OPINIE | Turismul în Moldova – mit sau realitate?

Cătălina Bîrsanu
Cătălina Bîrsanu

Juristă

Sferele sale de interes sunt justiția, societatea civilă, învățământul și dezvoltarea regională. Cătălina analizează politicile naționale și internaționale ce determină progresul în domeniile respective.

OPINIE | Turismul în Moldova – mit sau realitate?
poză simbol; sursa: Cristina Tocan/AGORA

Turismul în Republica Moldova este o industrie fluctuantă, întrucât deja ani la rând nu se înregistrează un număr constant de turiști care intră pe teritoriul țării și nici o sumă exactă încasată din contul acestora. Totuși, chiar dacă nu este o industrie de bază, nu înseamnă că nu este una însemnată. Absența turiștilor nu afectează grav economia și dezvoltarea țării, dar ce s-ar întâmpla dacă ar afecta? Cum ar fi dacă în Republica Moldova turismul ar aduce atâtea beneficii economice, sociale și culturale, încât populația ar fi dorită de și mai mulți vizitatori? Ce este de vizitat pe meleagurile noastre și ce ne-a plictisit deja? Acesta nu este un articol despre degustațiile din subsolurile de la Cricova sau excursiile la mănăstirile Țîpova și Saharna, ci despre aspectele lăsate în umbra potențialului turism din Republica Moldova.

Pentru a începe  a scrie acest text, am dat search pe Google să văd ce spune maiestatea sa despre turismul în Moldova. Evident prima pagină a fost cea de pe Wikipedia și, dacă sunteți interesați, puteți să vă informați și voi despre faptul că, de fapt, în Republica Moldova nu există decât două tipuri de turism: turismul de vinuri și turismul religios (până și Wikipedia refuză să creadă că altceva mai este de văzut sau făcut aici). Turismul de vinuri se bazează pe cele în jur de 150 de vinării, iar cel religios se moștenește din cele aproximativ 50 de mănăstiri și (atenție) 700 de biserici pe care le puteți găsi în acest teritoriu mic de 33,846 km pătrați.

poză simbol; sursa: AGORA

După o astfel de informație, trebuie să revenim cu date statistice pentru a observa cât de mult influențează aceste destinații fluxul de turiști. Spre exemplu, în 2019, în Republica Moldova au fost cazați în jur de 375 mii de turiști în structurile de primire turistică colective cu funcțiune de cazare, dintre care șase mii în pensiuni turistice și agroturistice, iar aproximativ 12 mii – în sate de vacanță și alte structuri de odihnă. Acesta este un rezultat îmbucurător dacă îl comparăm cu anul 2010, când în țară au fost doar 229 mii de turiști, totuși, în același timp, în 2007 turiști au fost 314 mii. Deci, ceva i-a oprit pe turiști să ne viziteze pentru o anumită perioadă de timp. Posibil fluctuațiile politice, posibil locurile limitate și destul de repetitive ce pot fi vizitate, posibil după ce au călătorit la baștina lui Zdob&Zdub după Eurovisionul din 2005 și au văzut unde bunica bate toba, turiștii s-au gândit că au văzut suficiente. Adevărul este că, într-adevăr, un turist în Republica Moldova poate sta mai puțin de o săptămână și deja să se plictisească de vin, mâncare, mănăstire, biserică, vin, mâncare, mănăstire, biserică..

Suplimentar, nu se știe cu certitudine câți din acești turiști au venit într-adevăr să descopere Moldova și câți doar au venit cu alte scopuri, însă au fost înregistrați sub categoria de „turiști” pentru a evita orice alte întrebări suplimentare și incomode. Însă astăzi nu vom vorbi despre datele statistice ce ține de turiștii din Moldova, ci despre turismul în Moldova la general. Mai precis care sunt avantajele și dezavantajele turismului, precum și care ar fi consecințele de ordin mic și mijlociu pe care acesta le oferă. Un accent aparte vom pune totuși pe strategia mai optimă de încurajare și promovare a turismului în Republica Moldova.

