OPINIE | Competențele învățământului versus necesitățile pieței muncii

Sanda Sandu
Sanda Sandu

Expert politici publice

Abordează subiecte privind politicile de integritate și anticorupție, protecția avertizorilor de integritate, sistemul educațional din Republica Moldova și propune modalități de îmbunătățire a acestora.

OPINIE | Competențele învățământului versus necesitățile pieței muncii
poză simbol

Competențele create de sistemul de învățământ din Republica Moldova trebuie corelate cu necesitățile de pe piața muncii, care trec prin schimbări substanțiale datorită progresului tehnologic, digitalizării și globalizării. Într-o piață a muncii perfect competitivă, sectorul privat se poate ajusta la capitalul uman și la competențele existente, iar tinerii își dezvoltă capacitățile în baza necesității pieței muncii. Însă, realitatea este alta, competențele create de către învățământul general nu corespund cu necesitățile pieței munci. În acest articol o să analizăm aspectele privind competențele, necesitățile pieței muncii și o să propunem o serie de soluții care pot contribui semnificativ la îmbunătățirea situației.

De ce este o problemă?

Dezechilibrul sau necorelarea competențelor se referă la o neconcordanță între cererea și oferta de competențe de pe piața muncii. Cu alte cuvinte, se referă la situația în care competențele căutate de către angajatori diferă de competențele oferite de solicitanții de locuri de muncă sau de angajați. Dacă persistă în timp necorelarea competențelor, care poate lua diferite forme, aceasta poate duce atât pe termen scurt, cât și pe termen lung, la pierderi economice și sociale pentru cetățeni, angajatori și societate. Dezechilibrul dintre competențe, în special dintre cerere și ofertă, rezultă în performanțe scăzute la nivel individual și instituțional.

În Republica Moldova, analiza domeniilor de angajare şi a structurii şomajului indică faptul că sistemul învățământului general nu este racordat suficient la cerinţele pieţei muncii şi nu oferă competențe relevante. Astfel, pe piaţa muncii se atestă un dezechilibru substanţial între cerere şi ofertă, precum şi un deficit de forţă de muncă calificată. Angajatorii din Republica Moldova semnalează că abilitățile tehnice inadecvate, cunoştinţele limitate în domeniul eticii muncii și lipsa motivării în rândul forței de muncă au un impact negativ asupra activităţii întreprinderilor lor (Banca Mondială, 2016). Potrivit angajatorilor, impedimentul major în activitatea întreprinderilor este lipsa a trei competențe:

- Competenţe privind etica muncii, atitudine față de lucru (angajament, responsabilitate, diligență și onestitate);

- Capacitatea de a lucra în echipă;

- Competențe privind digitalizare/tehnologii informaționale.

Deficitul de competențe variază semnificativ între regiuni. În unele regiuni se remarcă o lipsă considerabilă de competenţe cognitive fundamentale, precum competenţe de alfabetizare și de matematică, fiind determinate de Raportul PISA (2018). Politicile educaționale și de formare trebuie să se axeze mai mult pe dezvoltarea competențelor ce le lipsesc angajaţilor, dar care sunt solicitate de angajatori. În acest considerent, sistemul de învățământ trebuie să dezvolte abilități tehnice și competenţe cognitive specifice ocupației, dar și abilități socio-comportamentale și soft, ce devin imperative în contextul digitalizării și avansării tehnologiilor informaționale (OECD: Skills 2030).

Competențe în sistemul de învățământ al Republicii Moldova

Unul dintre punctele slabe ale învăţământului general, stabilit de evaluările internaţionale, constă în faptul că, deşi în şcoli se asigură o anumită pregătire teoretică a elevilor, ei nu sunt învăţaţi să aplice în deplină măsură cunoştinţele dobândite pentru a acţiona în contexte reale de viaţă, să elaboreze şi să realizeze proiecte şi programe de dezvoltare personală şi profesională, să-şi afirme drepturile, să-şi conștientizeze interesele, limitele şi nevoile (Gremalschi, 2015). 

