Piramidele financiare sunt o provocare contemporană greu de ignorat. Ele înglobează o armată de milioane de membri și generează un circuit financiar de miliarde. Membrii noi sunt ademeniți în scheme de câștiguri uluitoare. Condiția primară de inițiere în afacere este achitarea, la intrare, a contribuțiilor de membru. Bunurile și serviciile vândute de obicei sunt miracole și lucruri inutile care variază de la investiții în acțiuni fictive, investiții în criptovalute false, realizarea produselor magice cu efecte fenomenale și multe altele. Vânzarea acestor servicii și bunuri are un singur scop: atragerea în piramidă a membrilor noi cu jumulirea lor de cotizații de intrare, pentru a alimenta locomotiva piramidei cu noi și noi influxuri de bani de pe urma lacrimilor cauzate de pierderile inevitabile ale investițiilor făcute de fiecare nou venit. Odată ajunși în schema piramidală, unica oportunitate de reîntoarcere a investiției este obținerea dividendelor de pe fiecare persoană recrutată, care de cele mai mute ori apelează la propriile rude și prieteni pentru a obține noi resurse pentru schema escrocheriei instituite de liderii piramidei.
Sub masca comercializării produselor sau a unei promisiuni de venituri pasive, compania are drept scop să se extindă exponențial, alimentându-se necontenit cu sânge, adică clienți proaspeți. Finalul inevitabil al unei piramide este unul - falimentul. Aceasta se întâmplă când structura minciunii devine evidentă și lumea încetează să creadă în această piramidă. Prin urmare ea moare dând naștere în schimb unei noi piramide cu o nouă minciună.
Compania Vemma Nutrition, o piramidă clasică fondată în 2004, atrăgea clienții cu condiția procurării unui set de produse de nutriție care era vândut membrilor cu 500 – 600 de dolari. Aceștia urmau să recruteze la rândul său alți doi clienți. Piramida recruta peste 30.000 de membri pe lună. La apogeul său, venitul generat pentru 2013 a fost de 200 de milioane de dolari SUA. După ce mai mulți foști membri ai acestei piramide au acționat-o în judecată, instanțele americane au condamnat organizatorii piramidei pentru crearea unei scheme prin care obțineau profit pe seama oamenilor recrutați. Membrii acestei piramide evident că niciodată nu și-au mai reîntors investiția.
În acest articol te invităm să urmărim evoluția unei scheme piramidale, începând cu primul val de recrutare și fanalizând cu destrămarea piramidei. Ne propunem să determinăm motivele oamenilor care se decid să intre în acest cerc vicios al schemelor piramidale. Analizând activitatea piramidelor financiare din Moldova vom veni cu o listă de recomandări pentru autorități cum să protejeze populația credulă de potențialele forme de escrocherie bazată pe răspândirea ideii false de îmbogățire peste noapte. Deși conștientizăm că autorii piramidelor financiare vor căuta în continuare să inventeze noi scheme de activitate, ne propunem cel puțin să sensibilizăm cititorii despre riscul unor afaceri care promit venituri ușoare și rapide.
Cum înțelegem că am dat peste o schemă piramidală?
O schemă piramidală (piramidă financiară) este un model de afaceri care presupune recrutarea a cât mai mulți membri, în schimbul unei recompense pentru fiecare nouă persoană atrasă în schemă. Piramida de regulă nu generează bunuri economice: mărfuri, servicii sau investiții. Singurele fluxuri de venit pentru schemă sunt contribuțiile de intrare a noilor veniți sau colectarea de noi plăți pe seama participanților. Prin urmare, venitul piramidei se asigură pe seama creșterii exponențiale a numărului de membri. Fiecare nivel al piramidei este mult mai mare decât cel dinaintea sa. Pentru ca o schemă piramidală să câștige bani pentru toți cei înscriși, aceasta ar trebui să se extindă la nesfârșit. Acest lucru însă este imposibil, deoarece numărul potențialilor participanți este finit. Odată cu creșterea structurii piramidale de obicei scade eficiența de recrutare. Numărul participanților la piramidă depășește alocările financiare făcute de noii membri atrași. Prin urmare noii înscriși nu-și mai obțin dividendele din „investiția” făcută. Mai devreme sau mai târziu recrutarea se autoepuizează. Noii participanți sunt lipsiți de alte surse de venit și piramida se prăbușește. Schemele piramidale sunt nesustenabile și sunt în multe state recunoscute drept ilegale.
