Au semnat contracte de arendă cu Moldsilva, și-au plătit chiria, dar acces la terenuri așa și nu au primit. Epopeea trăită de două familii din Chișinău (DOC, FOTO)

Au semnat contracte de arendă cu Moldsilva, și-au plătit chiria, dar acces la terenuri așa și nu au primit. Epopeea trăită de două familii din Chișinău (DOC, FOTO)


Au semnat contracte de arendă cu Agenția Moldsilva și au achitat, ani la rând, taxa de închiriere pentru câteva terenuri, dar nu au acces la acestea nici până astăzi. E vorba de două familii din Chișinău care au apelat la noi pentru a-și spune povestea. Arendașii vin cu acuzații grave în adresa instituției, care par să confirme lipsa de transparență în activitatea agenției și corupția care macină astăzi întreg procesul de gestionare a fondului forestier din Republica Moldova. 

Au semnat contracte de arendă cu Moldsilva, și-au plătit chiria, dar acces la terenuri așa și nu au primit. Epopeea trăită de două familii din Chișinău (DOC, FOTO)

UPDATE:  Conducerea Agenției Moldsilva a răspuns solicitării oficiale AGORA și a menționat că obligația de a delimita terenul adjudecat revine arendașilor și nu a agenției. Și doar după delimitarea terenurilor și înregistrării acestora ar fi fost posibilă înregistrarea contractelor de locațiune. De altfel, reprezentanții Agenției Moldsilva nu au explicat de ce nu au fost acordate planurile geografice și de ce familia Tiple nu are acces la teren așa cum prevede contractul de locațiune. Totuși, în scrisoare se menționează că „Agenția Moldsilva nu a greșit la repartizarea terenurilor”. 

La fel, instituția menționează că, la sfârșitul lunii martie curent, erau înregistrate 346 de contracte de arendă pentru terenuri, dintre care 321 de contracte atribuite în scop de recreere și 25 de contracte atribuite în scop de gospodărie cinegetică. 

Contract de arendă cu imagini din satelit

În 2012, familia Vlad din Chișinău a luat în arendă de la Agenția Moldsilva două hectare de teren pentru un termen de 49 de ani. Anual, se obliga să achite circa 9.900 de lei. Marius Vlad, fiul arendașului, povestește că la încheierea contractului de locațiune au primit și actul de primire-predare a fondului forestier care conținea de fapt o fotografie din satelit. Conform procedurii, pentru a intra în drepturi depline și pentru a realiza anumite lucrări pe teritoriu, arendașii trebuiau să înregistreze terenul la Agenția Relații Funciare și Cadastru. 

„Este un plan geografic, astfel încât tata să vadă de unde și până unde e terenul lui și să nu facă o construcție pe teritoriul altcuiva. Acest act e o imagine cosmică din satelit. Acolo e pădure. În contract e scris foarte clar că arendatorul, mai exact Agenția Moldsilva, e obligat să delimiteze în natură cu indicarea semnelor silvice și să indice hotarele exacte ale terenului forestier. Agenția Moldsilva are o echipă specială care vine la fața locului să întocmească un act special, o carte a hectarelor, să delimiteze și să îți dea acest document ca tu, ulterior, să poți să-l înregistrezi la Cadastru. Acest lucru nu ne-a fost prezentat. Noi ne-am dus cu imaginea asta din satelit la Cadastru, așteptăm o lună, după care ne vine răspuns că nu poate fi înregistrat acest teren, pentru că nu avem această delimitare. Șeful direcției ne-a spus că fotografia din satelit nu e documentul necesar pentru a înregistra terenul și că, de fapt, Agenția Moldsilva nu ne-a dat un document veridic juridic și corect”, a declarat Marius Vlad. 

Chirie achitată, investiție anulată 

Drept urmare, arendașul a mers la Moldsilva să solicite planul geografic așa cum prevede regulamentul. Responsabilii de acolo se pare, însă, că l-au hrănit doar cu promisiuni și amânări. De fiecare dată, Ion Vlad a fost asigurat că va primi documentul după ce va fi remediată o problemă tehnică apărută la instituție.