Prin promovarea competenţelor, la nivelul documentelor de politici educaţionale s-a produs sincronizarea educaţiei sistemului naţional în concordanţă cu standardele europene. Însă, preluarea competențelor cheie nu a avut loc cu consultarea pieței muncii pentru a racorda documentele de politici publice la necesitățile angajatorilor din Republica Moldova. Deși Comisia Europeană renegociază în fiecare an competențele cheie la nivel de statele membre UE pentru a asigura alinierea sistemului educațional cu piața muncii, în Republica Moldova competențele cheie nu au fost modificate din 2014, anul în care au fost introduse în Codul Educației.

 

Deşi este orientat spre formarea și dezvoltarea competenţelor, curriculumul actual are un șir de neajunsuri. Conform Strategiei „Educaţia 2020”, aceste neajunsuri sunt:

●      gradul înalt de teoretizare a curriculumului;

●      gradul scăzut de relevanță și aplicabilitate practică a conținuturilor curriculare la toate nivelurile de învăţare pe parcursul întregii vieţi şi de afirmare ulterioară a celor ce învaţă în plan personal, social şi profesional;

●      axarea excesivă a evaluării formative și sumative a învăţării pe cunoştinţe şi pe reproducerea de conţinuturi, în detrimentul evaluării de competenţe;

●      formarea insuficientă de abilităţi antreprenoriale și de deprinderi de viață, de abilităţi de comunicare în limba oficială de stat şi în limbi străine, de rezolvare a problemelor, de cooperare şi lucru în echipă, de proiectare şi gestionare a propriului proces de învăţare, de utilizare a tehnologiilor şi resurselor informaţionale.

Până în prezent, la nivel de sistem educaţional, nu există o viziune asupra competenţelor ce trebuie formate şi dezvoltate atât în învăţământul general, iar Ministerul Educaţiei, Culturii și Cercetării ar trebui să extindă cadrul instituţional de elaborare a documentelor curriculare, să asigure implicarea în activităţile ituturor actorilor interesaţi şi în special a reprezentanților sectorului privat, pieței muncii și ai Agenției de Ocupare a Forțelor de Muncă care au informații privind tendințele pieței.

De asemenea, a fost identificat faptul că principalii actori în elaborarea, implementarea, monitorizarea şi revizuirea curriculumului sunt doar cadrele didactice din învăţământul general, deși e necesară participarea beneficiarilor direcţi şi indirecţi ai sistemului educaţional: elevii, părinţii, mediul de afaceri, asociaţiile profesionale și organizațiile societății civile.

Pentru a identifica lacunele și provocările cu care se confruntă sistemul bazat pe competențe în învăţământul general din Republica Moldova, am desfășurat un sondaj în rândul elevilor cu scopul de a observa percepția tinerilor. Rezultatele chestionării pot fi regăsite în tabelul de mai jos.

Analizând datele din tabel, observăm că alfabetizarea, matematica, competențele privind etica muncii, angajamentul, responsabilitatea, diligența, onestitatea, capacitatea de a lucra independent reprezintă competențele pe care elevii le consideră a fi suficient de dezvoltate de către instituțiile de învățământ. Este grav faptul că competența privind digitalizare și  tehnologiile informaționale sunt puțin dezvoltate, având 20 puncte insuficient moderat dezvoltate și trei puncte insuficient substanțial dezvoltate. În urma discuțiilor cu elevii, a fost criticat modul în care sunt predate lecțiilor privind TI, astfel, în curriculum școlar este inclus Pascal, program ce nu dezvoltă suficient cunoștințele privind digitalizarea.

