Proiectele mici – un pas mare pentru sate sau cum Grupurile de Acțiune Locală devin soluții pentru dezvoltarea rurală

Proiectele mici – un pas mare pentru sate sau cum Grupurile de Acțiune Locală devin soluții pentru dezvoltarea rurală


Proiectele la scară mică sunt cele care asigură dezvoltarea economică a regiunilor rurale din R. Moldova. Fie că se amenajează un teren de joacă, se construiește o rampă de acces într-o clădire publică sau un antreprenor este încurajat să-și dezvolte afacerea, localnicii au doar de câștigat, așa cum se creează premize de dezvoltarea a satului. Deseori, micile proiecte sunt acoperite din bugetul primăriilor sau al antreprenorilor, pentru că nu corespund finanțărilor la scară mare. Soluția a apărut însă în 2016, când în R. Moldova satele au început să-și unească forțele în Grupuri de Acțiune Locală (GAL). Acum, acestea acoperă 35% din teritoriul țării și continuă să se înmulțească. Iată cum poate fi folosit instrumentul pentru dezvoltarea microregiunilor.

Două proiecte din Scoreni, cofinanțate de Grupul de Acțiune Locală

Intrarea în localitatea Scoreni, raionul Strășeni, este străjuită de un monument care poartă memoria celor care au luptat pentru patrie în cel de-al Doilea Război Mondial și în conflictul de pe Nistru. O locație cu încărcătură emoțională deosebită pentru săteni. 

În 2019, au început lucrările de reparație a monumentului. Aceasta după ce proiectul satului a fost selectat pentru cofinanțare prin intermediul Grupului de Acțiune Locală „Bazinul Lacului Ghidighici”. Costul total a lucrărilor din prima etapă s-a ridicat la 114.000 de lei. GAL-ul a oferit 45.000 de lei, iar localnicii și primăria s-au mobilizat și au reușit să strângă și restul sumei. 

Lucrările nu se opresc însă aici. Primăria are schițat proiectul tehnic al acestei zone, costul total fiind de 300 de mii de lei.

Un alt proiect pentru localitate a fost cofinanțat în anul 2020. La intrarea în clădirea primăriei a fost construită o rampă pentru accesul persoanelor în scaune cu rotile. Importanța obiectivului pentru localitate este cu atât mai mare, în contextul în care în clădire se află nu doar autoritatea publică locală, dar și poliția, asistența socială și biblioteca sătească.

Inaugurarea rampei de acces în clădirea Primăriei Scoreni

În total, proiectul a costat 51.800 de lei. GAL-ul „Bazinul Lacului Ghidighici” a oferit cofinanțare de 41.000 de lei, iar restul sumei a fost adunată de sătenii aflați în diasporă.

„Acest obiect nu era foarte scump, în jurul la 50 mii de lei, dar din păcate noi nu am avut banii aceștia rezervați anume pentru acest proiect. A fost un colac de salvare pentru noi faptul că suntem membri ai GAL-ului”, spune primărița satului Scoreni, Svetlana Tabacari. 

Cojușna: Panouri solare ce alimentează frigiderul pentru struguri

Familia Lupașcu de la Cojușna, raionul Strășeni, a moștenit din străbuni o activitate veche și tradițională - vinificația. Din 2018, microvinăria „Pomușoară Dulcișoară” și-a îndreptat activitatea în producerea vinurilor îmbuteliate. În cei trei ani de activitate, cantitatea de vin produs s-a dublat. Afacerea se extinde, iar antreprenorul se bucură de susținerea GAL-ului „Bazinul Lacului Ghidighici”. 

Așa, producătorul a beneficiat de finanțare ce acoperă jumătate (60.000 de lei) din costul unui proiect de 101.472 de lei. Este vorba de instalarea unui set de panouri solare pentru generarea curentului electric care alimentează microfrigiderul industrial, unde se păstrează strugurii o perioadă mai lungă și, ulterior, se folosesc în procesul de producerea vinurilor.

Capacitatea frigiderului este de 20 de tone, iar capacitatea sistemului de generare a curentului electric - de 9 KW. 

