Astăzi se împlinește un an de la primul caz de COVID-19  înregistrat în R. Moldova. Cum s-a schimbat viața cetățenilor

Astăzi se împlinește un an de la primul caz de COVID-19 înregistrat în R. Moldova. Cum s-a schimbat viața cetățenilor

Astăzi se împlinește un an de la începutul pandemiei de COVID-19 în Republica Moldova. Pe 7 martie 2020 era depistat pozitiv primul caz de infectare cu virusul SARS-COV-2. Până în acest moment, avem un bilanț de 195.252 de infectări și 4.111 de decese. La fel, în acest moment avem 19.811 cazuri active, dintre care 335 de pacienți se află în stare gravă, iar alți 68 de pacienți sunt conectați la aparate de respirație asistată. Mai mult, de la începutul pandemiei, 94 de lucrători medicali și-au pierdut viața. Vezi mai jos cum s-a schimbat viața cetățenilor pe parcursul anului.  

În tot acest timp, obiceiurile sociale s-au schimbat. Am ajuns să ne vedem mai rar cu prietenii și chiar cu membrii ai familiei, petrecerile au fost interzise, la fel și spectacolele și concertele, restaurantele și barurile au fost închise și redeschise, iar masca de protecție și dezinfectantul au devenit nelipsite din cetățenilor de zi cu zi.

Criza sanitară, dublată de cea economică, a ținut autoritățile pe jar, afacerile micilor antreprenori au fost puse la grea încercare, iar mulți dintre ei au trebuit să se reprofileze.

Raza de speranță a apărut odată cu aprobarea vaccinuri anti-COVID de către Agenția Europeană a Medicamentului (EMA). Campania de vaccinare împotriva noului coronavirus a început anul trecut, pe 27 decembrie. De atunci și până acum, 1.486.907 de europeni s-au vaccinat cu serurile de la Pfizer, Moderna sau AstraZeneca.

Chiar în aceste zile, la nivel european se vorbește despre adoptarea unui pașaport anti-COVID pentru persoanele care au fost imunitate cu ambele doze ale vaccinului împotriva noului coronavirus, și asta atât pentru a facilita accesul oamenilor dintr-o țară în alta, atunci când vorbim în interes de serviciu, dar și în interes personal. Mai exact, vorbim despre un boost dat turismului, grav afectat în această perioadă pandemică.

Primul caz de contaminare

Primul caz de coronavirus în Republica Moldova a fost înregistrat pe 7 martie 2020. O femeie, ce revenea acasă din Italia, a fost preluată de medici de la Aeroportul Internațional Chișinău, fiind în stare gravă.

Potrivit autorităților, pacienta a fost internată într-o instituție spitalicească strategică, unde a primit tratamentul corespunzător. Aceasta suferă de mai multe boli cronice: diabet zaharat, supraponderare de gradul 2 și hipertensiune.

Femeia a fost preluată de la aeroport, de serviciul 112, pe un coridor separat, fiind în stare de sănătate gravă, bronhopneumonie bilaterală, cu insuficiență respiratorie acută, febră, tuse, slăbiciune generală, transportată la instituția medicală.

Într-un final, ea a fost tratată și externată.

Primele măsuri adoptate de autorități

Deși nu am avut declarată o stare de urgență în țară, legată de COVID-19, autoritățile deja au întreprins anumite măsuri pe care aceasta le prevede. De exemplu, a fost instituit un regim special de intrare și ieșire din țară, un regim de carantină pentru cei veniți din țările cu risc sporit de infectare și un regim special de lucru al agenților economici și instituțiilor publice.

Toate cursele aeriene vor fi sistate începând cu 17 martie până pe 31 martie 2020

Se sistează activitatea piețelor și a localurilor din țară până pe 31 martie 2020

Din 81 de vămi, rămân active doar 17

Toate instituțiile de învățământ din țară sunt închise începând de pe 11 martie până pe 23 martie 2020

Toate manifestările în masă sunt interzise în Republica Moldova

A fost lansată o platformă de donații în susținearea lucrătorilor medicali

Cadrele didactice din Chișinău vor lucra de acasă

Procuratura suspendă audiențele, iar examinarea cauzelor va fi amânată

17 martie, instituirea stării de urgență pe o perioadă de 60 de zile

Parlamentul de la Chișinău a instituit stare de urgență în țară la 17 martie 2020, pentru o perioadă de 60 de zile. Din 16 martie sunt suspendate zborurile spre Republica Moldova.