poză simbol; sursa: Cristina Tocan/AGORA

Despre avantajele turismului cred că se cunoaște suficient. În primul rând, locurile de muncă – evident, odată ce mai mulți turiști vin pe plaiurile noastre, mai multe persoane trebuie să îi întâmpine și să le ofere servicii din industria turismului, care includ cazare, ghidaj, masa și transportarea turiștilor, serviciile de agrement, tratament balnear, asistența turistică și alte servicii complementare. Într-al doilea rând, cultural – turismul valorifică obiectivele turistice de ordin cultural ale unei localități, zone sau regiune ale țării care fie că au fost uitat, fie că deja este privit de localnici ca ceva firesc. Într-al treilea rând, turiști mai mulți înseamnă dezvoltarea infrastructurii unei regiuni, adică investirea mai multor resurse în ansamblul construcțiilor necesare pentru primirea și deservirea turiștilor (structuri de cazare, de alimentație, de agrement și de tratament balnear, de prestare a serviciilor de transport, de organizare a congreselor și conferințelor, cu destinație sportivă, birouri de informare turistică, centre de confecționare/comercializare a articolelor de artizanat, parcări etc.).

McDonald’s în sat sau mămăliga transformată în kebab

Dezavantajele turismului sunt la fel sunt bine cunoscute. Pe locul întâi în lista de plângeri asupra turismului este mereu deteriorarea mediului înconjurător din cauza modului mai puțin sustenabil al turiștilor de a se atârna față de resursele locale. Urmează apoi globalizarea sau altfel spus pierderea identității culturale din urma fluxului de turiști care necesită adaptare cu cerințele și dorințele lor. Asta poate trezi peste noapte un McDonald’s în mijlocul unui sat sau transformarea mămăligii într-un kebab mai sofisticat. Nu în cele din urmă, deși turismul aduce beneficii economiei unei țări, investițiile pot fi repartizate neuniform, de exemplu o parte mai mare de resurse financiare poate fi direcționată într-o regiune turistică mai vizitată, iar alte zone pot fi neglijate din cauza lipsei turiștilor sau a vizitatorilor.

Totuși, luând în considerare cele menționate mai sus, care ar fi pașii strategici pentru o încurajare și promovare a turismului mai optimă în Republica Moldova? Răspunsul ar consista din trei pași optimi:

·      Transformarea localnicilor în complici;

·      Digitalizarea resurselor destinate turismului;

·      Îngrijirea destinațiilor turistice.

Sigur la listă se poate de mai adăugat elemente, însă multe din ele de fapt se regăsesc anume în acești trei pași. Dar să le analizăm treptat pe toate.

Transformarea localnicilor în complici

Să începem cu primul pas. Implicarea localnicilor în dezvoltarea turismului este o mișcare determinantă pentru a săvârși „crima perfectă”, întrucât aceasta ar crea un echilibru perfect între scop și mijloc, făcându-le pe ambele nobile. Printr-o parte ar fi băștinașii, implicați în activitatea turismului, care abia așteaptă să vină mai mulți turiști, iar în cealaltă parte ar fi turiștii și mai dornici de a veni în vizită atunci când ar vedea cât de ospitaliere sunt localnicii și cât de mult sunt așteptați.

poză simbol; sursa: AGORA

Prin implicarea localnicilor se are în vedere intrigarea acestora vizitele turiștilor. Nu poți să rogi un băștinaș să fie mai doritor de oaspeți, dacă acest oaspete nu îi aduce nici un beneficiu, dacă din această vizită profită doar restaurantele, barurile, vinăriile sau pensiunile, dacă din urma oaspeților rămâne doar mizerie și prețuri înalte întrucât toți știu că „turiștii au de unde”, însă nu și localnicul nostru, el nu are chiar atât de unde. Ba din contra, dacă îi permiți localnicului singur să îl primească pe turist la el acasă, dacă mai și dezvolți o platformă online în care localnicul și-ar putea promova ograda, beciul, murăturile, recolta, vinul de casă, animăluțele din jurul casei sau altă „zestre” cu care ar întimpina turistul, dacă îi oferi pârghii de a interacționa personal cu turistul, localnicul mereu va fi entuziasmat să îl primească și adăpostească așa cum știe el mai bine.

poză simbol; sursa: AGORA
poză simbol; sursa: AGORA

Odată ce mai mulți localnici ar fi interesați în această ecuație, mai mulți turiști ar veni în țară, iar asta ar spori economia. Și aici nu mă refer la airbnb sau alte site-uri similare, unde poți vedea doar imagini cu patul, baia, bucătăria și priveliștea pe geam, de parcă te pornești la închisoare și nu în călătorie, pentru că sunt sigură nu din acest motiv vin turiștii în Moldova, pat, pernă și o bucată de săpun găsești în orice țară. Din contra sunt necesare platforme speciale adaptate atât pentru turiști, cât și localnici, prin intermediul cărora aceștia ar putea interacționa și s-ar putea ademeni reciproc. Iar asta deja ne duce la pasul numărul doi.

