Alexandru Cornogolub spune că științele exacte l-au pasionat dintotdeauna. După liceu, tânărul a ales să meargă la studii în străinătate, în Franța. La Lyon, Alexandru a studiat, timp de cinci ani, la Institutul Național de Științe Aplicate, alegând specialitatea Inginerie Electrică. Apoi, timp de trei ani, a urmat o teză în domeniul Materialelor și Sistemelor Inteligente. În prezent, Alexandru Cornogolub lucrează la crearea sistemelor de simulare a zborului.

Munca la Rolls-Royce și motoarele pentru avioanele Gulfstream G700

Timp de doi ani, Alexandru a fost inginer de sisteme în cadrul companiei Rolls-Royce unde a participat la crearea motorului Pearl 700.

„Aici lucram într-o echipă destul de mare, în timp ce în centrele de cercetare lucrul era mai mult individual. Rolls-Royce este o companie imensă. Ca să activezi ca inginer în astfel de companii e nevoie nu doar cunoștințe, dar și de capacitatea de a te integra într-o echipă, de a comunica eficient. Am avut de învățat în acest sens pentru a mă putea adapta”, povestește Alexandru Cornogolub. 

„Personal, am lucrat la motoarele unui nou avion business jet produs de compania Gulfstream: G700. Fabricarea și proiectarea unui nou motor poate să ia mai mulți ani și necesită participarea a mii de ingineri. Eu personal am lucrat la programarea computerelor ce controlează motorul”, ne-a explicat Alexandru. 

Crearea motorului a fost un proces lung și extrem de minuțios, fiind implicate mai multe echipe de ingineri.

„Este un sistem foarte complex și proiectarea unui nou motor e de obicei bazată pe motoare proiectate anterior, adăugând anumite îmbunătățiri, schimbări. Procesul e foarte strict și uneori anevoios: chiar și cea mai mică rectificare a programului din computerul de control trebuie sa fie verificată de mai mulți ingineri, într-un mod independent, pentru a evita orice eroare ce ar putea avea consecințe tragice. Acest mod de lucru colectiv este unul necesar dar în același timp, din păcate, pune mai puțin în evidență calitățile individuale ale persoanelor implicate”.

În prezent, inginerul activează în cadrul companiei L3Harris, care produce simulatoare de avioane. Echipamentele sunt folosite pentru antrenamentul piloților și trebuie să reproducă într-un mod cât mai realist interiorul cabinei. Unele simulatoare sunt dotate chiar și cu un sistem de mișcare și cu proiectoare ce redau imaginile văzute din avion.

„Este o companie mai mică decât Rolls-Royce, dar faptul acesta este un plus, pentru că lucrul e mult mai variat și mai interesant. Personal lucrez la programarea acestor sisteme. Aceasta necesită cunoașterea funcționării și structurii diferitelor tipuri de avioane comerciale. Dacă aș lucra direct pentru un producător de avioane cel mai probabil aș lucra doar la un anumit component: roți, motor etc.”, menționează inginerul moldovean. 

Deșeurile spațiale și sateliții

Alexandru Cornogolub spune că cel mai mult este interesat de sistemele inteligente, în particular de sistemele autonome care sunt capabile să capteze energia din exterior și care nu necesită baterii.

După ce a terminat doctoratul, inginerul a lucrat în cadrul Surrey Space Centre, din Marea Britanie. Acesta este un centru de excelență la nivel mondial în domeniul ingineriei spațiale, a cărui scop este dezvoltarea tehnologiilor inovatoare.

Inginerul a studiat problema deșeurilor cosmice, venind cu posibile soluții. 

„Problema „space debris” este de fapt mai mult o problemă de viitor decât de prezent. Este vorba de un scenariu în care densitatea corpurilor ce orbitează Pământul ar fi atât de mare încât punerea unor noi sateliți în orbită ar deveni practic imposibilă din cauza riscului sporit de coliziune. În prezent, densitatea obiectelor ce orbitează Pământul e destul de mică și riscul de coliziune la fel. Dar acest lucru s-ar putea schimba în viitorul apropiat din cauza a două fenomene. Unul: punerea în orbită a unui număr tot mai mare de sateliți (sute pe an), acești sateliți pot să rămână în orbită timp de secole. Doi: un fenomen similar unei reacții în lanț, când o ciocnire dintre câțiva sateliți ar putea crea un număr enorm de fragmente ce la rândul lor ar fragmenta alți sateliți și așa mai departe”, explică inginerul moldovean.

„Am lucrat la acest subiect timp de aproape doi ani și am avut de învățat multe lucruri interesante. Un lucru sigur este că din păcate nu există o soluție universală a acestei probleme. Un pas înainte ar fi de dotat noii sateliți cu un sistem de orbitare pentru a-i scoate din orbită atunci când nu mai sunt folosiți. Însă aceste sisteme ocupă spațiu și eficiența lor depinde direct de poziția inițială a satelitului”, declară inginerul.  

Anii de universitate și criza financiară

Până a ajunge, însă, să-și construiască o carieră în industria aerospațială, Alexandru Cornogolub a parcurs un drum dificil. Unii dintre cei mai grei ani au fost cei din studenție, în timpul cărora inginerul s-a confruntat cu probleme financiare. 

„Cred că inițial mi-a fost un pic mai greu sa mă acomodez: eram departe de casă și de familia mea. La fel, când am venit în Franța nu prea aveam bani și era și o criză economică pe atunci. Din fericire, părinții m-au ajutat cu ce au putut, cred că dându-mi ultimii lor bani. Cu toate acestea primii 2-3 ani au fost foarte dificili din punctul acesta de vedere, aveam mereu datorii la universitate. Cu toate acestea, totuși, am reușit să-mi găsesc ceva de lucru în paralel și să-mi urmez studiile”, își amintește tânărul.

Lipsa de opțiuni în Moldova

„Revin în Moldova o dată în câțiva ani, dar urmăresc atent ce se întâmplă în țară. Cred că Moldova este într-o stare dificilă, dar sper din suflet ca situația să se schimbe spre bine. Corupția este problema numărul unul în Republica Moldova, urmată de mentalitatea oamenilor care pur și simplu acceptă lucrul acesta ca fiind normal. E un ciclu vicios: sărăcia naște corupție și corupția creează sărăcie”.

Alexandru Cornogolub nu exclude că ar putea reveni acasă, dar declară că, în prezent, nu are un motiv să se întoarcă.

„Nu văd ce viitor m-ar aștepta acolo, nu în calitate de inginer. Dar cine știe ... poate într-un viitor apropiat o să îmi schimb părerea”. 

Inginerul moldovean speră că acasă lucrurile se vor schimba și că tinerii vor beneficia de mai mult suport din partea statului.

„Nu cunosc prea multe despre lumea academică din Republica Moldova. Sunt sigur că avem oameni foarte inteligenți și talentați. Din păcate nu cred că acest lucru este suficient. Este nevoie de finanțare, suport, laboratoare. Mai mult, știința ar trebui să aibă aplicații practice, de aceea, deseori, multe proiecte sunt finanțate de companiile industriale. Companii care nu prea există în Republica Moldova.Cred că statul ar trebui să acorde mai multă atenție tinerilor. Viitorul în Republica Moldova nu este unul sigur și e cam greu să găsești destulă motivație când nu știi ce viitor te așteaptă. Ca să avem specialiști buni trebuie să învățăm mai întâi să apreciem oamenii la adevărata lor valoare. Atunci când ești apreciat mai mult în alta țară decât la tine acasă cred că nu ai altă opțiune decât să pleci”, a concluzionat Alexandru Cornogolub.