După anunțarea concursurilor de granturi, antreprenorul a completat câteva formulare simple care includ date despre necesitățile și potențialul pe care vrea să-l valorifice. Proiectul producătorului de vin din Cojușna a fost selectat printre alte 11 propuneri ale mediului de afaceri din regiune.

„Localitatea noastră Cojușna s-a alăturat fondatorilor GAL-ului „Bazinul Lacului Ghidighici” în care noi am văzut oportunitatea de a rezolva problemele locale și necesitățile locale care sunt la nivel rural. Noi, ca mici antreprenori, nu putem să aplicăm la o finanțare care vine din UE, procedurile nu sunt pentru nivelul acesta. În același timp, fiind o forță comună în GAL, facem conform cerințelor din R. Moldova, UE, USAID și forța asta comună ne permite să obținem acele finanțări ce aduc schimbările pas cu pas”, spune Geo Lupașcu.

Un singur GAL, soluție pentru dezvoltarea a șase localități

Proiectele din Scoreni și Cojușna au fost susținute de GAL-ul „Bazinul Lacului Ghidighici”. Cele două localități, alături de orașul Vatra, satul Ghidighici, satul Roșcani și Sireți, din raionul Strășeni, au decis să-și unească forțele în 2019. Microregiunea GAL-ului cuprinde 151 de km pătrați, iar localitățile sunt populate de 25.800 de locuitori. 

În decursul celor doi ani, GAL-ul a reușit să absoarbă două finanțări externe - ale UE și USAID, în sumă totală de peste un milion de lei. Din acești bani au fost finanțate 23 de proiecte din cele șase localități. De suport financiar au beneficiat atât APL-urile, pentru proiecte infrastructură, cât și antreprenori și reprezentanți ai sectorului civic.

„La moment, GAL-urile sunt vitale pentru localitățile din regiunea rurală. Noi asistăm la așa o situație când oamenii migrează, dezvoltarea economiei rurale este foarte precară. Grupurile sunt un motor care stimulează dezvoltarea antreprenoriatului mic și mijlociu și dezvoltarea localității”, spune coordonatoarea regională a GAL-ului „Bazinul Lacului Ghidighici”, Rita Boaghi.

GAL-urile: Motoare ale abordării LEADER

Abordarea LEADER este un instrument de dezvoltare locală a zonelor rurale. LEADER este o metodă de dezvoltare bazată pe principii, dar, ca să fie pusă în funcționare, are nevoie de „motorașe” care sunt Grupurile de Acțiune Locală, cele care asigură implementarea practică.

În Uniune Europeană, instrumentul este aplicat de mai bine de 30 de ani, iar în R. Moldova acesta a devenit soluție pentru dezvoltarea satelor începând cu anul 2016. 

La bază, intenția oamenilor de a-și dezvolta microregiunea

Grupurile de Acțiune Locală se formează prin asocierea a cel puțin trei localități învecinate cu o populație de cel puțin 10.000 de locuitori. Într-un GAL se poate alipi și un orășel, cu condiția că acesta are populația de până la 10.000 de locuitori. Este de menționat că o primărie poate face parte doar dintr-un singur grup de acțiune locală.

Membrii GAL-ului obligatoriu sunt reprezentanți ai trei sectoare din localitățile respective: administrațiile publice locale, antreprenoriatul local și societatea civilă. Aci e important echilibrul, așa încât niciun sector să nu dețină majoritatea la nivel decizional. Scopul formării GAL-ului este dezvoltarea teritoriului în direcția în care decid membrii acestuia.

„Grupul de acțiune locală se formează pe parcursul a 9 -10 luni. Sunt pași concreți care trebuie realizați și criterii la care viitorul GAL trebuie să corespundă. În suportul grupului, la început, din partea Rețelei Naționale LEADER vin două persoane - este vorba de un facilitator local și expertul local, care ajută oamenii din regiune în inițiativa lor, să identifice surse locale și să elaboreze strategia lor de dezvoltare locală”, explică directoarea executivă a Rețelei Naționale LEADER, Ana Cerneva.

