Economia moldovenească, după un an de pandemie: Prestările de servicii au scăzut cu peste 15%. A avut de suferit și comerțul transfrontalier

Economia moldovenească, după un an de pandemie: Prestările de servicii au scăzut cu peste 15%. A avut de suferit și comerțul transfrontalier
Foto simbol: Suntparinte.md

„Destabilizarea” economiei moldovenești, a început după două săptămâni de la confirmarea primului caz de infectare cu COVID-19, pe 7 martie 2020. Începând cu 22 martie, anul trecut, ziua în care Guvernul a raportat 80 de cazuri de infectare, a fost blocat traficul aerian și au fost închise toate unitățile de comerț și de prestări servicii, industria moldovenească s-a redus cu 5,5%. A avut de suferit și comerțul transfrontalier. Anul 2020 s-a încheiat cu exporturi de peste două miliarde de dolari. Față de 2019, reducerea a fost de 10,6%, scrie Mold-street.com.

Comerțul și industria 

Curios este faptul că, în pofida restricțiilor, per total, comerțul intern practic nu a avut de suferit. Dimpotrivă, Biroul Național de Statistică a raportat o creștere a vânzărilor de 4,6%, în 2020. În schimb, prestările de servicii au scăzut cu peste 15%.

sursa: statitistica.md

Exporturile, însă, au fost descurajate atât de pandemie, cât și de seceta din anul trecut, când mulți agricultori au fost nevoiți să vândă produsele la prețuri mai mici, doar ca să scape de stocuri. 

Deși importurile au scăzut cu 7,6%, deficitul balanței comerciale a continuat să se aprofundeze, constituind 5 miliarde 415 milioane de dolari. 

Dealerii auto, printre altele, afirmă că sunt printre cei mai afectați dintre importatori.

Din martie și până în iunie, saloanele auto au fost închise, fapt care le-a redus vânzările în 2020 cu aproximativ o mie de mașini. 

Transportul și turismul 

A fost un an în care majoritatea țărilor, inclusiv Republica Moldova, au închis hotarele pentru străini. În consecință, în 2020, companiile aeriene moldovenești transportă doar un sfert din numărul de pasageri pe care i-a avut în 2019 (-75,6%). Datele Biroului Național de Statistică (BNS) arată că transportul rutier a înregistrat o scădere de 46%, iar cel feroviar - de 38%. 

Faptul că cetățenii străini și acum nu pot intra în Moldova, decât în scop de serviciu, a afectat cel mai mult patronii structurilor de cazare. În 2020, cifra de afaceri a hotelurilor și pensiunilor a scăzut cu tocmai 76%.

Numărul de pasageri transportaţi şi parcursul pasagerilor în anul 2020, pe moduri de transport public 

Foto: mold-street.com

Pandemia și sărăcia 

Deși, în cifre absolute, pierderile companiilor multinaționale sunt de ordinele miliardelor, iar recuperarea lor necesită investiții semnificative, aceste privesc optimist în viitor - în special grație pachetelor de asistență prevăzute pentru mediul de afaceri. României, de exemplu, îi revine două miliarde de euro din ajutoarele acordate din bugetul comun al Uniunii Europene.

În Republica Moldova, pe de altă parte, volumul de asistență pentru comunitatea de afaceri este cel mai mic în regiune, se arată într-un raport publicat de Expert-Grup. Dacă vecinii au alocat aproximativ 5% din PIB pentru salvarea economiei, Guvernul de la Chișinău a prevăzut doar 1% din PIB. Mai mult, din cei 320 milioane de lei planificați pentru subvențiile la salarii sau șomaj tehnic, au fost valorificați doar 19%. 

Statistica oficială arată că sectorul HoReCa are nevoie de cea mai mare susținere. La sfârșitul anului trecut, numărul angajaților în hoteluri și localuri era mai mic cu un sfert (24,5%) față de sfârșitul anului 2019. Per general, însă, număru angaților la privat și stat a scăzut cu doar 1,8%. Mai mult, salariul mediu pe economie a crescut, anul trecut, cu 10,8% (salariul mediu brut - 8.107 lei) în sectorul real și doar cu 2% în cazul bugetarilor. 

