Economia moldovenească, după un an de pandemie: Prestările de servicii au scăzut cu peste 15%. A avut de suferit și comerțul transfrontalier
„Destabilizarea” economiei moldovenești, a început după două săptămâni de la confirmarea primului caz de infectare cu COVID-19, pe 7 martie 2020. Începând cu 22 martie, anul trecut, ziua în care Guvernul a raportat 80 de cazuri de infectare, a fost blocat traficul aerian și au fost închise toate unitățile de comerț și de prestări servicii, industria moldovenească s-a redus cu 5,5%. A avut de suferit și comerțul transfrontalier. Anul 2020 s-a încheiat cu exporturi de peste două miliarde de dolari. Față de 2019, reducerea a fost de 10,6%, scrie Mold-street.com.
・
Comerțul și industria
Exporturile, însă, au fost descurajate atât de pandemie, cât și de seceta din anul trecut, când mulți agricultori au fost nevoiți să vândă produsele la prețuri mai mici, doar ca să scape de stocuri.
Deși importurile au scăzut cu 7,6%, deficitul balanței comerciale a continuat să se aprofundeze, constituind 5 miliarde 415 milioane de dolari.
Dealerii auto, printre altele, afirmă că sunt printre cei mai afectați dintre importatori.
Din martie și până în iunie, saloanele auto au fost închise, fapt care le-a redus vânzările în 2020 cu aproximativ o mie de mașini.
Transportul și turismul
A fost un an în care majoritatea țărilor, inclusiv Republica Moldova, au închis hotarele pentru străini. În consecință, în 2020, companiile aeriene moldovenești transportă doar un sfert din numărul de pasageri pe care i-a avut în 2019 (-75,6%). Datele Biroului Național de Statistică (BNS) arată că transportul rutier a înregistrat o scădere de 46%, iar cel feroviar - de 38%.
Faptul că cetățenii străini și acum nu pot intra în Moldova, decât în scop de serviciu, a afectat cel mai mult patronii structurilor de cazare. În 2020, cifra de afaceri a hotelurilor și pensiunilor a scăzut cu tocmai 76%.
Numărul de pasageri transportaţi şi parcursul pasagerilor în anul 2020, pe moduri de transport public
Foto: mold-street.comPandemia și sărăcia
Deși, în cifre absolute, pierderile companiilor multinaționale sunt de ordinele miliardelor, iar recuperarea lor necesită investiții semnificative, aceste privesc optimist în viitor - în special grație pachetelor de asistență prevăzute pentru mediul de afaceri. României, de exemplu, îi revine două miliarde de euro din ajutoarele acordate din bugetul comun al Uniunii Europene.
În Republica Moldova, pe de altă parte, volumul de asistență pentru comunitatea de afaceri este cel mai mic în regiune, se arată într-un raport publicat de Expert-Grup. Dacă vecinii au alocat aproximativ 5% din PIB pentru salvarea economiei, Guvernul de la Chișinău a prevăzut doar 1% din PIB. Mai mult, din cei 320 milioane de lei planificați pentru subvențiile la salarii sau șomaj tehnic, au fost valorificați doar 19%.
Statistica oficială arată că sectorul HoReCa are nevoie de cea mai mare susținere. La sfârșitul anului trecut, numărul angajaților în hoteluri și localuri era mai mic cu un sfert (24,5%) față de sfârșitul anului 2019. Per general, însă, număru angaților la privat și stat a scăzut cu doar 1,8%. Mai mult, salariul mediu pe economie a crescut, anul trecut, cu 10,8% (salariul mediu brut - 8.107 lei) în sectorul real și doar cu 2% în cazul bugetarilor.
Partea bună pentru populația angajată este că, în pofida crizei din ultimul an, salariile au crescut mai mult decât prețurile. Potrivit BNS, în 2020, costul vieții a rămas practic neschimbat, dacă facem abstracție de inflația nesemnificativă de 0,39%.