Au trecut nouă ani, dar actul așa și nu i-a fost prezentat. Chiriașul susține că în toată această perioadă a achitat taxa de arenda, de circa 9.900 de lei anual, și că în lipsa documentelor necesare a ratat mai multe proiecte investiționale. 

„Am avut un investitor belgian care a vrut să facă un centru de recreere și am vrut să începem construcția, dar pentru că nu puteam înregistra la Cadastru și nu știm de fapt unde e exact terenul nostru, proiectul a fost anulat. Am prezentat o cerere prin care să ne fie livrat documentul și am primit un răspuns că în scurt timp îl vom primi. Am primit patru astfel de răspunsuri. În tot acest timp, din 2012 și până în 2018, noi am achitat câte 9.900 de lei anual pentru arendă, dar am achitat pentru ceea ce nu era al nostru. În 2018, am transmis o cerere prin care am anunțat că vrem să reziliem contractul, pentru că nu am primit timp de șase ani planul geografic al terenului. Timp de doi ani, nu am primit niciun răspuns la această scrisoare”, povestește fiul și reprezentantul arendașului, Marius Vlad. 

Chiriașul a continuat să scrie scrisori în adresa Moldsilva și în 2020, solicitând în continuare eliberarea planului geografic, dar și explicații de ce acest lucru nu s-a întâmplat timp de opt ani. 

Judecata îl obligă să achite 35.000 de lei datorii 

Tot în 2020, Agenția Moldsilva inițiază un proces de judecată împotriva arendașului, pentru datoriile acumulate la plata chiriei. Potrivit lui Ion Vlad, după doar două ședințe de judecată, la 25 iunie 2020, instanța pronunță o decizie în favoarea Agenției și obligă arendașul să stingă datoriile acumulate, precum și penalitățile pentru întârziere.

„A avut loc prima ședință în instanța de judecată la Judecătoria Chișinău Centru și a trebuit să fie a doua ședință unde urma să ne expunem cu mai multe materiale. Dar, despre a doua ședință, avocatul meu nu a fost anunțat când va avea loc. Noi nu am fost informați și ea s-a desfășurat fără participarea noastră. A fost adoptată hotărârea în câștigul agenției. Timp de 30 de zile ai dreptul să contești decizia, dar noi nu am știut că deja fusese pronunțată hotărârea. Noi nu am fost informați. Ne trezim că ne sună de la Moldsiva că au o hotărâre care nu mai poate fi contestată și trebuie să le întoarcem 35.000 de lei”, a mai menționat fiul arendașului. 

Văzându-se constrâns de situație, la 17 august, chiriașul trimite o scrisoare în adresa Moldsilva în care solicită repetat rezilierea contractului.

Peste doar două zile, șeful de la Moldsilva îi răspunde că va da curs solicitării, doar după ce arendașul își va stinge datoriile și va achita penalitățile.

Răspunsul nu îl mulțumește pe Vlad, care expediază o nouă scrisoare solicitând explicații de ce nu i-a fost eliberat planul geografic. 

Abia la 19 septembrie 2020, Agenția Moldsilva printr-o scrisoare oficială îi spune arendașului că de eliberarea planului geografic este responsabilă Întreprinderea pentru Silvicultură Chișinău. 

 

Răspunsul Moldsilva pentru presă

Contactat telefonic de jurnaliștii AGORA pentru a comenta acest caz, directorul Agenției Moldsilva, Dumitru Cojocaru, a declarat că nu cunoaște subiectul, dar a oferit asigurări că va veni cu o reacție după ce va primi o solicitare oficială din partea redacției. Așa că am expediat solicitarea, iar după 11 zile de așteptare suntem informați că Agenția Moldsilva nu poate examina solicitarea, întrucât nu a fost semnată electronic. 

„Documentul electronic se consideră neexpediat în cazul în care acesta este recepționat de către destinatar fără semnătură electronică”, se menționează în răspunsul oferit de Agenția Moldsilva. 

Avocata Centrului de Jurnalism Independent, Cristina Durnea, a confirmat că orice solicitare expediată către o instituție de stat trebuie semnată electronic pentru a fi examinată, iar în cazul în care lipsește semnătura electronică, autoritatea trebuie să acorde un termen pentru înlăturarea neajunsurilor. 

