Analiză Expert-Grup: Câte vieți ar putea salva un nou lockdown în R. Moldova
Introducerea unui lockdown ar putea cauza costuri economice și sociale, lovind în special în întreprinderile mici și angajații cu salarii modeste, mai ales dacă luăm în considerație și nivelul scăzut de venituri ale populației și economia care abia își revine din cea mai gravă recesiune economică din ultimii 20 de ani. Pe de altă parte, lockdownul ar putea atenua presiunea pe sistemul medical, ar împiedica prevenirea infectărilor și ar permite salvarea vieților omenești. Asta arată o analiză a Centrului Analitic Independent „Expert-Grup”, despre care a fost efectul lockdownului din 2020 și care ar putea fi impactul unui lockdown similar în 2021.
・
Impactul lockdown-ului asupra situației sanitare
Potrivit Expert-Grup, rezultatele estimărilor denotă faptul că lockdownul din 2020 a permis reducerea numărului de infectări noi cu 20%, iar al deceselor - tocmai cu 45%.
„Dacă extrapolăm aceste cifre la situația din 2021 și luăm în considerație prognozele privind numărul de infectări și decese pentru următoarele 30 zile, putem estima că introducerea lockdown-ului ar putea duce la micșorarea numărului de cazuri noi de la circa 12.300, iar cel mai important – va permite salvarea a circa 287 de persoane”.
Expert-Grup
Autor:
Experții afirmă că aceste cifre se referă strict pentru următoarele 30 de zile, timp în care prognozează că, în lipsa implementării lockdownului, vor fi înregistrate alte 61.500 de îmbolnăviri și 1.432 de decese.
Mai mult decât atât, efectele lockdown-ului asupra diminuării răspândirii virusului și reducerea numărului de decese vor fi simțite și pentru următoarele luni, deoarece scăderea numărului de infectări cu circa 12.300 în aceste 30 de zile va proteja altele 36.900 de persoane care potențial puteau fi infectate în lanț (în ipoteza că, în medie, un infectat contaminează alte trei persoane).
Expert-Grup
Autor:
Având în vedere că ponderea deceselor în total cazuri, conform prognozelor pentru următoarele 30 de zile, este de circa 2,3%, cei de la Expert-Grup concluzionează că vor fi evitate alte 849 de decese. În total, introducerea unui lockdown de 30 de zile va permite evitarea contaminării pentru circa 49.200 de persoane și va salva 1.136 de oameni.
Impactul lockdownului asupra situației economice
Expert-Grup susține că estimarea impactului lockdownului din 2020 asupra situației economice este complicată de suprapunerea crizei pandemice cu alte două crize: încetinirea dinamicii economice, care se observa încă din toamna anului 2019, și seceta din 2020, care a compromis o bună parte din producția agricolă și din exporturi agro-industriale. Respectiv, pentru a estima impactul net al lockdown-ului este necesar de „controlat” și toți alți factori care, la fel, au influențat (în mare parte negativ) dinamica economică din 2020. Prin urmare, s-a recurs la principalii indicatori macroeconomici care sunt disponibili cu frecvență lunară, pentru a analiza în ce măsură dinamica acestora a fost afectată anume în perioada lockdownului (17 martie - 16 mai 2020). Respectiv, pentru a estima impactul net se vor compara evoluțiile de facto din aceasta perioadă cu evoluțiile prognozate în mod retroactiv, care indică care ar fi fost dinamica acestora în lipsa lockdownului.
„În primul rând, vom estima impactul lockdown-ului asupra încasărilor bugetare. În acest sens, vom analiza impactul asupra veniturilor din taxe și impozite (preponderent, TVA, accize și impozit pe venit), care sunt direct corelate cu nivelul consumului și a situației economice per ansamblu. Vom analiza și impactul asupra încasărilor din contribuții de asigurări sociale și medicale obligatorii, care sunt direct corelate cu nivelul salarizării și al ratei de ocupare în economie”, au explicat autorii analizei.