Este foarte important ca membrii GAL-ului să stabilească clar, din start, care sunt obiectivele strategiei de dezvoltare a regiunii. În funcție de direcția aleasă - dezvoltare turistică, antreprenoriat, business de familie, infrastructură sau altele - vor fi finanțate viitoarele proiecte. După aprobare, GAL-ul demarează implementarea acestei strategii locale. Aici vine prima finanțare, de obicei, fiind sume mici, dar care stimulează prima experiență de activitate a grupului.

„GAL-ul are organ de conducere și control. Este președinte de GAL, este Consiliul de Administrare, este Comitetul de selectare a proiectelor. Și când GAL-ul deja a obținut finanțare, membrii organizează concurs de microproiecte la nivel local. Tot membrii sunt cei care selectează aceste proiecte, care au responsabilitatea ca acestea să fie implementate, să fie durabile și sustenabile”, adaugă Ana Cerneva.

Finanțările sunt absorbite din exterior

În prezent, GAL-urile absorb finanțări din exterior pentru subgrantarea proiectelor locale: „Din 2016, abordarea LEADER este susținută în R. Moldova de parteneri de dezvoltare. Au fost mai mulți parteneri și mai multe organizații care ne-au sprijinit, dar cel mai mare aport la implementare îl au trei - Uniunea Europeană, Polish Aid și USAID. Din 2017, în finanțarea GAL-urilor au fost investiți aproximativ patru milioane de euro”, explică președinta Rețelei Naționale LEADER din R. Moldova, Marina Albu.

Este important de precizat că GAL-urile finanțează proiectele locale selectate doar cu condiția că beneficiarul, indiferent ce sector reprezintă, să vină cu propria contribuție. De regulă, aceasta reprezintă circa 40-50% din suma proiectului.

Experții în domeniu mai subliniază că instrumentul de dezvoltare rurală este prevăzut pentru microinvestiții impulsionare în cele trei sectoare. Cu alte cuvinte, astfel sunt susținute proiectele mici care nu au acces la finanțările mari, de obicei, din exteriorul țării. 

Cine poate participa la concursul de microproiecte

„Datorită GAL-ului, care de fapt este o agenție mică de dezvoltare locală, apare posibilitatea pentru o persoană simplă să inițieze o afacere cu suportul celor care sunt alături de el. Dacă vorbim despre sectorul public, putem spune că primăriile pot să implementeze proiecte care nu pot fi realizate din bugetul local”, explică Ana Cerneva.

Odată constituit, GAL-ul anunță periodic concurs de proiecte. Pentru cofinanțare pot aplica toate persoanele rezidente din microregiune, fiind membri ai grupului de acțiune locală sau nu. 

Cu proiecte participă atât sectorul public, sectorul civic sau sectorul de business. Asta în funcție de domeniul concursului anunțat.

Abordarea LEADER în cifre

Până acum, În R. Moldova au fost create 32 de GAL-uri în care sunt implicate 300 de localități rurale. Ceea ce înseamnă că acoperirea națională este de 35%.

Proiectul de lege cu privire la GAL-uri, în Parlament

Deși GAL-urile funcționează în R. Moldova din 2016, există o serie de lacune în legislație care necesită ajustate, spun experții în domeniu. În acest an, lucrurile par să se miște din loc. 

Mai exact, unul dintre partenerii inițiali și susținătorii Rețelei Naționale LEADER în R. Moldova a fost Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Rurale și Mediului. Recent, în anul 2020, instituția a elaborat modificări la Legea privind subvenționarea în domeniul agricol și a mediului rural. În cazul în care inițiativa va fi susținută în Parlament, va fi posibilă alocarea a 5% din Fondul Național pentru Dezvoltare Regională pentru finanțarea programului LEADER și, respectiv, a GAL-urilor. Altfel spus, proiectele din sate ar urma să fie finanțate nu doar din bani externi, dar și din sursele statului.

Altă inițiativă legislativă pregătită de Guvern prevede modificări la Legea privind autoritățile publice locale. Urmare a aprobării, va fi permisă asocierea între o persoană juridică a reprezentanților sectorul public, antreprenorial și a sectorului civic, ceea ce, până în prezent, nu a fost posibil.

