Curtea de Conturi a aprobat, prin Hotărârea nr. 73 din 22 decembrie 2020, Raportul auditului conformității achizițiilor publice în cadrul MECC și la unele entități din subordine. Auditul a fost inițiat cu scopul de a răspunde la întrebarea dacă procesul de achiziții și de utilizare a banilor publici a fost conformă cu cerințele normative. Mai exact, Curtea a verificat dacă se asigură planificarea și transparența achizițiilor ca etapă principală a procesului, cu argumentarea documentară a necesităților prin calcule și informații relevante; dacă procedurile de selectare, atribuire și executare a contractelor de achiziție s-au realizat conform criteriilor pre-stabilite, precum și dacă autoritățile au realizat și monitorizat raportarea și evidența achizițiilor publice. Auditul a vizat procesul de achiziții publice din cadrul MECC, precum și a altor 26 de entități subordonate MECC, inclusiv: licee, școli și gimnazii, școli profesionale, centre de excelență/educaționale și o universitate.

Prezentul articol analizează procesul de achiziție în cadrul entităților supuse auditului și încălcările admise la fiecare etapă a procesului de achiziție, precum și cauzele care au generat aceste neconformități, atât cele de proces, cât și cele de sistem. De asemenea, va fi analizată măsura în care entitățile auditate au întreprins măsurile necesare pentru înlăturarea ilegalităților depistate în procesul de monitorizare. O atenție sporită va fi acordată achizițiilor publice de valoare mică, care nu au un volum semnificativ, dar sunt, deseori, divizate și gestionate netransparent și ineficient. La final, vor fi expuse unele soluții și măsuri necesare de a fi întreprinse pentru remedierea neconformităților în procesul de achiziție. Recomandări vor fi formulate și pentru autoritățile auditate, în scopul asigurării pe viitor a procesului de achiziție în conformitate cu cerințele legale și, implicit, cu principiile de transparență și eficiență.

(i)relevanța achizițiilor publice

În anul 2019, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării a raportat atribuirea a 51 de contracte de achiziție în valoarea totală de 724 milioane de lei, dintre care 29 prin negociere fără publicare, în valoare de 695 milioane lei sau 96% din valoarea totală (preponderent pentru servicii educaționale - 690 milioane de lei). Iar, prin licitație deschisă, au fost atribuite contracte în valoare de doar 28 milioane, care constituie doar circa 3,8%. Subliniez că procedura de negociere fără publicare se utilizează doar în cazurile strict prevăzute de lege: nu au fost depuse oferte în cadrul licitațiilor anterior desfășurate, din motive de maximă urgență ca urmare a unor evenimente imprevizibile, sau din motive că un singur operator economic ar dispune de bunurile solicitate. Așadar, cifrele respective relevă că marea majoritate a achizițiilor au fost realizate de către minister în condiții de opacitate, fără a asigura o concurență reală și o utilizare eficientă a banilor publici, așa cum prevede legea. În În aceste condiții, procesul de achiziții comportă riscuri majore, inclusiv de corupție, majorare nejustificată a cheltuielilor publice, delapidări ale banilor publici.

La elaborarea propunerilor de cheltuieli pentru investiții capitale, autoritățile urmează să se conducă de prevederile regulamentare, cu argumentări justificate aferente obiectelor de investiții înaintate pentru includere și aprobare spre finanțare din bugetul de stat. Conform propunerilor MECC privind repartizarea alocațiilor pentru finanțarea investițiilor capitale la bugetul de stat pentru anul 2019, costul total al proiectelor în curs de execuție ating 896 milioane de lei, aproape jumătate dintre care (415 milioane de lei) reprezintă soldul costului de deviz neexecutat din anul precedent. Verificările de audit au relevat că aceste date au un caracter formal, iar în unele cazuri nu sunt credibile și, respectiv, nu pot constitui o bază analitică exhaustivă pentru luarea unor decizii de finanțare bugetară.