„În țară situația la zi e următoarea: 29 de cazuri, 15 cazuri de import și 14 cu transmitere locală, inclusiv un bolnav în stare critică. Spre marea noastră bucurie, avem și un caz tratat. Situația epidemiologică crește la nivel global, îngrijorează statisticile din Italia, Franța, Spania, Marea Britanie. Propunem declararea stării de urgență pentru 60 de zile”, declarase atunci ex-premier Ion Chicu.

S-a decis închiderea instituțiilor de învățământ, a piețelor, centrelor comerciale, a întreprinderilor economice și din domeniul HoReCa, restricționarea transportului public, anularea zborurilor, acces limitat sau restricționat la terenurile de joacă, în parcuri și zone de agrement. Doar farmaciile și magazinele alimentare și-au continuat activitatea, respectând cu strictețe măsurile de protecție împotriva COVID-19.

CITIȚI ȘI: De la evacuare la interzicerea demisiilor. Ce presupune starea de urgență și de ce autoritățile examinează opțiunea

18 martie, primul deces cauzat de infecția COVID-19

La mai bine de o săptămână de la depistarea primului caz, în R. Moldova a fost anunțat și primul deces. Este vorba de o pacientă în vârstă de 61, ani care a fost internată la Spitalul Clinic Republican, în ultimele zile fiind conectată la respirație artificală. Victima avea și alte probleme de sănătate - hipertensiune de gradul doi, diabet zaharat de gradul doi.

În dimineața zilei de 18 martie, în R. Moldova se aflau în tratament 29 de pacienți infectați cu COVID -19. Majoritatea pacienților - 25 la număr, erau internați la Spitalul de Boli Infecțioase Toma Ciorbă. Dintre aceștia doi erau în stare gravă, doi - în stare satisfăcătoare, iar alții 21 aveau stare medie de sănătate.

De la stare de urgență, la stare de urgenţă în sănătate publică

După încetarea regimului stării de urgențe, a fost introdus un cod roșu de sănătate publică, iar Comisia pentru Situații Excepționale (CSE) și-a încetat activitatea. În schimb, și-a început lucrul Comisia Extraordinară pentru Sănătate Publică.

Ulterior, mai multe restricții au fost parțial anulate. Treptat se redeschid și centrele comerciale, însă fără cinematografe, restaurante, cafenele și spații de joacă.

Zborurile au fost reluate pe Aeroportul Internațional Chișinău pe 15 iunie 2020. Administrația Aeroportului Internațional Chișinău a fost obligată să asigure organizarea măsurilor de prevenire a infecției COVID-19 pentru pasageri și angajați, în sălile de sosire și plecare, prin verificarea temperaturii, ecrane de protecție, echipament de protecție personală, soluții de dezinfecție, distanța socială.

Starea de urgenţă în sănătate publică a fost prelungită de la o lună la alta. Aceasta a fost extinsă până în data de 15 aprilie 2021, cu posibilitatea revizuirii acesteia. Decizia a fost aprobată astăzi de Comisia naţională extraordinară de sănătate publică, care a constatat că situaţia epidemiologică rămâne a fi nefavorabilă, în săptămâna 6 din 2021, comparativ cu săptămâna 5 din 2021, numărul de cazuri a crescut cu 17.9%.

Purtarea măștilor de protecție - o măsură obligatorie

În vederea reducerii riscului epidemiologic de transmitere a infecției COVID-19, începând cu data de 4 mai 2020 autoritățile au decis ca în mijloacele de transport în comun din municipiul Chișinău, să fie acoperită obligatoriu fața (nas, gură) cu mască, inclusiv măști improvizate sau alte materiale de protecție de unică folosință sau reutilizabile (fulare, eșarfe sau alte articole vestimentare).

