La alegerile prezidențiale din 2020, numărul votanților de până la 25 de ani a fost de 10%. Între timp, în diasporă numărul lor a fost dublu, ajungând la 20%. Acum, când prezența alegătorilor la vot este într-o continuă scădere și toate speranțele sunt îndreptate către tinerii alegători, unde sunt ei? Și de ce rata acestora de participare e așa de mică? Despre asta, dar și despre cum pot fi motivați tinerii ca să meargă la vot s-a discutat în cadrul unei noi dezbateri „Antinostalgia”, de la postul de Radio Europa Liberă.
Minciuna sovietică
Pe vremea Uniunii Sovietice, oamenii aveau un drept formal de a vota. Se propaga ideea unității poporului cu partidul și se făcea din alegeri o sărbătoare propagandistică. Numărul celor prezenți la alegeri era impunător, ajungând până la 95% din numărul total al populației cu drept de vot.
În socialismul dezvoltat se mima un fel de drept de alegeri, dar în fond era îngrădit acest drept. Pentru că oamenii erau trimiși să aleagă pe cineva anume, care era trecut prin sita partidului, pentru că, în fond, totul era scris după un scenariu.
Vasile Botnaru
De la „nu am pe cine să votez”, până la „oricum nimic nu se va schimba”
Analistul politic Igor Boțan spune că sunt câteva motive ale neimplicării tinerilor în politică. El este de părere că există un specific al comportamentului social al tinerilor. Mulți dintre ei încă nu și-au format viziuni asupra administrărilor publice. Sunt concentrați mai mult pe dezvoltarea personală și acest aspect psihologic își lasă amprenta asupra comportamentului social.
Un alt motiv al neimplicării tinerilor în alegeri poate fi observat în baza ultimelor alegeri prezidențiale. Rata de participare a tinerilor a fost considerabil mai mare. Procentajul fiind ridicat în mare parte datorită numărului de tineri din diasporă, unde rata alegătorilor de până la 45 de ani a ajuns la 60%.
Totodată, Igor Boțan spune că tineri și-au pierdut încrederea în liderii politici.
Tinerii au fost foarte activi la 7 aprilie 2009. Și cei care sunt mai educați se întreabă: A meritat oare asta să îi ascultăm pe liderii politici, să venim în stradă, să protestăm, să fim bătuți, înjosiți, după care să-i vedem pe cei care ne-au invitat stând în fotolii guvernamentale, după care să aflăm că ei sunt artizanii furtului miliardului?
Igor Boțan
În opinia profesoarei Cristina Cernei, un alt motiv din care tinerii nu participă la vot este că la școală nu se fac ore exemplificate cu implicarea mai multor cunoștințe care țin de viața politică. Elevii se instruiesc mai mult din ceea ce văd pe rețelele sociale sau din ceea ce se discută acasă, în familie.
„La școală, noi, fiind apolitici, nu avem dreptul să promovăm aspecte politice, doar să discutăm. Ține de fiecare profesor în parte ce face, cum discută și cum promovează ideea voturilor pentru a avea o politică, poate mai sănătoasă pe viitor. Eu la vârsta lor nu mă implicam la alegeri pentru că nu știam când, cum și de ce are loc. Era o situație mai precară în întreaga țară și părinții erau focusați mai mult cum să reziste sărăciei. Iar tinerii de azi au alte oportunități, părinții sunt cu alte condiții, iar rețelele sociale și tot ce ține de internet îi face să fie mai instruiți și să cunoască mai bine tot ce se întâmplă astăzi”, a adăugat Cristina Cernei.
Ce spun tinerii despre neimplicarea lor în viața politică a țării
„Fiind adolescenți, nu suntem instruiți politic și, din această cauză, mulți se rețin de a se duce la vot. Majoritatea dintre prietenii mei care nu au fost la vot au spus că nu au făcut-o pentru că nu au pe cine să voteze, iar restul pur și simplu sunt indiferenți”, a spus un tânăr.
„Cred că mai este un aspect, care într-o anumită măsură influențează numărul tinerilor care ies la vot și anume atitudinea per general a școlii față de tineri, care nu este ca față de viitori maturi, viitori participanți activi în politică, viitori alegători. Este o atitudine superficială față de elevi, atitudinea unor superiori față de inferiori”, a menționat un alt respondent.
„Eu sunt printre persoanele care nu au vrut să meargă la vot pentru că tinerii nu mai au speranță în viitor și în vreo schimbare. Acesta și este motivul de ce majoritatea nu vor să meargă. La conducere stau doar hoți”, a declarat un alt tânăr.
Cum pot fi motivați tinerii să participe la alegeri
Jurnalistul Vasile Botnaru spune că în școală trebuie să se facă în mod obligatoriu educație civică, pentru că acești tineri cetățeni, viitori deputați, trebuie să înțeleagă care e marea deosebire. Astăzi poporului i se dă dreptul să aleagă. Nemulțumirea tinerilor, că toți sunt hoți și că nu se duc la vot, este greșită. Trebuie să meargă acolo, să își cultive sentimentul de responsabilitate pentru societate.
„După mine educația civică, spre deosebire de predarea politicii, constă în cultivarea gustului de a interveni, de a promova, iar pe cei mai buni să-i testeze și se poate, uitați-vă la tinerii deputați cât de„enervanți” sunt pentru alți deputați care au făcut bătături la coate”, a menționat jurnalistul.
Ce scânteie dau ei la discuții, cât de convingători sunt, de-o dragoste să te uiți la ei.
Vasile Botnaru
Corespondentul Europei Libere la Washington, Valeriu Sela, participant la dezbatere, crede că tinerii din Republica Moldova trebuie să ia exemplu de la cei din Statele Unite: „Ceea ce școala trebuie să facă, mai mult decât educație politică, este să încurajeze elevii și mai ales profesorii să aibă o gândire critică față de realitatea înconjurătoare. Ceea ce s-a întâmplat în ultimii patru ani în America dovedește că mult prea mulți oameni cad în capcana minciunii de care sunt înconjurați, ceea ce nu duce la o democrație sănătoasă. Pe de altă parte în America, liceenii sunt mult mai implicați în politică decât cum au fost predecesorii lor în utlimii 10-20 de ani”.
„Sigur că implicarea politică nu se manifestă doar prin faptul că votează, dar se materializează mult mai accentuat activismul politic, pentru că anumite chestiuni îi afectează personal și, din punctul acesta de vedere, devin mult mai activi civic chiar în cadrul școlilor, dar și în comunitățile în care trăiesc”, a adăugat Valeriu Sela.
Diana Filimon, președinta Forum Apulum, e de părere că discuțiile cu tinerii poate fi cheia succesului.
Trebuie de discutat și despre educație politică, adică trebuie să discutăm sincer cu tinerii despre ce înseamnă dreapta, ce înseamnă stânga. Evitând să discutăm despre politică, o demonizăm și practic îi facem pe tineri ca ei să nu-și dorească să facă parte din acest dialog.
Diana Filimon
Menționăm că discuțiile au avut loc în cadrul proiectului multimedia „AntiNostalgia - privind spre viitor”, realizat de Radio Europa Liberă, cu sprijinul Ambasadei SUA în Republica Moldova.
Vezi și aceste știri
De la Gagarin la influenceri: Cine au fost idolii de ieri și cine sunt idolii de astăzi? Dezbatere „AntiNostalgia”
„Libertatea de a vedea lumea” - Europa Liberă vă invită la ultima dezbatere „AntiNostalgia” din 2020