Creșterea productivității și a capacității de angajare a forței de muncă

Cum poate fi sporită productivitatea și capacitatea de angajare a lucrătorilor moldoveni, în special, a celor tineri? Acest lucru poate fi realizat prin adoptarea unei strategii cu două direcții. În primul rând, sistemul de educație și de formare profesională poate fi reformat, astfel încât să devină mai receptiv la nevoile în continuă schimbare a pieței muncii și să pună un accent mai mare pe dezvoltarea competențelor solicitate de angajatori, dar care le lipsesc adesea lucrătorilor tineri. În al doilea rând, cererea de competențe poate fi monitorizată în mod regulat, iar informațiile despre cerințele privind calificările pot fi diseminate în rândul studenților și a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă pentru a le permite să facă o mai bună alegere a carierei și să investească în competenţele solicitate. 

Sistemul de educație și formare poate contribui la dezvoltarea competențelor care sunt foarte apreciate de angajatori, dar care adesea le lipsesc lucrătorilor, inclusiv absolvenților. Prioritățile diferă în funcție de nivelul de educație. La etapele primare ale învățământului (învățământul preșcolar, primar și secundar) se poate acorda mai multă atenție dezvoltării competențelor socio-comportamentale corespunzătoare, inclusiv perseverenței, diligenței, responsabilităţii, precum și onestităţii. Acestea sunt trăsăturile care, la o etapă ulterioară, în timpul vieții profesionale, constituie o bună etică a muncii.

În Republica Moldova există deja infrastructură pentru monitorizarea cererii de competențe. Studiul privind Prognoza Pieţei Muncii (PMP), implementat anual de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), poate fi utilizat pentru a identifica ocupațiile actuale aflate în deficit și pentru a estima schimbările pe termen scurt în ocuparea forței de muncă în funcție de ocupație, ce indică evoluția cererii ocupaționale. Modulul privind competențele, adăugat în 2016, poate fi folosit periodic (la fiecare 3 - 5 ani) pentru a identifica deficitul de competențe. Există posibilități de consolidare a capacității de analiză a informațiilor privind cererea și oferta de competențe. În prezent, datele PMP sunt analizate într-o măsură limitată, dată fiind lipsa de resurse fiscale și umane. O modalitate de consolidare a capacității analitice este înființarea unui Observator al pieței muncii (OPM), care ar fi responsabil de monitorizarea tendințelor pe piața muncii (punându-se accentul pe oferta și cererea de competențe), analiza datelor și diseminarea informațiilor.

Diseminarea efectivă a informațiilor privind cererea de competenţe este esențială pentru reducerea decalajului în materie de competențe. Informațiile ar trebui să vizeze nu doar ministerele și agențiile guvernamentale, ci, în primul rând, elevii și persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, astfel încât aceștia să poată face alegeri informate în materie de carieră și să investească în competenţele solicitate de către angajatori. În acest scop, informațiile privind cererea de competențe trebuie prezentate într-un mod accesibil publicului țintă.

În continuare vă prezentăm datele privind un chestionar desfășurat cu scopul de a identifica care sunt competențele solicitare și necesare pe piața muncii din Republica Moldova. Rezultatele pot fi vizualizate în tabelul de mai jos.

Putem observa că competențele lipsă sunt privind negocierea, rezolvarea și aplanarea conflictelor, capacitatea de a lucra în echipă, competenţele privind motivația, inițiativa și proactivitatea, dar și cele privind etica muncii/atitudinea față de lucru (angajament, responsabilitate, diligență, onestitate). Aceste date pot fi utilizate de către reprezentanții instituțiilor responsabile de elaborarea curriculumului bazat pe competențe, cu scopul de a îmbunătăți situația prin țintirea cu acțiuni a punctelor vulnerabile.