Obstacolul în activitatea GAL-urilor este faptul că legislația națională nu prevede așa persoană juridică ca Grup de Acțiune Locală. Astfel, în februarie 2020, MADRM a inițiat elaborarea Legii cu privire la GAL-uri. La 16 decembrie, proiectul de lege a fost votat de către Guvern și transmis în Parlament. În prezent, proiectul este examinat de deputați, fiind votat în primă lectură.

Experții în domeniu susțin că R. Moldova este prima țară non-UE în care statul se gândește să investească, din finanțele publice, în finanțarea programului LEADER.

România: Primele GAL-uri apar în 2011

Programul UE LEADER a început să fie implementat în România pe parcursul perioadei de programare 2007-2013, iar GAL-urile au fost constituite în 2011. În același an, programul UE LEADER din România a inițiat procesul de selectare a GAL-urilor. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a acționat în calitate de autoritate de management. În cazul României, n-au fost necesare amendamente legislative pentru a permite formarea GAL-urilor drept ONG-uri. Cadrul român a fost suficient pentru a permite crearea GAL-urilor drept persoane juridice (n.r. Datele sunt prezentate în „Raportul privind evaluarea soluției legale potențiale pentru înregistrarea și funcționarea GAL LEADER  în Moldova, 2017”).

În 2015, România număra 163 de GAL-uri care ocupau o suprafață ce depășește 140.000 de km pătrați, reprezentând circa 63% din teritoriul eligibil și 58% din populația eligibilă a programului LEADER. Localitățile asociate în GAL-uri sunt comunele și orașele mici cu o populație ce nu trebuie să depășească 20.000 de locuitori, potrivit agrointel.ro.

Prin Programul Național de Dezvoltare Rurală, pentru perioada 2014-2020, România a prevăzut pentru GAL-uri aproximativ 700 de milioane de euro. Este de menționat că, pentru finanțarea proiectelor există un plafon maxim de 200.000 de euro nerambursabili.

Bulgaria: GAL-urile au acoperit, în trei ani, 90% din teritoriul țării

În Bulgaria, primele GAL-uri și-au început activitatea în 2008. Către 2011, circa 136 de GAL-uri au parcurs programul de conformare și dezvoltare de capacități, care a acoperit peste 90% din teritoriul țării. GAL-urile bulgare mereu au fost constituite ca persoane juridice de interes public (ONG-uri) sub egida Legii privind organele corporative non-profit. 

Totuși, au fost aprobate acte adiționale de reglementare, care s-au axat pe capacitatea GAL-urilor de a aproba strategii de dezvoltare locală, de a le implementa și de a gestiona fonduri. Adițional, dacă ONG-urile sunt create cu participarea autorităților publice locale, acestea trebuie să dispună în statutele lor de un domeniu de activitate de interes public.

Primul program de tip LEADER a fost inițiat în statele membre ale UE în anul 1991. Datorită implementării cu succes în numeroase zone rurale și a popularității sale, LEADER continuă să se extindă din punct de vedere geografic. Începând cu anul 2013, abordarea LEADER este aplicată nu doar în sate, ci și în zone urbane și poartă denumirea de „Dezvoltarea locală condusă de comunități” (CLLD).


Menționăm că materialul face parte dintr-un proiect de Jurnalism de Soluții, lansat de AGORA. Acesta este finanțat de un grant oferit de Departamentul de Stat al SUA. Opiniile, constatările şi concluziile din articol aparţin autorului şi nu le reflectă neapărat pe cele ale Departamentului de Stat al SUA.

Sprijină redacția Agora cu doar 48 de lei pe lună, iar noi te răsplătim cu un cadou dulce de la From the Heart Shop.

Avem puterea să ne ajutăm unii pe ceilalți….

Dacă și tu crezi că ceea ce citești pe acest site sunt informații importante, atunci susține munca redacției AGORA cu un abonament digital ca să devină mai bună, să facă știri deosebite, interviuri mai interesante, articole și povești care să te facă să vrei să le recitești și să le distribui prietenilor tăi.

Mai mult, răsplătim fiecare abonat cu un set de produse locale, împachetate cu dragoste de echipa de la From the Heart Shop, astfel contribuim împreună la promovarea produselor de-acasă, din Moldova.