Un exemplu elocvent este proiectul de restaurare a edificiului Sălii cu Orgă. Deși a fost raportat un cost total al proiectului de circa 92 milioane de lei (inclusiv soldul costului de deviz neexecutat din 2018, de 61 milioane de lei), totuși, cele 92 de milioane nu au fost argumentate prin documente justificative, cum ar fi date despre proiect, devize locale actualizate și necesitățile financiare spre alocare. Dacă e să comparăm valoarea investițiilor inițial aprobate în bugetul de stat pentru anii 2014 - 2020 cu valoarea investițiilor executate, se constată un nivel foarte redus (de doar 46,4%) de valorificare a resurselor bugetare alocate. Iar cheltuielile pentru proiectele de investiții capitale se includ în buget doar dacă au fost respectate procedurile de pregătire a acestora, având la bază rezultatele evaluării tehnico-economice, analiza cost-eficacitate şi alte analize de fundamentale.

Raportul de audit al Curții de Conturi relevă că resursele financiare aprobate în bugetul de stat, în unele cazuri, nu dispun de argumentări. Astfel, pe anul 2020, în bugetul de stat, pentru restaurarea edificiului Sălii cu Orgă, au fost aprobați două milioane de lei (rectificați pe parcurs la 500 mii de lei), dar chiar și pentru aceste mijloace necesitățile nu sunt cunoscute, evaluate și aprobate regulamentar și, respectiv, nici publicate/inițiate procedurile de achiziție.

La elaborarea bugetului, autoritățile completează, obligatoriu, datele Registrului proiectelor de investiții capitale, care servește ca bază pentru planificare. Datele disponibile în Registru, pe unele obiecte, nu sunt autentice și nici în corelare cu alte informații de planificare bugetară, din considerentul că evidența investițiilor pe obiecte de investiții nu este asigurată de entități.

Nerespectarea normelor legale privind publicarea pe pagina web a strategiilor sectoriale de cheltuieli şi a bugetelor anuale pe domenii de competență, precum şi a rapoartelor privind gradul de implementare şi performanța acestora are un impact negativ asupra conformității achizițiilor publice. În rezultat, achizițiile publice defectuoase și irelevante au un impact negativ asupra realizării obiectivelor și a principiilor finanțelor publice și, în cele din urmă, a dezvoltării durabile.

Achiziții de valoare „mică” în volum mare

Achizițiile de valoare mică, deși reprezintă o pondere destul de semnificativă, atât în aspect cantitativ, dar mai ales în aspect valoric, sunt caracterizate de lipsă de transparență, reglementare insuficientă și lipsă de statistici. În consecință, autoritățile contractante au o discreție extrem de înaltă în deciziile ce le vizează, nu raportează anual aceste achiziții, ceea ce implicit comportă riscuri majore, precum delapidarea banilor publici, și riscuri de corupție. Conform datelor disponibile public și potrivit rapoartelor financiare ale MECC, achizițiile de valoare mică au o pondere semnificativă de 68% în totalul achizițiilor publice. Mai mult, ponderea acestora a evoluat în creștere odată cu majorarea pragurilor, care a avut loc în 2018 prin amendarea legii achizițiilor. Astfel, pentru procurarea bunurilor și serviciilor, pragul s-a majorat de la 80.000 de lei la 200.000 de lei, iar pentru lucrări - de la 100.000 de lei la 250.000 de lei. Însă regulile au rămas la fel, ceea ce înseamnă că un volum și mai mare de bani publici au trecut în zona de netransparență și, deci, riscuri mai mari, inclusiv de corupție.

La modul practic, pentru achizițiile de valoare mică, nu există date exhaustive de raportare și analiză, nici măcar pentru autorități. Respectiv, o parte semnificativă a contractelor din banii publici sunt atribuite de către autorități discreționar și în lipsa transparenței, fără a aplica proceduri de achiziții prevăzute de legea achizițiilor publice. Aceasta nu ar constitui o problemă majoră dacă ar fi prevăzută desfășurarea achizițiilor de valoare mică, urmând o procedură simplificată, dar transparentă, prin sistemul electronic. Or, cu cât este discreția mai înaltă și transparența mai redusă, cu atât este mai mare probabilitatea manifestării riscurilor de corupție, inclusiv delapidarea banului public.