Învățământ bazat pe competențe ce evoluează continuu

În identificarea condițiilor sistemice și definirea liniilor directoare pentru dezvoltarea învățământului bazat pe competențe, este important de evaluat condițiile și politicile naționale care pot sprijini dezvoltarea continuă a competențelor și racordarea conform necesităților pieței muncii. Prin urmare, factorii de decizie trebuie să ia în considerare următoarele aspecte:

●      dezvoltarea unei viziuni și înțelegeri comune, care să ia în considerare perspectivele naționale, regionale și cele locale;

●      rolul tuturor părților interesate, inclusiv, profesorilor, părinților, conducătorilor școlii, autorităților regionale, locale și naționale;

●      stabilirea așteptărilor clare pentru dezvoltarea competențelor, cum ar fi standardele, cadre și programe de competență, care sunt flexibile și încurajează inovarea, digitalizarea dar și răspund necesităților pieței muncii;

●      sprijinirea continuă a dezvoltării profesionale a cadrelor didactice și a conducătorilor școlilor.

Școlile și alte instituții de învățământ nu există izolat. Ele sunt legate și încorporate în sisteme naționale și sunt o componentă iminentă a dezvoltării.

Concluzie

Există o serie de constatări principale şi pot fi rezumate după cum urmează:

Competenţele inadecvate ale forței de muncă reprezintă un obstacol semnificativ în calea activităţii multor întreprinderi moldovenești.

Muncitorii, în special, cei cu calificare medie, nu dispun nici de competențe tehnice (ocupaționale specifice), nici socio-comportamentale (în principal, motivaționale).

Gravitatea deficitului de competențe variază semnificativ între regiuni, unele dintre acestea se confruntă cu o lipsă considerabilă chiar și în materie de competenţe cognitive fundamentale, cum ar fi alfabetizarea și cunoştinţele matematice.

Sistemul de învățământ trebuie să dezvolte abilități tehnice și competenţe cognitive specifice ocupației, dar și abilități socio-comportamentale și soft, ce devin imperative în contextul digitalizării și avansării tehnologiilor informaționale

Există un deficit de competențe în Moldova, inclusiv în rândul tinerilor lucrători. Aceasta reprezintă o provocare pentru sistemul de învățământ, care trebuie să devină mai receptiv la nevoile pieței muncii pentru a sprijini creșterea economiei Republicii Moldova. Dacă nu este abordată, lipsa de competențe poate afecta negativ performanțele economice ale Republicii Moldova.

În primul rând, pentru forța de muncă curentă, aceasta împiedică îmbunătățirea productivității, întreprinderile moldovenești devenind mai puțin competitive, lucru ce inhibă şi creșterea lor. În al doilea rând, deficitul de competențe îngreunează perspectivele de angajare ale persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, ceea ce duce la șomaj structural.

Două măsuri de politică pot contribui la înlăturarea acestor lacune. În primul rând, pe lângă competențele specifice ocupației, în cadrul sistemului de educație și formare se poate pune un accent mai mare pe dezvoltarea abilităților socio-comportamentale. În al doilea rând, dacă angajatorii ar fi mai deschişi să comunice despre competențele ce le lipsesc studenților și persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, acest lucru ar putea duce la o educație mai bine informată și ar oferi oportunităţi de carieră mai bune.

Eliminarea decalajului dintre nivelul de competențele solicitate pe piața muncii și cunoștințele transmise în mod tradițional elevilor pe parcursul studiilor reprezintă o provocare cheie pentru îmbunătățirea eficienței sistemelor de învățământ în Republica Moldova, cât și în alte țări. Cu toate acestea, acest lucru nu va fi posibil fără a asigura un cadru didactic de calitate pentru a oferi elevilor cunoștințele și abilitățile actuale necesare pentru a reuși pe piața muncii.

Dacă tot ai ajuns aici…

… vrem să-ți cerem o favoare. Sute de mii de oamenii intră pe AGORA, lună de lună, pentru informație de calitate. Noi credem că toți oamenii merită acces la informație corectă, verificată și explicată. Tocmai din această cauză vrem să păstrăm știrile și articolele pe care le facem accesibile pentru toată lumea.