Devino de astăzi Susținător, Fan sau Ambasador AGORA

Vezi și aceste știri
Soluții: Turismul rural, un nou suflu pentru satele Moldovei: Cum arhitectura, tradițiile și ospitalitatea localnicilor pot genera beneficii

Soluții: Turismul rural, un nou suflu pentru satele Moldovei: Cum arhitectura, tradițiile și ospitalitatea localnicilor pot genera beneficii

Inovație pentru R. Moldova, normalitate pentru alte state. Soluții: Cum se pot dezvolta localitățile prin emiterea obligațiunilor municipale (VIDEO)

Inovație pentru R. Moldova, normalitate pentru alte state. Soluții: Cum se pot dezvolta localitățile prin emiterea obligațiunilor municipale (VIDEO)

Soluții: „Unde-s doi puterea crește” sau cum pot micii agricultori, prin asociere, să concureze cu giganți de pe piețe externe

Soluții: „Unde-s doi puterea crește” sau cum pot micii agricultori, prin asociere, să concureze cu giganți de pe piețe externe

La gunoi sau la spălat? Soluții pentru a folosi mai puține scutece sau cum încetinim poluarea mediului chiar de la naștere

La gunoi sau la spălat? Soluții pentru a folosi mai puține scutece sau cum încetinim poluarea mediului chiar de la naștere

Școlile, sub toporul optimizării: Soluții și semne de întrebare

Școlile, sub toporul optimizării: Soluții și semne de întrebare

Cum ne-am apucat de Jurnalismul de Soluții și de ce nu ne oprim aici (VIDEO)

Cum ne-am apucat de Jurnalismul de Soluții și de ce nu ne oprim aici (VIDEO)

Advertoriale
MAIB și ASEM au semnat un acord de parteneriat. Iată ce proiecte și evenimente sunt pe lista de colaborare

MAIB și ASEM au semnat un acord de parteneriat. Iată ce proiecte și evenimente sunt pe lista de colaborare

Celebrăm împreună Ziua Cooperării Europene cu un eveniment în aer liber, o cursă de ciclism, dar și proiecții online (VIDEO)

Celebrăm împreună Ziua Cooperării Europene cu un eveniment în aer liber, o cursă de ciclism, dar și proiecții online (VIDEO)

Trei filme dedicate actorului de origine basarabeană Ion Sapdaru şi o retrospectivă Lucian Bratu, la Zilele Filmului Românesc la Chișinău

Trei filme dedicate actorului de origine basarabeană Ion Sapdaru şi o retrospectivă Lucian Bratu, la Zilele Filmului Românesc la Chișinău

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi
EMISIUNI
  • Oameni ca tine: Creatorul de zâmbete (VIDEO)
    Oameni ca tine: Creatorul de zâmbete (VIDEO)
  • Oameni ca tine | Un cuplu de la Ialoveni a pus pe roate o afacere creativă: „În dragoste și în business toate căile sunt bune”
  • Podcastul „Bilet în Parlament”: Tărț la PAS. Analizăm promisiunile noii majorități parlamentare și cât de reale sunt acestea (AUDIO)
  • Podcastul „Bilet în Parlament”: Viața de deputat, între glamour și birocrație. Discuție cu fostul parlamentar Vadim Pistrinciuc (AUDIO)
  • De la 11, cu Veaceslav Platon despre promisiunile electorale ale lui Veaceslav Valico
Cele mai populare
  • 1
    O inițiativă legislativă a Maiei Sandu ar permite reducerea tarifelor la gazele naturale prin eliminarea unor cheltuieli de 150 de milioane de lei pe an
  • 2
    Ministra Sănătății anunță că certificatul COVID-19 ar urma să devină obligatoriu pentru mai multe activități iar școlile vor activa în format fizic
  • 3
    Guvernul a aprobat indexarea venitului lunar minim garantat. De la 1 octombrie acesta va constitui 1.196 lei
  • 4
    Consilierul municipal PAS, Roman Cojuhari este noul director la Poșta Moldovei
Canalul nostru de pe YouTube
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.