Feudalismul recrutorilor – sau cine strânge smântâna?
Piramida financiară reprezintă o ierarhie rigidă bazată pe o verticală de subordonare. Această schemă piramidală poate fi comparată cu structura feudală din Evul Mediu, construită pe ierarhia rangurilor sociale a baronilor, cavalerilor și vasalilor. Țăranii sau orășenii dependenți erau obligați să achite renta și să le presteze servicii feudale superiorilor. Aceștia la rândul lor se supuneau cavalerilor localizați cu o treaptă mai sus. Iar în vârful ierarhiei piramidale se situau baronii. Anume baronii erau proprietarii, arhitecții și suveranii întregii structuri piramidale. Ei decideau cine și ce tip de beneficii și obligații aveau în cadrul structurii. Piramidele financiare de astăzi funcționează similar logicii de vasalitate feudală descrise mai sus. Baronii/Fondatorii piramidelor identifică un grup Cavalerii/Partenerii. În schimbul unei cote părți din renta colectată, partenerii sunt încurajați să promoveze compania și să extindă numărul Membrilor/Vasalilor atrași în piramidă. Pentru fiecare persoană atrasă, recrutorului îi este promisă o remunerare. Remunerarea nu este decât o parte din contribuția de participare făcută de către vasalul nou-venit. Membru proaspăt recrutat atrage la rândul său un alt vasal. Procesul se repetă în continuare. La toate nivelurile piramidei cea mai mare parte a contribuțiilor este direcționată direct în buzunarul fondatorului, sub formă de rentă. Iar fiecare nou membru este văzut doar pe rol de vacă care urmează să fie mulsă până nu mai poți scoate nimic din ea.
Piramida beneficiilor celor de sus
Piramidele financiare sunt concepute în așa mod încât să aducă câștiguri doar unui grup restrâns de beneficiari - creatorii și managerii schemei aflați în vârful ierarhiei. Majoritatea persoanelor, aflată la baza piramidei, suportă toate riscurile și pierderile. Cu cât stratul piramidei este mai inferior, cu atât mai mulți oameni sunt în el. Conform unor studii ale piramidelor din SUA, participanții nou recrutați constituie 80% din toți membrii piramidei. Oamenii de la nivelurile inferioare ale piramidei nu își obțin înapoi banii din investiția făcută, deoarece toate profiturile merg la cei ierarhic superiori. Iar atunci când schema se prăbușește, majoritatea membrilor, reprezentând baza piramidei, suportă toate consecințele. La 30 de scheme piramidale din SUA, rata medie de pierderi este de 99,6%. Prin urmare, o schemă piramidală este considerată escrocherie deoarece câțiva oameni, inclusiv creatorii schemei, câștigă sume mari de bani, în timp ce restul membrilor pierd bani.
Piramidele financiare sunt sortite falimentului
Unica sursă de venit reprezintă contribuțiile membrilor nou-veniți. Astfel pentru ca participanții să rămână în joc, iar fondatorii să obțină profituri, piramida trebuie mereu să se extindă. Odată însă ce crește dimensiunea piramidei, devine tot mai complicat să obții profituri pe seama noilor membrii.
Să analizăm exemplul unei scheme unde un participant trebuie să atragă șase membri noi, cu scopul de a câștiga dividente pe seama comisioanelor plătite la inițiere. Fondatorul atrage șase membri, iar fiecare dintre ei atrage, la rândul său, alți șase membri noi. La al doilea nivel vor fi deja 36 de persoane. Fiecare dintre ei mai atrage încă șase noi membri. Piramida include deja 216 membri. La al 12-lea nivel de recrutare vor fi 2,1 miliarde persoane. Iar ca toate aceste persoane să obțină profituri, ei trebuie să recruteze încă 13 miliarde de oameni. Lucru irealizabil, în situația în care populația de pe glob este de doar opt miliarde.
.png)
Respectiv orice recrutare ajunge la un final logic. Membrii își epuizează toate canalele de atragere a noilor clienți. După manipularea familiei, prietenilor, colegilor, amicilor, străinilor de pe Facebook, participanții nu mai dispun de surse umane alternative. Respectiv, fără noi clienți incluși în schemă, participanții nu își obțin profiturile promise și nu își recuperează banii investiți, ajungând să fie înșelați, nemulțumiți și frustrați de acest joc. Falimentarea nivelurilor de bază ale piramidei provoacă efectul de domino în ordine descrescătoare. Piramida se destramă în final, lăsând membrii săi fără bani, în timp ce fondatorul și managerii dispar.
