurilor respective. Totuși, sunt unele excepții și diferă în dacă este un bun imobil sau mobil. De exemplu, în cazul mijloacelor bănești donate în partea în care suma totală depăşeşte venitul pe parcursul perioadei fiscale în care a fost făcută donaţia, cota va fi 12%. În cazul imobilelor, este un calcul mai complex, dar, la fel, acesta urmează a fi achitat de donator.

De menționat că nu urmează a fi achitat niciun impozit în cazul în care vorbim despre donații între rude de gradul I sau soț/soție.

În cazul donației, dacă documentul se autentifică, taxa care urmează a fi percepută de notar este de 50% din următoarele cote:

De asemenea, în cazul bunurilor care urmează să fie înregistrate, cum ar fi cele imobile, se achită o taxă de înregistrare de către donator sau beneficiar. 

Testamentul

Potrivit Codului Fiscal al R. Moldova, nu se achită niciun impozit pentru bunurile moștenite prin intermediul testamentului. Totuși, de menționat că în cazul în care asupra bunurilor respective sunt dispuse credite sau datorii, obligația achitării se transferă în mod automat către moștenitor. 

În ceea ce privește autentificarea testamentului la notar, autorul actului respectiv va achita o taxă de 45 de lei, conform Legii Nr. 271/2003 cu privire la metodologia calculării plăţii pentru serviciile notariale. Însă în această sumă nu se include perfectarea testamentului, care ar fi o activitate separată și fiecare notar ar putea avea propriile prețuri, care variază între 250 și 500 de lei. La fel, de menționat este că moștenitorii devin posesori ai bunurilor specificate în testament odată cu decesul persoanei în cauză. 

La fel, aceștia au la dispoziție trei luni pentru a refuza moștenirea. Dacă nu se refuză, se prezumă că aceasta a fost acceptată.