Digitalizarea resurselor destinate turismului

După cum este explicat mai sus, digitalizarea turismului ar fi un avantaj pentru ambii factori ai ecuației. În primul rând, digitalizarea turismului ar însemna accesibilitatea acestuia. Turiștii trebuie să cunoască încotro o apucă și ce îi așteaptă acolo. Evident aici ar trebui de implicat cât mai mult campanii de marketing pentru a atrage turiștii și a le oferi suficiente „vino-ncoace” întru a-i umple de entuziasm și curiozitatea încă înainte ca aceștia să ajungă pe plaiurile noastre.

Digitalizarea ar consta evident în postarea a cât mai multe poze și video-uri prin intermediul cărora s-ar demonstra cât de frumos este în Moldova și câte încă sunt de descoperit pe lângă mănăstiri, biserici și vinării. Asta ar însemna o concentrație deosebită pe turismul rural, unde turiștii ar putea evada de aglomerația urbană, livezile noastre cu mere, pere, prune, cireșe, vișine pe care turiștii le-ar putea direct culege, pajiștile cu levănțică, iasomie și busuioc, unde turiștii s-ar putea scălda în arome și culege câteva firișoare ca amintire și alte activități care direct te implică în lumea pe care o vizitezi și nu te trimite acasă amețit după câteva sticle degustate (deși și asta este o activitate care apropie turistul de băștinași, însă puțin probabil că se va mai ține minte ce anume l-a apropiat atât de mult).

poză simbol; sursa: AGORA

Însă un lucru aparte care necesită digitalizare este crearea unei mape virtuale pentru turiști, o mapă disponibilă în limba engleza (perfect ar fi în mai multe limbi, dar cel puțin în engleză) care le-ar ușura turiștilor călătoria pe teritoriul țării. Ați observat vreodată indicatoarele în limba engleză privitor la direcții, străzi, destinații turistice și mijloacele de transport până la acestea? Nu? Nici eu. Asta din simplu motiv că astfel de instrumente nici nu au fost create, deși ar fi fost foarte utile. Un turist habar nu are cum să se deplaseze din punctul X spre zona Y fără ca cineva să îi sugereze, iar de regulă acel cineva este o persoană care observă nedumerirea turistului și îl scurge de bani așa cum îi convine lui. Până la urmă, vizitatorul este deplasat de către un terț care se alege cu mulți bani, iar turistul rămâne cu un gust amar de la așa o experiență. 

Însă oricât de digitalizat nu ar fi turismul la noi în țară, nu-l va ajuta nici photoshop-ul dacă zonele turistice care merită vizitate nu sunt îngrijite corespunzător, iar asta ne duce la pasul trei.

Îngrijirea destinațiilor turistice

La un sistem de colectare a gunoiului din Republica Moldova ajung zilnic circa 5.000 de metri cubi de deșeuri sau aproximativ 1,8 milioane de metri cubi anual. Un volum suficient cât să clădești din gunoi aproape 40 de clădiri de mărimea Parlamentului Republicii Moldova. Din păcate, moldovenii duc încă gunoiul la râpă sau la gunoiștea neautorizată de la marginea localității. Chiar dacă treptat apar tomberoane special amenajate pentru colectarea separată a gunoiului (hârtie, plastic, sticlă), mulți cetățeni încă aruncă deșeurile reciclabile împreună cu cele menajere

După o astfel de abordare cum ai putea vizita zonele pitorești fără a te împiedica de un gunoi sau a da cu ochii într-o mizerie? Zonele turistice pitorești de la noi din țară merită vizitate, însă mai merită și îngrijite atât în timpul, cât și după vizite. Însă cu atât gunoi în zonele turistice aruncat peste tot și cu atâta indiferență din partea populației, turismul în zone mai izolate nu se poate pupa cu frumosul.

poză simbol; sursa: AGORA

Ce se poate de făcut? De implicat oamenii în curățirea zonelor umplute de gunoi. Deși sună simplu e mai greu de implementat. Cum poți cere de la turiști să strângă gunoiul lăsat în urma vizitei dacă singur nu respecți această regulă?