Începând cu ziua de 7 mai 2020, purtarea măștilor de protecție a devenit obligatorie în toate spațiile publice închise din capitală. Prevederile se regăseau în decizia aprobată astăzi de Comisia pentru Situații Excepționale a Municipiului Chișinău. Potrivit documentului, administratorii localurilor nu le puteau permite cetățenilor accesul fără măști sau alte accesorii de protecție a căilor respiratorii.

Mai mult, prin decizia luată de Comisia extraordinară de sănătate publică a municipiului Chișinău și inclusă în hotărârea din 20 noiembrie, masca de protecție a devinit un element obligator și în spațiile publice deschise din capitală.

Activitatea școlilor în pandemie

Pandemia a influențat și activitatea școlilor. Procesul de învățământ a fost suspendat pentru o săptămână, începând cu data de 30 martie și până pe 3 aprilie, când angajații din sectorul bugetar au avut zile libere. Decizia aparținea Comisiei Situații Excepționale și vinea să reducă riscul răspândirii COVID-19 pe teritoriul țării.

Totodată, instituțiile de învățământ din Republica Moldova au rămas închise pe toată durata perioadei stării de urgență. Pe parcursul acestei perioade, școlile au trecut la metoda de învățământ la distanță, folosind platforme online.

Ulterior, examenele de bacalaureat, care urmau să se petreacă în anul 2020, au fost anulate. Astfel, diplomele absolvenților au fost eliberate în baza mediei de note acumulate în ultimii trei ani de liceu.

În septembrie, toate instituțiile de învățământ din țară au ales unul dintre cele șapte modele propuse anterior de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării.

Astfel, din cele 1.249 de școli, cele mai multe instituții, 769 la număr, au activat după modelul unu, ceea ce înseamnă prezența fizică de 100% a elevilor la școală. Altele 119 instituții au ales modelul doi de studiu, învățarea în două schimburi.

Pentru modelul trei au optat patru instituții, ele au ales învățarea combinată, iar 17 școli s-au ghidat de modelul patru, învățarea de tip hibrid, pe grupe, zilnic. 15 școli au ales învățarea alternantă, săptămânal, iar 261 de instituții au optat pentru învățarea mixtă. Nicio instituție din țară nu a ales învățarea la distanță, inclusiv online.

COVID-19 a atacat și sistemul medical

Potrivit datelor oferite de Ministerul Sănătății, de la începutul pandemiei și până în prezent, în R. Moldova au fost diagnosticați cu COVID-19 peste 15 mii de angajați medicali, iar 94 dintre ei au cedat în fața virusului.

Ultimele două decese din rândul cadrelor medicale sunt doi specialiști, care au activat în cadrul IMSP Spitalul Clinic Republican „Timofei Moșneaga”. Este vorba despre medicul Evghenii Polejaev, de doar 54 de ani, și Alla Bantiuc, în vârstă de 62 de ani.

Vaccinul anti-COVID-19 în Republica Moldova

Pe 24 februarie, Guvernul României a aprobat o ordonanță de urgență, prin care a fost reglementat ajutorul oferit Republicii Moldova, fiind vorba de aproximativ 20 de mii de doze de vaccin, ceea ce reprezintă prima tranșă din cele 200 de mii de doze promise.

Iar la 26 februarie, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a anunțat că primele vaccinuri anti-coronavirus, promise de platforma COVAX, vor ajunge în țara noastră în perioada 28 februarie - 3 martie. Potrivit instituției, este vorba de 14.400 de doze AstraZeneca, vaccin dezvoltat în Marea Britanie, însă produs în Coreea de Sud.

De menționat că, tot pe 26 februarie, Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale de la Chișinău a autorizat condiționat vaccinurile anti-coronavirus Pfizer/BioNTech și Oxford/AstraZeneca, incluse în lista de utilizare în urgențe a OMS, dar și preparatul rusesc Sputnik V. Liderul PSRM, Igor Dodon, a anunțat că livrarea vaccinului rusesc Sputnik V va începe „foarte curând”. Asta deși Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale nu a anunțat un acord în acest sens.

Primele doze de vaccin AstraZeneca au ajuns la Chișinău pe data de 27 februarie 2021, fiind transportate de partea română cu o aeronavă SMURD, cu sprijinului de protecție civilă al UE.