„Pentru nerespectarea acestei cerințe, Codul Administrativ prevede că autoritatea este obligată să indice solicitantului neajunsurile, să spună redacției că nu a semnat corespunzător și să îi acorde un termen rezonabil pentru înlăturarea neajunsurilor. În cazul în care petiționarul, adică redacția nu înlătură neajunsurile în termenul acordat, petiția se lasă fără examinare. Altfel spus, în răspunsul comunicat de Agenția Moldsilva, autoritatea s-a rezumat la a respinge din start examinarea solicitării. Potrivit legii, Agenția Moldsilva trebuia să indice neajunsurile și să acorde un termen rezonabil”, a declarat avocata Centrului de Jurnalism Independent, Cristina Durnea.

Jurnaliștii AGORA au expediat în mod repetat solicitarea către Agenția Moldsilva, cu semnătură electronică. Până în acest moment, nu am primit niciun răspuns. Vom reveni cu detalii și informații noi la acest subiect, în cazul în care le primim. 

Până atunci, familia Vlad continuă să trimită scrisori și spune că va lupta în continuare pentru a-și face dreptate. De altfel, sunt convinși că la mijloc ar fi vorba de o schemă pusă la punct de Agenția Moldsilva pentru a câștiga surse financiare. 

„Acum suntem la Curtea de Apel și vrem să strămutăm dosarul, pentru că hotărârea a fost luată ilegal. Cei de la Moldsilva ne spun acum că potrivit unei hotărâri, deja o altă întreprindere, un fel de instituție de stat de silvicultură a municipiului Chișinău, trebuie să ne facă planul geografic ca să putem înregistra la Cadastru. Ne-am adresat la administrația Întreprinderii pentru Silvicultură Chișinău, iar responsabilii de acolo ne-au spus că nu au primit nicio solicitare oficială de la Agenția Moldsilva pentru a realiza asemenea lucrări și că potrivit legislației, întreprinderea nu poate oferi acest plan geografic. 

M-am consultat cu multe persoane din domeniul justiției, care mi-au spus că e o schemă mafiotă de a scoate bani din oameni. Noi îți dăm în arendă, îți dăm niște acte, tu achiți, dar nu poți înregistra terenul, nu poți face nimic cu el și nici nu îți reziliem contractul, iar dacă nu achiți, mergem în judecată. Este clar o schemă”, spune Marius. 

Un alt caz, aceeași poveste

O altă poveste care se derulează deja de 11 ani și pare fără sfârșit e cea a doctorului Ilie Tiple din Chișinău. El povestește că a luat în arendă de la Agenția Moldsilva un teren de un hectar pentru care achită anual în jur de 4.000 de lei. Terenul se află în apropierea taberei de odihnă „Poienița Veselă”. În urmă cu cinci ani, administrația taberei ar fi îngrădit o parte din teritoriul pentru care Tiple plătește arendă, fără permisiunea sa. Astfel, spune chiriașul, i-a fost limitat total accesul la teren.

Ilie Tiple spune că deține toate actele necesare de la Agenția Moldsilva și Agenția Relații Funciare și Cadastru. 

„Eu dețin toate actele de la Agenția Moldsilva și de la Cadastru. Am fost și la Procuratură în urmă cu cinci ani când Ministerul Educației a depus o plângere la Procuratura Generală. Procurorul mi-a spus: „domnule doctor, mergeți înainte, pentru că sunteți stăpân pe acest teritoriu”. Mi-au îngrădit o treime din teritoriu, îngrădindu-mi accesul la teren. E o poartă cu lăcat, iar timp de 11 ani achit arenda, neavând acces în ultimii cinci ani”, a povestit Ilie Tiple. 

Taxa de arendă, majorată până la 19.000 de lei

Doctorul spune că a bătut la ușa tuturor instituțiilor reglementate, însă fără succes. El acuză Agenția Moldsilva că nu a întreprins nimic pentru a-i restitui teritoriul și că la mijloc ar sta interese obscure. Mai mult, arendașul spune că ar fi nevoit acum să achite o arendă de 19.000 de lei pentru terenul respectiv, după ce o decizie în acest sens ar fi fost luată de Curtea de Conturi. 