Mai grav este că, în contextul celor de mai sus, nici măcar autoritățile nu dispun de pârghii pentru a interveni în procesele achizițiilor de valoare mică frauduloase în scopul înlăturării neconformităților. Respectiv, legea nu asigură dreptul de contestare într-un proces de achiziție de valoare mică, ceea ce înseamnă că un agent economic, la depistarea unor ilegalități, nu poate depune o contestație. Chiar și dacă va depune, Agenția Națională de Soluționare a Contestațiilor nu are autoritatea de a o examina. De asemenea, achizițiile de valoare mică nu fac obiectul monitorizării pe care o realizează Agenția Achiziții Publice conform atribuțiilor legale. Or, Agenția are atribuția de a monitoriza conformitatea și legalitatea procedurilor de achiziție prevăzute de legea achizițiilor publice, deci cu excepția celor de valoare mică.

În ceea ce privește supravegherea realizării achizițiilor publice de valoare mică, aceasta se efectuează la etapa de înregistrare trezorerială și de către Agenția Achiziții Publice, la examinarea dărilor de seamă prezentate de autoritățile contractante. Auditul relevă că 149 de instituții nu au prezentat dările de seamă către Agenția Achiziții Publice. Actualmente, supravegherea și realizarea unor pârghii de intervenție în cazul unei achiziții de valoare mică, de facto și de jure, nu este posibilă. În aceste condiții, este imposibil de analizat și evaluat volumul total și eficiența achizițiilor de valoare mică care, înglobate, nu sunt tocmai „mici”.

Autoritatea contractantă este obligată să întocmească și să prezinte anual, până la data de 1 februarie a anului următor, inclusiv în variantă electronică, către Agenția Achiziții Publice o dare de seamă privind contractele de achiziţii publice de valoare mică semnate. Conform datelor Agenției Achiziții Publice, în perioada 2018-2019, doar 28 din 89 de instituții subordonate MECC au prezentat darea de seamă pentru 912 și, respectiv, 795 de contracte de achiziţii publice de valoare mică întocmite. Iar, din totalul de 102 instituții la autogestiune, au raportat 27 și, respectiv, 17 entități, cu un total cumulativ de 835 și, respectiv, 857 de contracte, a căror valoare nu se cunoaște din cauza sistemului informațional și de raportare către Agenție, care nu sintetizează datele și evidența informațiilor primite.

Cele de mai sus denotă că o parte semnificativă a achizițiilor sunt desfășurate netransparent, cu o discreție înaltă din partea autorităților, caracterizate de riscuri înalte de corupție, iar autoritățile nu dispun nici de date și statistici, nici de pârghii de control și intervenție. Pe de o parte, autoritățile contractante nu respectă cerința obligatorie de raportare a contractelor de achiziţii publice de valoare mică către AAP. Pe de altă parte, AAP nu asigură analiza și elaborarea statisticilor privind achizițiile de valoare mică. Or, în lipsa datelor privind achizițiile de valoare mică, ce fel de politici publice (bazate pe evidențe) pot fi implementate pentru transparentizarea și eficientizarea banilor publici care sunt alocați în acest sens?!

Planificare achizițiilor - subestimată de autorități

Adesea, etapa de planificare a achizițiilor publice de către autorități este subestimată, sau, și mai grav, lipsește cu desăvârșire, contrar prevederilor legale. Însă, planificarea este cea mai importantă etapă a procesului de achiziție și de calitatea acesteia depinde buna desfășurare a etapelor următoare și a rezultatelor acestuia per ansamblu. Lipsa de transparență, concurența limitată/neloială, ineficiența sunt probleme adesea generate de o planificare defectuoasă, formalizată sau chiar inexistentă. Într-un proces de achiziție cu o planificare defectuoasă, autoritățile se confruntă ulterior cu probleme la etapa de evaluare, de atribuire a contractului, cu contestații, anularea procedurii și, respectiv, tergiversarea procesului de implementare a proiectelor și costuri financiare majorate.

Principalele constatări ale auditului vizează lipsa planurilor de achiziții înainte de elaborarea propunerii de buget, așa cum prevăd normele legale. Iar, în cazul în care acestea sunt întocmite, nu este asigurată transparența lor, adică publicarea pe paginile web ale autorităților pentru accesul publicului. Din nou, o încălcare a cerințelor normative, în speță a Regulamentului cu privire la modul de planificare a contractelor de achiziții publice.