Partea bună pentru populația angajată este că, în pofida crizei din ultimul an, salariile au crescut mai mult decât prețurile. Potrivit BNS, în 2020, costul vieții a rămas practic neschimbat, dacă facem abstracție de inflația nesemnificativă de 0,39%.

Dragă cititor,

Mii de oameni ne citesc în aceste zile în căutarea informațiilor, răspunsurilor și a unui fir de speranță. Iar noi lucrăm ca să asigurăm un jurnalism responsabil care să ne ajute pe fiecare dintre noi să înțelegem mai bine tot ce se întâmplă în jurul nostru și să ne unească în aceste timpuri complicate.

Ce putem face noi acum, este să te informăm corect, din surse verificate. Când nu știi pe cine să crezi, vezi ce scrie AGORA.
Fiecare contribuție din partea cititorilor este valoroasă pentru activitatea redacției. Susține-ne cu un abonament de membru. Mulțumim

Vezi și aceste știri
Peste 90 de organizații îi cer guvernării mai multe instrumente de susținere a IMM-urilor pe timp de criză

Peste 90 de organizații îi cer guvernării mai multe instrumente de susținere a IMM-urilor pe timp de criză

Irina Ghelbur, despre cum e să conduci o instituție media, soluții pe timp de criză, membership, tentative de divorț, managementul oamenilor | Nota de Plată (VIDEO)

Irina Ghelbur, despre cum e să conduci o instituție media, soluții pe timp de criză, membership, tentative de divorț, managementul oamenilor | Nota de Plată (VIDEO)

Expert-Grup: Suportul oferit de Guvern pentru a contracara criza economică provocată de COVID-19 a fost cel mai slab din regiune

Expert-Grup: Suportul oferit de Guvern pentru a contracara criza economică provocată de COVID-19 a fost cel mai slab din regiune

Advertoriale
Igiena în școli: Produse recomandate pentru igienizarea instituțiilor de învățământ

Igiena în școli: Produse recomandate pentru igienizarea instituțiilor de învățământ

Te muți la casă nouă și plătești până la 45% din suma apartamentului după darea în exploatare (VIDEO)

Te muți la casă nouă și plătești până la 45% din suma apartamentului după darea în exploatare (VIDEO)

#CuPoftăDeDigitalizare. Serviciul E-PIN, preferat de peste 90 la sută dintre clienții Victoriabank

#CuPoftăDeDigitalizare. Serviciul E-PIN, preferat de peste 90 la sută dintre clienții Victoriabank

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi
EMISIUNI
  • Copiii știu mai bine: „Sport pentru a fi subțirei” și „sâmburi de harbuz”. Remedii pentru o viață fără covid
    Copiii știu mai bine: „Sport pentru a fi subțirei” și „sâmburi de harbuz”. Remedii pentru o viață fără covid
  • DESCIFRAT: 12 ani pe calea digitalizării serviciilor publice sau cât de utilizate sunt tehnologiile informaționale în relația cetățean - Guvern
  • Copiii știu mai bine: De ce Moldova nu are mare? „Ne-a fost furată” sau „S-a scurs prin găurile lăsate de tancuri”
  • DESCIFRAT| Alertele cu bombă - ecuații cibernetice cu multe necunoscute sau slăbiciunea sistemului? (VIDEO)
  • Hike cu mine! Unde? La Seliște, să vezi un fag de 300 de ani și să afli cum un slovac a venit în Moldova și s-a apucat să ne dezvolte turismul (VIDEO)
Cele mai populare
  • 1
    Jurnalista de la Rossia 24, care a realizat un interviu cu Igor Dodon, nu a solicitat acreditare pentru activitate pe teritoriul R. Moldova. Reacția SIS
  • 2
    Urmărirea penală în dosarul „Energocom” - finalizată. Dodon, învinuit că a depășit atribuțiile de serviciu în interesul unor persoane din anturajul lui Plahotniuc
  • 3
    Ultima oră! România a donat R. Moldova peste un milion de pastile de iodură de potasiu. Cum vor fi distribuite
  • 4
    Recomandările Primăriei Chișinău, în caz de un eventual pericol nuclear
Canalul nostru de pe YouTube
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.