Ulterior, pe 4 martie, în Republica Moldova au fost livrate cele 14.400 de doze AstraZeneca, primul lot oferit prin intermediul platformei COVAX.

CITEȘTE ȘI: Vaccinul AstraZeneca: Care sunt reacțiile adverse și contraindicațiile? Explicațiile expertului

Reprezentanții Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale susțin că vaccinul AstraZeneca se administrează la adulți cu vârsta de peste 18 ani. Mai mult, aceștia spun că nu ar exista efecte secundare grave la persoanele imunizate cu acest preparat.

În ceea ce privește alte tipuri de vaccin, primele doze Pfizer ar urma să ajungă în Republica Moldova în a doua jumătate a lunii martie, prin intermediul platformei COVAX. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, în urma unor convorbiri cu președintele regional Pfizer, Sinan Atlig.

Comitetul Național Consultativ de Experți în Domeniul Imunizărilor (NITAG) a recomandat utilizarea a zece vaccinuri anti-COVID-19 în programul național de imunizare.

Campania de vaccinare în R. Moldova

Vaccinarea anti-coronavirus în țara noastră a început marți, 2 martie 2021, aproape la un an distanță de la anunțarea primului caz de COVID-19. Aceasta a demarat cu imunizarea angajaților medicali din secțiile de terapie intensivă și cu profil COVID-19, cu vaccinul AstraZeneca.

Odată cu prezentarea planului național de imunizare, autoritățile au anunțat că cei care se vor vaccina anti-COVID-19 vor semna un acord. În cazul apariției unor reacții adverse, persoana va avea acces gratuit la servicii medicale. Persoanele semnează consimțământul prin care își dau acordul să fie imunizate. Semnatarii confirmă, astfel, că au fost informați privind reacțiile adverse care pot apărea.

În prima zi de imunizare, 751 de angajați medicali au fost vaccinați. În doua zi, 1.853 de lucrători au fost imunizați, iar în a treia zi încă 1.245 de angajați medicali au primit vaccinul AstraZeneca. Astfel, numărul total de cadre medicale vaccinate a ajuns la 5.174, anunță Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale.

În ultimele 24 de ore laboratoarele din țară au anunțat încă 647 cazuri noi de infectare cu COVID-19. Din numărul total de cazuri, doar unul este de import din Marea Britanie. Bilanțul cazurilor de COVID-19 în țara noastră a ajuns la 195.252. Totodată, 20 de persoane au cedat în fața virusului.

Un an de COVID-19 pentru membrii comunității AGORA

„A fost un an relativ bun. Luând în considerație deplasările mele săptămânale de până la pandemiei, în anul pandemic am fost doar cu familia, ceea ce a fost ceva extraordinar de bine! Restul poate să mai aștepte”, ne-a spus Vladimir, membru al comunității AGORA, rugat să descrie cum a trecut primul an de COVID-19.

Iar Alexandru ne-a povestit că veniturile profesorilor au avut de suferit:

„Situația pandemică m-a prins pe post de profesor de istorie la Colegiul de studii administrative și fiscale, însă pe măsură ce s-a trecut la educație online, au apărut litigii cu referire la organizarea orarului, adică, fără a fi cerută părerea cadrelor didactice, ne-au anunțat că lecțiile vor fi realizate sub formă de torente, adică toate clasele din același an au fost grupate la aceeași oră. Dacă la început am întrebat dacă va afecta cota salarială, am primit un răspuns negativ, atunci la finele lunii aprilie am aflat că totuși cota salarială a fost redusă nu cu 25%, dar la 25%. Adică, dacă pentru februarie am primit 3.700 de lei lei, atunci pentru martie am primit doar 1.300. Am învățat că înainte de a te angaja trebuie să cercetezi cine conduce instituția”.

Într-un final, Alexandru a renunțat la activitatea didactică de la colegiu, fiind acum antrenat „într-un proiect inovativ pentru Republica Moldova”.

Reacții la acest articol
Spațiu rezervat vizitatorilor Agora.
Un Emoji sau Sticker va îmbogăți acest articol.