La acest site de știri independent, arătăm zilnic acțiunile celor de la putere și tot ce se întâmplă în țară. Nu avem în spate oligarhi, jurnalismul pe care îl facem este liber de orice părtinire politică. Cu ajutorul tău vom continua să scoatem adevărul la suprafață și vom continua să dezvoltăm proiecte media noi care să inspire.

Suntem determinați să asigurăm un jurnalism care să ne ajute pe fiecare dintre noi să înțeleagă mai bine tot ce se întâmplă în jurul nostru și să ne unească atât pe timpuri de criză sau pandemie, cât și în afara ei. Munca noastră nu ar fi posibilă fără cititorii noștri, care ne susțin și ne încurajează.

Fiecare contribuție este valoroasă pentru activitatea redacției.
Ia-ți un Abonament și fii alături de AGORA. Durează doar 1 minut. Mulțumim.

Vezi și aceste știri
OPINIE | Turismul în Moldova – mit sau realitate?

OPINIE | Turismul în Moldova – mit sau realitate?

OPINIE | Cum evităm eșecurile din investițiile publice?

OPINIE | Cum evităm eșecurile din investițiile publice?

OPINIE | Cum să facem vaccinul contra COVID-19 mai acceptabil și mai accesibil?

OPINIE | Cum să facem vaccinul contra COVID-19 mai acceptabil și mai accesibil?

OPINIE | Bolile rare și parcursul pacienților rari în Republica Moldova

OPINIE | Bolile rare și parcursul pacienților rari în Republica Moldova

OPINIE | Vindem ghete pe site-ul Parlamentului sau asigurăm un sistem de securitate cibernetică?

OPINIE | Vindem ghete pe site-ul Parlamentului sau asigurăm un sistem de securitate cibernetică?

OPINIE | Achizițiile medicale în regim de pandemie sau cum autoritățile „violează” transparența procesului

OPINIE | Achizițiile medicale în regim de pandemie sau cum autoritățile „violează” transparența procesului

Advertoriale
Ei sunt campionii schimbării 2021. Personalități din diverse domenii au fost premiați pentru implicare (FOTO)

Ei sunt campionii schimbării 2021. Personalități din diverse domenii au fost premiați pentru implicare (FOTO)

Proiecte de dezvoltare a sectorului TIC pe agenda „Moldova ICT Summit: The Future of Digital”

Proiecte de dezvoltare a sectorului TIC pe agenda „Moldova ICT Summit: The Future of Digital”

Istoriile de succes ale eroilor din spatele schimbărilor majore în Programul Operațional comun România - Republica Moldova (VIDEO)

Istoriile de succes ale eroilor din spatele schimbărilor majore în Programul Operațional comun România - Republica Moldova (VIDEO)

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi
EMISIUNI
  • Oameni ca tine: Creatorul de zâmbete (VIDEO)
    Oameni ca tine: Creatorul de zâmbete (VIDEO)
  • Oameni ca tine | Un cuplu de la Ialoveni a pus pe roate o afacere creativă: „În dragoste și în business toate căile sunt bune”
  • Podcastul „Bilet în Parlament”: Tărț la PAS. Analizăm promisiunile noii majorități parlamentare și cât de reale sunt acestea (AUDIO)
  • Podcastul „Bilet în Parlament”: Viața de deputat, între glamour și birocrație. Discuție cu fostul parlamentar Vadim Pistrinciuc (AUDIO)
  • De la 11, cu Veaceslav Platon despre promisiunile electorale ale lui Veaceslav Valico
Cele mai populare
  • 1
    Protest împotriva rezultatelor alegerilor parlamentare din Rusia, la apelul Partidului Comunist
  • 2
    Deținuții din închisoarea din Kabul, eliberați de talibani au devenit gardieni
  • 3
    Circulația trenului Chişinău-Bucureşti va fi reluată în noiembrie, după mai bine de un an şi jumătate în care aceasta a fost sistată
  • 4
    Parlamentul a extins lista legilor care, până la finele anului curent, vor fi supuse analizei ex-post
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.