Marketingul de rețea versus Piramidele financiare
Este necesar să facem diferența dintre o piramidă financiară și dintre o rețea de marketing. Marketingul de rețea sau marketingul pe mai multe niveluri (multi level marketing sau MLM) este un sistem legal întâlnit de vânzări în care profitul generat din tranzacțiile comerciale se transferă la nivelul superior, dar vânzătorul bunului sau serviciului își primește venitul cuvenit. Vânzătorul câștigă din promovarea sortimentului rețelei și este remunerat pentru munca sa printr-un procent din profit. Scopul de bază al marketingului de rețea este de a-și extinde cercul de cumpărători. Angajații acestor rețele sunt premiați când recrutează noi membri în echipă. Iar pentru creșterea vânzărilor obțin oportunități de creștere în carieră. Tot mai multe piramide se deghizează în rețele de vânzări obișnuite. Iar pentru a atrage noi membri în schemă și pentru a insufla încredere, recrutorii oferă spre vânzare chiar și produse sau servicii reale. O piramidă financiară nu produce nimic, nu oferă profituri membrilor și trăiește doar pe baza contribuției nou veniților. În schimb participanții unei campanii de marketing de rețea obțin profituri din comercializarea produselor.
Filosofia piramidelor
Piramidele pot lua forme variate, toate însă activează după o logică similară: (1) membrul nou este inițiat în piramidă sub presiune și șantaj subtil, fără a cunoaște esența reală a schemei; (2) recrutorii ademenesc membrii noi jucând pe dorințele lor de îmbogățire rapidă și ușoară; (3) organizatorii mențin mobilizată armata sa de recrutori printr-o mașinărie de propagandă motivațională.
„Nu rata oportunitatea!”
Pentru atragerea noilor membri, organizatorii exploatează emoțiile victimelor-clienți-parteneri folosind tactici de vânzare cu presiune ridicată. Totul începe cu o discuție inocentă în privat, iar mai nou pe rețelele de socializare. Reprezentantul piramidei, prin complimente, glume, teme de discuții și sfaturi prietenești, câștigă predispunerea și încrederea ta. Ulterior recrutorul vine cu o oportunitate unică, deschisă doar pentru prieteni adevărați, oameni inteligenți care înțeleg realitatea, doar pentru cei care știu să câștige bani reali și alte argumente de acest gen. Dacă vede că eziți, recrutorul trece la un șantaj subtil arătându-ți cât de mult vei rata fără șansă de recuperare dacă nu acționezi acum. Recrutorul te împinge să iei o decizie rapidă fără a să-ți lăse timp de chibzuiță, să analizezi la calm raționamentul investițional și să evaluezi profilul companiei. În cele din urmă accepți propunerea și devii pradă schemei. Schemele piramidale au drept țintă persoanele pe care le consideră disperate și naive precum studenții cu venituri modeste, mămicile șomere, soțiile militarilor, persoanele cu dizabilități și mulți alții prinși în situații grele. Propuneri de genul „hei, vrei să ai un venit major fără a fi constrîns de un regim de lucru la birou?” devine o momeală atractivă pentru aceste persoane. Oamenii sunt seduși de câștigurile mari și ușoare și de șansa da a-și schimba viața rapid.
„Câștigă rapid cu minim efort”
Piramidele sunt atractive deoarece promit independență financiară, realizare personală și prosperitate materială membrilor săi cu prețul unui minim efort și timp. Unica investiție este să cumperi produsele/voucherele companiei sau să plătești comisionul de intrare, pentru că mai târziu, sub formă de venit pasiv, banii cu siguranță vor curge. Deși recrutorii îți vor spune că vei câștiga milioane, investiția este una înșelătoare și riscantă. Profitul obținut nu este decât un mic procent din banii persoanelor proaspăt atrase în schemă. Dividendele nu răscumpără nici suma comisionului de intrare. Astfel, pentru a obține cât de cât un profit persoana este nevoită să recruteze și mai mulți oameni. Adevărul e că majoritatea eșuează, iar cei mai mari bani îi fac doar organizatorii din capul schemei. Pentru a asigura extinderea exponențială a piramidei organizatorii pun la treabă un adevărat department al cultelor.
„Noi credem în succesul tău!”