„Cu trei ani în urmă, Agenția Moldsilva cu Procuratura, cu Ministerul de Interne au convocat o ședință la fața locului. S-a adoptat hotărârea ca gardul să fie scos. Acesta, însă, nu a mai fost scos, iar, recent, s-a pus și poartă. Agenția Moldsilva nu a luat nicio măsură pentru a recupera teritoriul. În fiecare an, eu achit pentru arendă 4.025 de lei. Nu e destul că Agenția Moldsilva nu a întreprins nimic ca să îmi restituie accesul la teritoriu. Timp de 11 ani, nu am scos niciun leu din acel teren. Acum, am fost anunțat că Curtea de Conturi a decis majorarea taxei de arendă până la 19.000 de lei. Eu sunt pensionar și soția pensionară. La fel, ei mă amenință cu rezilierea contractului. Eu o să merg până în pânzele albe. Sunt sigur că în spate sunt niște interese”, a mai spus doctorul Ilie Tiple.

Directorul „Poienița Veselă” nu vrea să scoată gardul

Contactat de AGORA directorul taberei pentru copii „Poienița Veselă”, Ion Patic, spune că arendașul nu a venit niciodată la el să îi ceară socoteală pentru acel teren. Totodată, Patic spune că Agenția Moldsilva ar fi de vină în acest caz, pentru că nu ar fi repartizat corect terenurile. 

„Noi avem nevoie de extindere. Înainte, erau 30 de copii, iar acum sunt 500. Avem nevoie de teritoriu. Noi avem acolo teren sportiv. El (n.r - arendașul) putea să îmi spună despre toate acestea. Nu am avut niciodată o discuție pe acest subiect. Încă din Uniunea Sovietică ni s-a repartizat acest loc, dar documentele nu le-am luat în considerație. S-au dus în arhivă. Noi ne-am adresat la Ministerul Educației și Agenția Moldsilva. Ei ne-au permis acolo, iar martor este pădurarul. El ne-a arătat unde să defrișăm copacii ca să facem teren sportiv, iar acum ne-am pomenit că terenul a fost repartizat altcuiva. Dar ce va face el acolo? Este tabără de copii în preajmă și în acest caz orice construcție este interzisă pe o distanță de 200 de metri. Agenția Moldsilva știa despre acest lucru. Pe procurori, reprezentanții Ministerului de Interne eu singur i-am chemat, pentru că am vrut să obținem acest teritoriu în mod legal. 

S-a decis să fie scos gardul, dar nu am primit nimic în scris și în al doilea rând, au văzut că noi am defrișat acolo și am făcut totul plăcut și au decis să se adreseze. Nu am vrut să scot gardul, pentru că nu s-au adresat la noi. Le este comod așa. Dar nu vor face nimic acolo, pentru că se interzice să construiești ceva acolo mai aproape de 200 de metri. Oricum mă voi adresa la diferite instanțe ca acel pământ să ne fie nouă repartizat. Pentru că la Poienița Veselă s-au făcut toate rețelele, au văzut că este toată infrastructura, de ce să nu ia și o bucată de pământ de acolo?”, a declarat Ion Patic. 

Am solicitat și pe acest caz un comentariu de la Moldsilva. Vom reveni cu detalii imediat ce îl primim.

Istoric

În același timp, pădurea din preajma taberei a fost subiect al mai multor investigații jurnalistice. În 2013, Ziarul Național scria că peste 11 mii de hectare de pădure din proprietatea statului au fost date în arendă pentru 49 de ani unor demnitari și oameni de afaceri, iar o pădure situată în coasta capitalei, la zece kilometri pe traseul Chişinău-Leuşeni, s-a transformat  într-un sătuc de poveste. Arendașii ar fi construit case de vacanță și pensiuni. 

