Legea nu impune o procedură de retragere a candidaturii la funcția de premier. Astfel, anunțul făcut de Mariana Durleșteanu pe rețele de socializare este suficient. În plus, din moment ce nu este un candidat, se pune întrebarea existenței unei majorități formalizate care se formează în jurul acestuia. De această părere este fostul președinte al Curții Constituționale a Republicii Moldova Alexandru Tănase. Totuși, în cazul unui conflict constituțional, Înalta Curte va fi cea care va veni cu soluția.
„Situația nu e simplă și univocă, ci discutabilă. Dacă data trecută, decretul privind înaintarea Nataliei Gavrilița era clar că e neconstituțional, acum depinde cum vor derula lucrurile”, a spus pentru AGORA expertul în drept Constituțional.
Alexandru Tănase consideră suficient anunțul făcut de candidata propusă de PSRM la funcția de premier, prin intermediul rețelelor de socializare.
„Până la urmă vorbim de intenția unei persoane de a participa la o anumită procedură. Din moment ce legea nu impune explicit o procedură de renunțare, cred că orice formă de notificare este posibilă. Până la urmă legea nu cere nici măcar o acceptare formală pentru a fi premier. În schimb, legea impune reguli pentru majoritatea parlamentară ca aceasta să se formalizeze că există”, spune Tănase.
Fostul președinte al Curții Constituționale face trimitere la o decizie mai veche a CC care spune că și un prim-ministru poate deveni demisionat printr-o declarație publică fără să fie necesară cerere de demisie sau anumite formalizări.
Opinia expertului contrazice declarația liderului PSRM Igor Dodon. La 16 martie, Dodon spunea că „postarea de pe Facebook a Marianei Durleșteanu încă nu înseamnă nimic, trebuie în scris”.
Mai mult, Igor Dodon afirma că, la următoarea ședință a Parlamentului, socialiștii ar urma să înainteze un alt candidat la funcția de premier sau, din nou, pe Mariana Durleșteanu.
„Dacă vor înainta repetat un candidat se va isca un conflict constituțional care poate fi dezlegat doar de Curtea Constituțională. Altă soluție nu există, pentru că aparent, când Maia Sandu l-a desemnat candidat pe Igor Grosu, nu exista o majoritate parlamentară formată în jurul unui candidat. Majoritatea se formează în jurul a ceva - și dacă candidatul nu mai este se pune întrebarea dacă și majoritatea există sau nu”, explică Alexandru Tănase.
Amintim că, la 16 martie, Mariana Durleșteanu a anunțat că-și retrage candidatura pentru funcția de premier. „Nu îmi pot permite ca numele și reputația mea să fie folosite pentru reglări de conturi între clanurile politice”, spune Durleșteanu. „Nu sunt păpușa nimănui”, a adăugat ea.
Mariana Durleșteanu a fost înaintată de PSRM pe 11 februarie 2021, în timp ce candidata propusă de președinta Maia Sandu, Natalia Gavrilița, își prezenta programul de activitate a Guvernului în plenul Parlamentului.
La scurt timp, a fost formalizată și o majoritate parlamentară din 54 de deputați, care a anunțat că susține candidatul propus de socialiști.
Pe 23 februarie, urmare a unei sesizări depuse de PSRM, Curtea Constituțională a declarat neconstituțional decretul președintei Maia Sandu privind desemnarea repetată a Nataliei Gavrilița.
La 1 martie, liderul PSRM, Igor Dodon, a venit cu un ultimatum către președinta Maia Sandu: Să înainteze, până pe 9 martie, candidatul majorității parlamentare pentru funcția de premier.
Iar marți, 16 martie, președinta țării a inițiat consultări cu fracțiunile paralametare pentru soluții de depășire a crizei politice și pandemice. Majoritatea forțelor politice și-au expus poziția pentru un Guvern ce ar soluționa problemele stringente până la declanșarea unui scrutin parlamentar.
La finalul consultărilor, Maia Sandu a anunțat că a luat act de decizia Marianei Durleșteanu de a-și retrage candidatura și că îl propune pe Igor Grosu la funcția de premier al R. Moldova.
Vezi și aceste știri
28 de consumatori din Chișinău au rămas fără gaze naturale din cauza datoriilor. Luni, lucrările vor continua la alte 40 de adrese
Egipt: O biserică din Cairo a luat fot chiar în timpul slujbei.41 de persoane au decedat