Piramidele financiare își mobilizează membrii printr-un cult al optimismului, succesului și încrederii de sine fără scrupule. Odată ce piramida se extinde, participanții sunt nevoiți în continuu să atragă noi clienți. Clienți din rândul familiei și prietenilor se epuizează rapid odată ce recrutorul consumă toată încrederea lor prin înșelări la nesfârșit. Mai departe membrul țintește la oricare potențial client din mediul online. Pentru a-și menține motivată armata de recrutori, care zilnic se ciocnește cu sute de refuzuri și ignorări, fondatorii crează o cultură a optimismului și încrederii de sine. Cultul este menținut prin diseminarea literaturii și video-urilor motivaționale, organizarea anuală a trainingurilor și conferințelor cu mentorii, speakerii și elita de succes a piramidei. „Să nu-i ascultați pe cei care vă critică direcția”, „Cei care vă descurajează, pur simplu vă invidiază succesul”, „Debarasați-vă de cei care vă trag în jos, chiar dacă sunt familia sau prietenii voștri”. Deși sistemul este proiectat ca 99% dintre participanți să piardă bani, fondatorii vor ține în secret esența schemei până la falimentul ei. Dacă vei eșua în recrutări, organizatorul îți va reproșa că nu ești suficient de insistent și îndrăzneț ca să aduci noi membri. Vei primi o nouă doză de videouri motivaționale. În final, membrii vor merge la orice ca să-și recupereze investițiile, inclusiv prin manipulare și înșelăciune.
Istoria piramidelor. Schema Ponzi.
Schemele piramidale au fost folosite încă din secolul al XIX-lea. Primele scheme piramidale internaționale au fost puse în practică de Charles Ponzi, imigrant italian venit în SUA cu doar doi dolari și jumătate. Ponzi și-a început prima schema antreprenorială în 1919 cu două sute de dolari împrumutați. Escrocheria implica bilete la ordin plătibile în 90 de zile și o promisiune de rambursare a banilor investiți în bancnote, cu o dobândă de 50%. Banii noilor investitori erau folosiți pentru a rambursa banii investitorilor anteriori, cei de la nivelele superioare. Înainte de a fi trimis la închisoare, Ponzi a reușit să adune circa 15 milioane de dolari. De atunci, schema piramidală pe care a folosit-o îi poartă numele: schemele Ponzi. După Ponzi, piramidele financiare au cunoscut o evoluție uriașă.
Cea mai mare schemă ponzi cunoscută în istorie a fost MMM. Această schemă a fost lansată de Serghei Mavrodi la începutul anilor ‘90 ai secolului trecut când a avut loc tranziția de la economia planificată a Uniunii Sovietice spre noua formă de economie de piață. În doar câțiva ani de activitate piramida financiară a reușit să mobilizeze circa 15 milioane de investitori. Suma colectată de firmă nu a fost calculată exact nici până astăzi, însă se consideră că a atras aproximativ 65 de bilioane de dolari. În 1994, suma de 65 de bilioane de dolari era echivalentă cu a șasea parte din PIB-ul (Produsul Intern Brut) Federației Ruse. Mavrodi risca arest pentru evaziune fiscală pentru că statul rus încă nu avea nici o lege împotriva acestor scheme ilegale. Dar în toamna aceluiași an el a reușit să câștige un mandat de deputat intrând în Duma de Stat și obținând odată cu acesta și imunitate contra oricărei urmăriri penale. În 1997 MMM a faliment, iar Mavrodi a fost arestat 6 ani mai târziu, fiind încarcerat pentru o perioada de doar patru ani și jumătate. Structura ideologică promovată de piramida MMM a fost atât de puternică, încât mulți susținători care și-au pierdut toate averile au continuat de-a lungul anilor să fie ferm convinși că pierderile lor au fost cauzate nu de modelul de business, dar de Guvern. Când Mavrodi a ieșit la libertate el a redeschis compania deja sub denumirea de MMM Globals. Din 2011 piramida a devenit populară în țări ca Nigeria, Zimbabwe, Africa de Sud. Numărul exact al piramidelor la nivel global nu poate fi stabilit. Numărul recrutorilor depășește cifra de zeci de milioane. Vă recomandăm să urmăriți creșterea și falimentul imperiului lui Mavrodi în filmul artistic rusesc “ПираМММида” din 2011.