În perioada 2008-2012, Agenția Moldsilva ar fi încheiat peste 800 de contracte de arendă cu persoane juridice. În scop de recreere au fost date în folosință 2.461 de hectare de pădure. Alte 9.070 de hectare au fost date în arendă în scop de gospodărire cinegetică, în mare parte pentru vânătoare. 

De altfel, în 2015, Centrul analitic independent Expert-Grup a realizat un studiu privind gestionarea fondului forestier de către Agenția Moldsilva și a reiterat că managementul defectuos al agenției și al altor instituții subordonate, cauzat în mare parte de lipsa unui sistem de evidență a contractelor de arendă, a dus la pierderea a peste 300 de hectare de pădure, tăieri ilegale de lemn cu o valoare de aproape șase milioane de lei și defrișări ilegale a peste 13 hectare de pădure și suprafețe forestiere. 

„Dacă nu va fi urgentată procedura de corectare a greșelilor în delimitarea incorectă a suprafețelor de pădure, statul riscă să piardă peste 220 de hectare de pădure în favoarea unor agenți economici”, a menționat Tatiana Savva, autoarea sintezei.

Mai mult, Curtea de Conturi declara în 2016 că Agenția Moldsilva a ratat în 2014 venituri în valoare de circa 11,6 milioane de lei din arenda fondului forestier și a cheltuit și administrat ineficient circa 37,4 milioane de lei pentru retribuirea muncii, achiziții publice, arenda unor terenuri și neînregistrarea unor bunuri imobile.

De asemenea, au mai fost constatate și abateri ce țin de nedelimitarea și neînregistrarea dreptului de proprietate a statului asupra fondului forestier care s-a soldat cu contestarea dreptului de proprietate asupra 192,72 hectare de terenuri, precum și ocuparea nelegitimă ale unor suprafețe de 178,85 de hectare, îngrădirea dreptului legitim al cetățenilor de acces liber pe teritoriul fondului forestier prin instalarea ilegală a gardurilor, lipsa unui registru unic al contractelor de arendă și altele. 

Un alt audit al CCRM (2010), depistase că anume persoanele care au condus Moldsilva în perioada 2008-2009 au sustras circa 83 de milioane de lei din fondurile publice. Tot atunci se constatase că Moldsilva ar fi cheltuit peste 200 de mii de lei pentru „ajutoare materiale” acordate propriilor angajaţi, a cumpărat două maşini de circa jumătate de milion de lei şi a cheltuit pentru o aniversare - 400 de mii de lei.

De la 24 ianuarie 2020, Agenția Moldsilva are un nou director. E vorba de Dumitru Cojocaru, cu o experiență de muncă de peste 35 de ani în domeniul administrării fondului forestier și administrației publice.

În februarie 2021, acesta a ajuns în vizorul ANI, întrucât ar fi încălcat regimul juridic al conflictelor de interese. 

De altfel, cu câteva zile înainte de alegerile prezidențiale din 1 noiembrie 2020, Ziarul de Gardă a intrat în posesia unor fotografii, potrivit cărora pădurarii din R. Moldova au fost obligați să completeze liste care în primul tur al alegerilor prezidențiale din 1 noiembrie trebuiau să voteze pentru Igor Dodon. Pentru a verifica informația, Ziarul de Gardă a apelat atunci mai mulți pădurari din diverse raioane ale republicii, prezentându-se ca fiind de la „Centru”. Pădurarii au confirmat că au aceste liste și că reușesc să le completeze până la alegerile prezidențiale din 1 noiembrie 2020.

Atunci, directorul Moldsilva, Dumitru Cojocaru, a negat această informație, spunând că prima dată a auzit despre existența acestor liste.

Avem puterea să ne ajutăm unii pe ceilalți….

Dacă și tu crezi că ceea ce citești pe acest site sunt informații importante, atunci susține munca redacției AGORA cu un abonament digital ca să devină mai bună, să facă știri deosebite, interviuri mai interesante, articole și povești care să te facă să vrei să le recitești și să le distribui prietenilor tăi.

Mai mult, răsplătim fiecare abonat cu un set de produse locale, împachetate cu dragoste de echipa de la From the Heart Shop, astfel contribuim împreună la promovarea produselor de-acasă, din Moldova.