Spre exemplu, încă în 2017, Organizația Mondială a Turismului a inițiat o campanie pentru turism denumită „Călătorește. Savurează. Respectă”, menită primordial spre protecția zonelor turistice vizitate. Totuși, ce a fost accentuat în cadrul acestei campanii este faptul că pentru a face o destinație respectată, aceasta trebuie să fie îngrijită, în primul rând, de localnici. Asta ar oferi un exemplu turiștilor în termeni de cum și unde trebuie aruncat sau reciclat gunoiul. Nu trebuie să uităm faptul că turistul vine într-o țară străină pentru a-i cunoaște cultura, tradițiile și istoria. Cultura nu se limitează doar la muzee, teatre, case de cultură, săli de orgă, iar tradițiile nu sunt doar uratul, semănatul, colindul și furatul miresei, ci atitudinea noastră față de propriul pământ, respectul care îl avem față de propriul teritoriu, dragostea și grija în adresa a tot ce ne înconjoară.

poză simbol; sursa: AGORA

Curățenia din zonele turistice și promovarea acesteia atât la nivel la nivel central, cât și la nivel regional, creează o părere mai bună a turiștilor față de băștinașii țării noastre și abordarea acestora spre un mediu mai sănătos și sustenabil.

În plus, astfel de atitudine are impact semnificativ nu doar asupra turismului, ci de asemenea asupra sănătății localnicilor, a prezentei și viitoarei generații, a florei și a faunei, precum și a destinațiilor turistice atrăgătoare pe meleagurile noastre.

Ce altceva poți vedea în Moldova?

Pe lângă vinăriile, mănăstirile și bisericile cu care evident ne mândrim, dar de care deja turiștii se încep a plictisi, mai sunt multe alte destinații care merită a fi vizitate aici în Moldova. Nu doresc să le dau nume pentru a nu crea impresia că le promovez ori că sunt finanțată de acestea, însă același lan de levănțică, de unde se culeg florile și se fac ulterior uleiuri esențiale, este o destinație ademenitoare, îndeosebi vara, când mireasma acestor flori și combinația cu zumzăitul albinelor te îndepărtează de claxoanele zilnice, de ambuteiajele matinale, de grabă, frică, nervozitate. De parcă lumea s-ar opri în loc și ți-ar sugera să te oprești și tu, să savurezi momentul.

Pe marginea Nistrului sau a Prutului timpul, de asemenea, se poate opri în loc. Fie ridici un cort, te bronzezi, practici kayanking-ul sau încerci să pescuiești, malul Nistrului sau a Prutului îți poate ține companie. Tot acolo găsești și pensiuni cu cazare, dar cred că tot mai interesant ar fi să se cazeze turiștii la localnici în casă, să le observe rutina și obiceiurile, casa cea mare și saraiul, grădina cu legumele semănate mai ieri și copacii care deja dau ditamai roadă.

poză simbol; sursa: AGORA

Nu în cele din urmă, eu chiar cred că turismul rural la noi în țară ar fi o atracție nemaipomenită. Însă trebuie promovat turismul în zonele vechi, rămase intacte sau încă demodate, în care poate oamenii mai des practică utilizarea căruței decât a mașinii, unde mămăliga este la ordinea de zi, unde pâine se mai coace în cuptor și nu la rolă, unde dimineața, când te trezești, nu faci în primul rând cafeaua, ci ieși pe prispa casei pentru a prinde răsăritul, unde deșteptător e cocoșul și nu alarma zilnică de la telefon. O astfel de evadare poate încărca bateriile turiștilor, însă doar dacă este bine organizat și păstrat neștirbit.

Dacă tot ai ajuns aici…

… vrem să-ți cerem o favoare. Sute de mii de oamenii intră pe AGORA, lună de lună, pentru informație de calitate. Noi credem că toți oamenii merită acces la informație corectă, verificată și explicată. Tocmai din această cauză vrem să păstrăm știrile și articolele pe care le facem accesibile pentru toată lumea.