Tipologia piramidelor financiare
Piramidele financiare devin tot mai sofisticate și complexe. Uneori este dificil să le diferențiezi de o afacere legală, precum marketing-ul de rețea sau bursele de acțiuni. Pentru a atrage banii voștri organizatorii aplică cele mai inovatoare și originale instrumente. Unele piramide se prezintă drept fonduri de investiție, start-up-ul unei valute virtuale de perspectivă, magazin de nutrienți pentru slăbire, acceleratoare de afaceri, cluburi de caritate. Mai jos vom prezenta doar câteva tipuri din gama variată a schemelor piramidale.
Scheme Ponzi. Schema Ponzi este o escrocherie clasică, care presupune o investiție la intrare. Principiul schemei este simplu: „Îl jefuim pe X, pentru a-l plăti pe Y”. Escrocheriile Ponzi pot obține profituri chiar și fără adoptarea unei ierarhii piramidale. Organizatorii promit investitorilor inițiali profituri mari. Însă dividendele obținute nu sunt decât investițiile altor investitori.
Bernard Madoff, consilier în investiții, probabil cel mai cunoscut creier al unei scheme Ponzi, a fost condamnat la 150 de ani de închisoare pentru operarea unei operațiuni ilegale de miliarde de dolari. Deși sunt considerate drept escrocherii, schemele Ponzi remunerează investitoriii, până în momentul în care aceste scheme sunt deconspirate. Următoarele scheme se bazează exclusiv pe înșelăciune.
Schema piramidei de marketing pe multiple niveluri. Unele piramide adoptă formula marketingului pe multiple niveluri (MLM). Ele se ascund sub vânzarea unor mărfuri, cum ar fi cursurile pentru lansarea unei afaceri. Aceste piramide MLM prosperă forțând recruții să cumpere produse fără valoare la costuri ridicate și făcându-i să vândă aceleași produse membrilor următoarei generații.
Fraude de franciză. Reprezintă o variație a fraudelor de marketing și investiții în care unei persoane i se oferă dreptul la franciză pentru a comercializa un anumit produs. Totul începe cu un Cold call, apel telefonic neaşteptat şi nesolicitat din partea unui necunoscut care vă oferă o oportunitate de investiţie sau consiliere financiară. Oportunităţile oferite prin cold calling sunt de regulă „investiţii” la bursă, ipotecă sau imobiliare, scheme de „îmbogăţire rapidă”, tranzacţii cu monede străine. Profitul real nu se obține prin vânzarea produsului de brand, dar prin extinderea francizei la noi clienți. Accentul este pus pe vânzarea francizelor, mai degrabă decât pe produs, duce în cele din urmă la punctul în care oferta potențialilor investitori este epuizată și piramida se prăbușește.
E-mailuri în lanț. E-mailurile răspândite în lanț îi conving pe destinatarii naivi să le doneze bani tuturor celor enumerați în e-mail. După efectuarea transferurilor, autorul e-mailului își șterge numele din listă și roagă donatorul înșelat să-l înlocuiască cu numele său. Noul autor, dorind să-și recupereze banii, lansează și el un nou val de e-mailuri printre propriul grup de contacte, în speranța că unul sau mai mulți dintre ei îi vor expedia numerar. Beneficiarii continuă să colecteze donații până când numele lor este șters din listă, iar estafeta este transmisă mai departe.
Schemele de tip matrice. Participanții plătesc pentru a se alătura unei liste de așteptare pentru un produs dorit, pe care în final doar o fracțiune dintre ei îl poate primi. Astfel de scheme funcționează ca o coadă: când persoane noi se așează la coadă, iar oamenii din fruntea cozii primesc produsul, cum ar fi un televizor, consolă de jocuri, cameră video digitală. O variație a schemelor de tip matrice sunt cozile pentru medicamente și tratamente miraculoase. Escrocheriile medicale se bazează pe suferinţa umană. Ele promit tratament miraculos printr-o gamă variată de produse şi servicii. Oferta poate părea a fi un tratament legitim de medicină alternativă ce garantează remedii rapide şi eficiente. Deobicei sunt promovate prin mărturiile persoanelor care au fost „vindecate”. Escrocheriile referitoare la cure de slăbire promit o pierdere în greutate impresionantă cu puţin efort sau deloc. Acest tip de escrocherie poate implica o dietă neobişnuită sau restrictivă, exerciţii revoluţionare, aparate de „ardere a grăsimilor”, produse avansate precum pilule, plasturi sau creme. Farmaciile online false folosesc internetul şi e-mail-urile spam pentru a oferi medicamente şi remedii la preţuri foarte mici şi fără necesitatea unei reţete de la medic. Dacă utilizaţi un astfel de serviciu veţi primi produsele pe care le comandaţi, însă nu aveţi nicio garanţie că acestea sunt autentice.