Devino de astăzi Susținător, Fan sau Ambasador AGORA

Vezi și aceste știri
Agenţia Moldsilva a demarat o anchetă de serviciu în cazul lemnului stocat în Rezervaţia Naturală Plaiul Fagului

Agenţia Moldsilva a demarat o anchetă de serviciu în cazul lemnului stocat în Rezervaţia Naturală Plaiul Fagului

Mai multe cazuri de corupție, identificate la Inspectoratul pentru Protecția Mediului şi Agenția Moldsilva

Mai multe cazuri de corupție, identificate la Inspectoratul pentru Protecția Mediului şi Agenția Moldsilva

Plantele care produc nectar vor avea o hartă proprie în Moldova. Agenția Moldsilva va fi dotată cu drone speciale pentru a monitoriza terenurile

Plantele care produc nectar vor avea o hartă proprie în Moldova. Agenția Moldsilva va fi dotată cu drone speciale pentru a monitoriza terenurile

Întreprinderea „Moldsilva” promite că în următorii cinci ani se vor sădi 50 de milioane de arbori noi, adică 19 copaci pe minut

Întreprinderea „Moldsilva” promite că în următorii cinci ani se vor sădi 50 de milioane de arbori noi, adică 19 copaci pe minut

Directorul Agenției Moldsilva riscă să rămână fără funcție. ANI a constatat trei situații de conflict de interese

Directorul Agenției Moldsilva riscă să rămână fără funcție. ANI a constatat trei situații de conflict de interese

Relațiile se încing: Ucraina și Rusia, în conflict din cauza exportului de gaz rusesc spre Ungaraia

Relațiile se încing: Ucraina și Rusia, în conflict din cauza exportului de gaz rusesc spre Ungaraia

Advertoriale
FinComBank susține fermierii locali și a participat la Gala Fermierilor din Republica Moldova din 24 septembrie 2021

FinComBank susține fermierii locali și a participat la Gala Fermierilor din Republica Moldova din 24 septembrie 2021

USAID susține industria fashion: Designerii locali au uimit publicul cu creațiile vestimentare la Moldova Fashion Days 2021 (VIDEO)

USAID susține industria fashion: Designerii locali au uimit publicul cu creațiile vestimentare la Moldova Fashion Days 2021 (VIDEO)

Echipa de fotbal MAIB a câștigat Cupa Anuală de Fotbal Hospice Angelus Moldova (FOTO)

Echipa de fotbal MAIB a câștigat Cupa Anuală de Fotbal Hospice Angelus Moldova (FOTO)

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi
EMISIUNI
  • Oameni ca tine: Creatorul de zâmbete (VIDEO)
    Oameni ca tine: Creatorul de zâmbete (VIDEO)
  • Oameni ca tine | Un cuplu de la Ialoveni a pus pe roate o afacere creativă: „În dragoste și în business toate căile sunt bune”
  • Podcastul „Bilet în Parlament”: Tărț la PAS. Analizăm promisiunile noii majorități parlamentare și cât de reale sunt acestea (AUDIO)
  • Podcastul „Bilet în Parlament”: Viața de deputat, între glamour și birocrație. Discuție cu fostul parlamentar Vadim Pistrinciuc (AUDIO)
  • De la 11, cu Veaceslav Platon despre promisiunile electorale ale lui Veaceslav Valico
Cele mai populare
  • 1
    Ce s-ar întâmpla dacă Tiraspolul chiar și-ar asuma datoria de 7 miliarde de dolari la gaz? Opinia experților în energetică
  • 2
    Socialistul Vasile Bolea îl acuză pe deputatul PAS, Oleg Calmațui, de contrabandă cu țigări. Calmațui: Mi-am procurat două blocuri și le-am abandonat benevol
  • 3
    Emmanuel Macron, lovit cu un ou de un protestatar. Agresorul a fost arestat (VIDEO)
  • 4
    Notara Olga Bondarciuc, care ar fi legalizat mai multe acte în scheme ce-i vizează pe Plahotniuc, Șor și Platon, reținută în Belgia
Canalul nostru de pe YouTube
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.