„Estimările confirmă un șoc negativ, dar deloc dramatic, al lockdownului asupra ambelor surse de venituri. Astfel, în lunile cuprinse de lockdown (martie - mai 2020), încasările din impozite și taxe au fost cu 1,3 miliarde de lei mai mici comparativ cu nivelul estimat în cazul în care nu era lockdown. În cazul contribuțiilor de asigurări sociale și obligatorii, încasările au fost cu 373 milioane de lei mai mici față de nivelul care putea fi încasat în lipsa lockdownului. Astfel, putem constata că impactul net al lockdownului asupra bugetului public național este estimat la circa 1,7 miliarde de lei, fiind calculat drept diferența dintre încasările de facto în perioada martie - mai 2020 și încasările care puteau fi în lipsa lockdownului. Totodată, nu constatăm un efect dramatic, iar dinamica din lunile următoare denotă o ameliorare vizibilă a încasărilor bugetare”.
Expert-Grup
Autor:
Un nou lockdown: Între a fi sau a nu fi?
Estimările econometrice confirmă impactul benefic al lockdownului din 2020 asupra situației sanitare. Acesta a permis atenuarea numărului de îmbolnăviri noi cu COVID-19 cu circa 20% și reducerea numărului de decese cu circa 45%, față de situația în care nu era instituit lockdown. În mod surprinzător, costurile economice ale acestuia nu au fost atât de dramatice precum deseori se vehiculează, menționează Expert-Grup.
„Este adevărat că anul 2020 a marcat una dintre cele mai grave recesiuni din ultimii 20 de ani, însă aceasta a fost cauzată de suprapunerea a două crize: seceta și impactul COVID-19 asupra cererii interne și externe. Lockdownul a avut un anumit efect net care a acutizat situația economică timp de două luni, însă acest efect a fost compensat printr-o anumită revigorare economică, deși marginală, în perioada post-lockdown. Impactul bugetar net al lockdownului a fost și el pe de parte unul dramatic, fiind estimat la circa 1,7 miliarde de lei, care a fost, la fel ,urmat de o revenire marginală a încasărilor bugetare în lunile următoare”.
Expert-Grup
Autor:
În baza analizei impactului lockdownului din 2020, Expert-Grup constată că un lockdown instituit în 2021 va permite prevenirea infectării a circa 49.200 de persoane și va salva peste 1.100 de oameni. Având în vedere că prioritatea zero pentru guvernare trebuie să fie prevenirea răspândirii virusului și salvarea vieților omenești, în situația în care numărul de noi infectări și decese crește cu ritm accelerat, este absolut evidentă necesitatea instituirii unui nou lockdown, spun experții. Totodată, pentru atenuarea costurilor economice, care ar putea fi mai mari față de cele din 2020, deoarece, în mare parte, firmele și populația și-au epuizat rezervele, lockdownul trebuie corelat cu măsuri compensatorii, focusate pe două obiective:
- acces la finanțare pentru firme, prin emitere de garanții de stat;
- compensarea pierderilor salariale pentru angajați în proporție de circa 75%.
Menționăm că, pe 13 martie, Consiliul Suprem de Securitate a propus instituirea stării de urgență pentru două săptămâni. Guvernului i s-a recomandat ca, timp de trei zile, să vină cu un plan de restricții și măsuri compensatorii pentru categoriile afectate. „Am avut și poziții politice mai maleabile din partea celor care se tem că acțiunile hotărâte pot fi nepopulare. Poziția Președinției e că statul nu poate să stea cu capul în nisip”, a declarat Maia Sandu după ședința CSS.
Reacțiile reprezentanților partidelor parlamentare au fost în mare parte împotriva unei astfel de decizii. Mai exact, președintele fracțiunii parlamentare a Partidului Platforma DA, Alexandru Slusari, a criticat decizia CSS de a recomanda instalarea unui lockdown. Deputatul a insistat pe învestirea unui nou guvern, în frunte cu Andrei Năstase.
Și socialiștii au spus că se opun instalării unui lockdown. Iar liderul grupului parlamentar Pro Moldova, Andrian Candu, a menționat că, înainte de a instala un lockdown, e necesar ca autoritățile să analizeze mai bine situația și să revadă posibilitățile privind compensarea cetățenilor și agenților economici.
Deputatul PAS Dan Perciun însă a menționat că „introducerea restricțiilor dure e unica soluție”.
„Opriți acest ping-pong ridicol de declarații. Asumați-vă responsabilitatea și haideți să găsim soluții, acțiuni, decizii”, a intervenit PDM.