Piramide financiare dezvoltate în Republica Moldova
Piramidele financiare nu au lăsat deoparte nici publicul din Republica Moldova dornic de venituri rapide. Începând cu MMM din anii ’90, mii de moldoveni au fost implicați, în calitate de recrutori sau victime, în escrocherii cu aparate de uz casnic, medicamente de slăbit și produse de brand false. În ultimii ani s-au activizat schemele sub forma acceleratoarelor de business, afaceri cu criptovalute, burse de acțiuni autohtone, multe fiind inițiate moldoveni întorși de peste hotare. Prezentăm cele mai răsunătoare și de proporții cazuri din ultimii ani.
Mercury. Cei opt membri fondatori aveau vârsta cuprinsă între 21 și 52 de ani. Scopul lor era de a colecta bani, promițându-le oamenilor o dobândă de 240% pe an. Gruparea criminală includea peste 30 de membri, cu atribuții axate pe atragerea noilor persoane în piramida financiară şi convingerea acestora de a investi câţi mai mulţi bani într-un virtual „fond investițional”. Victimele înșelate erau preponderent din raioanele Ungheni, Fălești, Sângerei, Drochia, Bălți și municipiul Chișinău. Membrii piramidei financiare deseori acționau prin organizarea întrunirilor cu aspect religios, dând dovadă de capacități avansate în psihologia şi dirijarea maselor. La întrunirile de racolare se crea o adevărată atmosferă de entuziasm şi excitare psihologică. Presiunea emanată de liderii grupării şi promisiunile de venituri uriaşe dirija lăcomia oamenilor şi frica acestora de a pierde o afacere aparent bună. În realitate, o parte din mijloacele financiare acumulate în urma acestei piramide au fost cheltuite în scopuri personale ale membrilor grupării criminale: procurări de imobile, autoturisme, călătorii în ţări exotice. Sumele pe care le investeau cetățenii variau de la 10 la 50 de mii de lei. Prejudiciu estimat total este de aproximativ 3 milioane de lei sau 150.000 de euro.
Qnet. Participanților li se propunea să investească o sumă de 2.000 de dolari, pentru obținerea unui profit care ar putea varia între 200 și 15.000 dolari pe săptămână. Pentru ca profitul să fie sigur, individul trebuie să aducă și câte doi participanți care să fie dispuși să investească la fel câte 2.000 de dolari. De asemenea, investitorilor li se propunea să cumpere produsele brandului Qnet, neînregistrat în Moldova: ceasuri, produse de întreținere corporală, pachete turistice. În fruntea schemei era o tânără de 29 de ani, soție de polițist. Aceasta promova activ brandul și produsele acestuia în toate aparițiile sale publice. Până la fondarea acestei companii, femeia era șomeră. În 2015 a fost pornită o cauză penală în baza plângerilor a patru victime, care au pierdut în total aproximativ 142.383 de lei. În 2016 au fost înregistrată o nouă acuzație penală, în baza articolului 190, cu privire la înșelarea altor trei victime. Acestea din urmă au pierdut 3.000 de euro și 162.554 de lei. În prezent, pagina acestei rețele din Moldova nu mai este activă. Ultima actualizare pe profil datează din 2016.
OneCoin. În acest caz, oamenilor li s-a propus să cumpere OneCoin, o valută virtuală, care deși nu fusese deocamdată creată, se garanta că va ajunge la scurt timp chiar mai de succes ca Bitcoin. Mai mult, se promitea că va deveni un mijloc de plată universal. Ei afirmau că valuta se scumpește pe zi ce trece. Odată ce compania nu le putea prezenta cumpărătorilor o criptovaluta concretă, se propunea procurarea unor pachete educaționale OneCoin. Prețul acestora varia între 130 și 188 de mii de euro. Presa de la Chișinău, scria în septembrie 2017 că din investitorii implicați făceau parte funcționari publici de rang înalt și vedete din showbiz-ul autohton. Reprezentanţii Procuraturii Generale încă nu au confirmat, dar nici nu au infirmat faptul că ar exista un dosar pe marginea activităţii OneCoin în Moldova.
Cum rezistăm în fața piramidelor financiare?