La acest site de știri independent, arătăm zilnic acțiunile celor de la putere și tot ce se întâmplă în țară. Nu avem în spate oligarhi, jurnalismul pe care îl facem este liber de orice părtinire politică. Cu ajutorul tău vom continua să scoatem adevărul la suprafață și vom continua să dezvoltăm proiecte media noi care să inspire.

Suntem determinați să asigurăm un jurnalism care să ne ajute pe fiecare dintre noi să înțeleagă mai bine tot ce se întâmplă în jurul nostru și să ne unească atât pe timpuri de criză sau pandemie, cât și în afara ei. Munca noastră nu ar fi posibilă fără cititorii noștri, care ne susțin și ne încurajează.

Fiecare contribuție este valoroasă pentru activitatea redacției.
Ia-ți un Abonament și fii alături de AGORA. Durează doar 1 minut. Mulțumim.

Vezi și aceste știri
Turismul din R. Moldova, cu circa 75% mai slab, în ultimile nouă luni, comparativ cu 2019

Turismul din R. Moldova, cu circa 75% mai slab, în ultimile nouă luni, comparativ cu 2019

Soluții: Turismul rural, un nou suflu pentru satele Moldovei: Cum arhitectura, tradițiile și ospitalitatea localnicilor pot genera beneficii

Soluții: Turismul rural, un nou suflu pentru satele Moldovei: Cum arhitectura, tradițiile și ospitalitatea localnicilor pot genera beneficii

„Nu mai redescoperiți Moldova” Vezi ce spun localnicii și primarii despre turismul intern pe timp de COVID-19

„Nu mai redescoperiți Moldova” Vezi ce spun localnicii și primarii despre turismul intern pe timp de COVID-19

Advertoriale
„Dă-i foială local”. Evenimentul marca Rockit Conference 2021 anunță primii speakeri supersonici!

„Dă-i foială local”. Evenimentul marca Rockit Conference 2021 anunță primii speakeri supersonici!

Profită de oferta de sărbători de la MAIB – credite în condiții preferențiale

Profită de oferta de sărbători de la MAIB – credite în condiții preferențiale

Un produs cosmetic inovator și eficient nu este neapărat scump! Iată doar câteva repere de care să ținem cont

Un produs cosmetic inovator și eficient nu este neapărat scump! Iată doar câteva repere de care să ținem cont

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi
EMISIUNI
  • Ana Sîtnic, despre cum să deschizi un restaurant în Chișinău, consecințele pandemiei și ce înseamnă o femeie puternică | Nota de Plată
    Ana Sîtnic, despre cum să deschizi un restaurant în Chișinău, consecințele pandemiei și ce înseamnă o femeie puternică | Nota de Plată
  • Podcastul „Bilet în Parlament”: Au rămas numai cu „vrutul”. Candidații la funcția de prim-ministru care nu au mai ajuns șefi de guverne (AUDIO)
  • Nicolae Manolov - XOR, investiții din SUA, IT, venituri de 10.000.000 $ anual | Nota de Plată
  • Oameni ca tine| Xenia Muntean: „N-am făcut o școală la Oxford sau la Harvard dar pot să schimb viețiile a mii de oameni” (VIDEO)
  • Oameni ca tine: „Liubușoara de la Sireți” - poștașa care și-a legat destinul de satul în care s-a născut (VIDEO)
ȘTIRI DE PE EA.MD
  • Selena Gomez și-a făcut un nou tatuaj. Cum arată desenul (Video)
  • Mierea de salcâm, recomandată fumătorilor. 8 tipuri de miere și la ce ajută fiecare în parte
Cele mai populare
  • 1
    „Dintr-o glumă a ieșit un business”. Povestea moldovencei care și-a creat un brand vestimentar în Belgia (FOTO)
  • 2
    Ce spune SPPS despre paza Maiei Sandu, în momentul în care președinta se afla la cumpărături
  • 3
    Scott Hocklander, Directorul Misiunii USAID în Moldova, despre dezvoltarea Moldovei prin domeniul TIC (INTERVIU)
  • 4
    Președinta Maia Sandu a înaintat Parlamentului o inițiativă legislativă care ar permite reducerea tarifelor la gazele naturale
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.