În majoritatea statelor, piramidele financiare sunt considerate ilegale. Tradițional escrocii din Statele Unite au determinat trendul global în sfera schemelor piramidale. Multe piramide americane pentru a evita răspunderea penală activează sub forma rețelelor de marketing multietajat. Peste 15 milioane de persoane sunt încadrate în rețelele MLM. Este însă complicat de determinat câți din ei fac parte din schemele piramidale. În Europa cadrul legal este mai restrictiv. De exemplu, Legea bancară a Italiei stabilește că sunt interzise colectarea de fonduri de la populație de către alte entități decât băncile: „orice persoană care colectează fonduri de la populație, prin încălcarea articolului 11 se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă de la 12.911 la 51.645 Euro. Art.L511-5 din Codul monetar și financiar al Franței interzice oricărei alte entități decât instituțiilor bancare sau de creditare să colecteze fonduri de la populație la cerere sau pe un termen mai mic de doi ani. Codul consumatorilor al Franței, art. L122-15 şi L132-19, stabilește o sancțiune prin amendă de 300.000 de euro şi închisoare de doi ani. În ultimii ani devin tot mai populare și piramidele bazate pe vânzarea criptovalutelor. Spre exemplu doar în perioada 2016-2017, Autoritatea Federală de Supraveghere Financiară a Germaniei a înghețat 29 de milioane de euro din contul unei singure firme germane care activa sub denumirea de OneCoin Ltd. Însă politica guvernelor determină organizatorii să-și prefacă încontinuu schemele, apelând la formule tot mai sofisticate și inventive.
Un lider european în domeniul escrocheriilor financiare este considerată Federația Rusă. Statisticile oficiale arată că până în 2017 în această țară activau aproximativ 2.500 de scheme piramidale de diferite modele. Multe din aceste piramide își desfășurau activitatea și în statele ex-sovietice, inclusiv Republica Moldova. Unii moldoveni sunt recrutați la traininguri motivaționale la Moscova. Seduși de îmbogățirea rapidă, acceptă să devină ambasadorii piramidelor rusești în Moldova. Reveniți acasă, sarcina principală este să promoveze franciza și să le direcționeze șefilor ruși ierarhic superiori contribuțiile moldovenilor recrutați, beneficiind de un procent din afacere.
În legislația Republicii Moldova nu se regăsește noțiunea de „piramidă financiară”. Însă legiferatorii au prevăzut la general sancțiuni pentru organizatorii schemelor bazate pe înșelătorii financiare. Potrivit prevederilor art. 13 al Legii privind protecția consumatorilor, este considerată ca fiind înșelătoare, în orice situație, practica comercială privind crearea, operarea sau promovarea unui sistem promoțional piramidal, pe care un consumator îl ia în considerare datorită posibilității de a primi remunerația doar ca urmare a introducerii unui alt consumator în sistem, şi nu ca urmare a vânzării sau a consumului produselor. Articolul 2411 din Codul Contravențional al Republicii Moldova sancționează practicarea ilegală a activității financiare fără autorizare și înregistrare, care a cauzat daune în proporții mari cu o amendă de la 1.000 la 1.500 de unități contravenționale (50.000 de lei – 75.000 de lei). Dacă această activitate cauzează proporții deosebit de mari atunci se va pedepsi cu o amendă de la 1.700 până la 2.700 de unități contravenționale (85.000 de lei – 135.000 de lei) sau cu închisoare de la 2 la 5 ani. Articolul 190 al Codului Penal al Republicii Moldova nu incriminează piramidele financiare, referindu-se în general la escrocherie. Conform acestui articol escrocheria este „dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin inducerea în eroare a unei sau a mai multor persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în privinţa naturii, calităţilor substanţiale ale obiectului, părţilor (în cazul în care identitatea acestora este motivul determinant al încheierii actului juridic) actului juridic nul sau anulabil, ori dacă încheierea acestuia este determinată de comportamentul dolosiv sau viclean care a produs daune considerabile. Escrocheria se pedepsește cu amendă de la 550 până la 850 de unități contravenționale (27.500 de lei – 42.500 de lei), cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 120 la 240 de ore sau cu închisoare de până la 3 ani.
Cristina Chihai afirmă în lucrarea sa „Piramidele financiare din perspectiva Codului Penal al Republicii Moldova” că în ultima perioadă, cazurile de scheme piramidale cresc tot mai mult din cauza faptului că în legislația Republicii Moldova nu este inclus și explicat termenul de „schemă piramidală”. Totuși simpla incriminare a schemelor piramidale în legislația penală nu va eradica de la sine acest fenomen.
„Reducerea faptei prejudiciabile doar în privința piramidelor financiare este ineficientă și inutilă în contextul actual, din considerentul că aceasta va determina potențialii infractori să găsească lacune legislative pentru evitarea tragerii la răspundere penală; să creeze scheme, metode și mijloace inovative de desfășurare a practicilor financiare ilegale; să camufleze piramidele financiare drept practici permisive prin prisma prevederilor legale, astfel fiind imposibilă atragerea la răspundere penală în baza normei penale privind organizarea și desfășurarea schemelor de tip piramidal”, conchide autoarea.
Desigur este necesară introducerea unei norme penale separate care să definească prompt ce este o piramidă financiară. Sancțiunile pot fi aplicate nu doar fondatorilor, dar și membrilor de pe nivelurile superioare, care de fapt sunt locomotivele întregii scheme. Însă Guvernul ar trebuie să fie precaut, pentru ca luptând cu schemelele financiare să nu lovească în afaceri legale precum rețelele de marketing, criptovalutele reale sau fondurile investiționale. Poate fi aplicată și o abordare mai moderată care presupune canalizarea piramidelor în delta legalității. Piramidele pot fi licențiate ca fonduri investiționale, rețele de marketing clasice și cooperative. Organizatorii le pot garanta acționarilor săi, în bază contractuală, reîntoarcerea dividendelor pentru investițiile făcute sau să le acorde distribuitorilor procentajul meritat din venitul produselor sau serviciilor comercializate. Crearea unui cadru legal va scădea din tentația organizatorilor de a activa în zona tenebră. Statul va obține astfel noi contribuabili la bugetul public. Iar în caz de nerespectare a angajamentelor de către organizatorii piramidei, membrii înșelați vor avea o bază legală ca să ceară protecția statului. Între timp cât legiferatorii la nivel global și național încearcă să găsească soluții juridice, piramidele își continuă creșterea exponențială.
Concluzie.
Piramidele financiare vor exista mereu atât timp cât escrocii vor putea manipula cu dorințele oamenilor tentați de îmbogățire rapidă și de realizare personală. Desigur că unele modele de afaceri riscante într-adevăr le pot genera investitorilor aventurieri venituri considerabile. Însă trebuie să ținem minte că nu există formule garantate de îmbogățire, mai ales fără efort și timp dedicat. Pentru a fi mai imuni în fața noilor șmecherii ale arhitecților schemelor piramidele vă recomandăm să urmați următorii pași: (1) Nu acceptați imediat orice propunere tentantă a unor persoane necunoscute din mediul online; (2) Documentați-vă detaliat despre compania care face oferta; (3) Să nu aveți încredere deplină în testimoniale „uluitoare”: mărturiile membrilor care deja s-au îmbogățit, screenshot-urile clienților satisfăcuți de produs, videouri motivaționale de pe YouTube; (4) Nu înmânați nici o sumă de bani și nu semnați niciun document până când nu v-ați asigurat pe deplin despre formula reală a afacerii, originea profitului, trecutul partenerilor și legalitatea companiei; (5) Fiți mereu precaut și suspicios deoarece recrutorii sunt foarte buni în manipulare; (6) Apelați la consiliere independentă de specialitate legală și juridică atunci când este vorba despre bani, timp și afaceri; (7) Accesați direct site-ul de care sunteți interesat, evitând link-urile trimise prim e-mailuri și pagini suspecte; (8) Nu vă angajaţi în nicio investiţie imediat după un seminar, deoarece atmosfera de entuziasm a acestor evenimente poate să vă inducă în eroare; (9) Dacă ați identificat un escroc sau ați devenit victimă a unei manipulări, apelați la poliție; (10) Și pe final să țineți minte: dacă ceva este prea frumos pentru a fi adevărat, atunci probabil că e o mare păcăleală.
Vezi și aceste știri
OPINIE | Noua paradigmă de dezvoltare regională – ce mai urmează de schimbat?
OPINIE | Auditul achizițiilor publice la Ministerului Educației. Gestiunea defectuoasă sau achiziții publice cu scop de delapidare?
OPINIE | Trei strategii comportamentale menite să sporească acceptarea vaccinurilor împotriva COVID-19
OPINIE | Care a fost efectul lockdown-ului din 2020 și care ar putea fi efectul unui lockdown similar în 2021?
Publicistul Gheorghe Erizanu despre cazul viorii confiscate la aeroport: „Exportul de cultură nu are articol în Codul vamal”