Astfel, auditul a constatat că unele entitățile subordonate MECC nu au asigurat publicarea planurilor de achiziții pe anul 2019, iar, dacă dispun de acestea, datele pe care le conțin nu sunt confirmate de documente care să justifice necesitățile acestora. Deși alte entități auditate inițial au elaborat planul de achiziții publice, acesta nu respectă cerințele normative, și anume modificarea și publicarea planului de achiziții la apariția unor noi necesități de achiziționare. Totodată, conform prevederilor pct. 8 și pct. 11 din Regulamentul menționat, entitățile vizate urmau să identifice și să argumenteze în Planul anual de achiziții clasificarea pe loturi și procedura de achiziție aplicabilă conform legii.

Planul de achiziții la MECC și la alte patru instituții subordonate nu corespunde modelului prevăzut la Anexa nr. 1 la Regulamentul aprobat prin HG nr. 1419 din 28.12.2016. Iar în planul de achiziții lipsesc informații privind codul din Vocabularul comun al achizițiilor publice (CPV), procedura de achiziție aplicabilă și perioada planificată a desfășurării acesteia.

În rezultat, deficiențele admise la etapa de planificare, importanța căreia este deseori ignorată, generează, atât probleme pentru autoritățile contractante, cât și riscuri pentru finanțele publice, inclusiv de fraudă a banilor publici și, în cele din urmă bunuri, servicii sau lucrări de o calitate îndoielnică, care nu corespund cerințelor normative sau care pot avea efecte negative asupra sănătăți și siguranței beneficiarilor.

Neconformități în atribuirea și executarea contractelor de achiziții

La această etapă, MECC și instituțiile subordonate auditate au admis încălcări precum neexercitarea conformă a atribuțiilor de către grupul de lucru, neasigurarea imparțialității și transparenței achizițiilor publice. Iar substituirea atribuțiilor grupului de către conducătorul entității reprezintă o încălcare a cadrului normativ în materie de achiziții publice și de responsabilitate financiară. De asemenea, autoritățile nu asigură respectarea regulilor de evitare a conflictului de interese stabilite de cadrul legal la realizarea achizițiilor publice, inclusiv a celor de valoare mică.

Deși unele instituții au utilizat sistemul electronic de achiziții publice MTender, acestea nu au publicat toate documentele aferente procedurilor, fapt ce reduce din transparență și generează o participare redusă a agenților economici, fiind afectată concurența. Spre exemplu, Liceul-internat republican cu profil sportiv, la efectuarea achizițiilor pentru procurarea produselor alimentare, deși a utilizat sistemul electronic, nu a plasat toate documentele aferente acestei proceduri, și anume: decizia de atribuire a contractului de achiziție publică, darea de seamă privind desfășurarea procedurii de achiziţie, anunțul de atribuire a contractelor, contractul de achiziţii publice și altele.

O altă problemă din procesul de achiziții este elaborarea specificațiilor tehnice, care nu sunt conforme cu normele legale sub aspectul siguranței alimentare și, în consecință, pun în pericol sănătatea elevilor. Astfel, caietele de sarcini întocmite de autoritățile contractante pentru achiziționarea produselor alimentare nu au fost coordonate în modul stabilit sub aspectul siguranței alimentelor. În rezultat, opt instituții educaționale auditate nu au coordonat regulamentar cu subdiviziunile teritoriale pentru siguranța alimentelor caietele de sarcini elaborate în sumă totală de circa nouă milioane lei. Un exemplu elocvent este Școala de tip internat din or. Ceadâr-Lunga care, contrar cerințelor normative, a achiziționat produse interzise pentru alimentația copiilor (maioneză, oțet, castraveți murați, etc.).

Divizarea procedurilor de achiziție este o încălcare frecvent constată în raportul de audit al Curții de Conturi. Această neregularitate este o încălcare gravă care se sancționează conform Codului Contravențional, dar nu se întâmplă în realitate. Respectiv, problema divizării achizițiilor, cu scopul evitării aplicării unor proceduri transparente conform legii achizițiilor, nu este abordată serios și nici raportată ca fiind o problemă gravă și frecventă, inclusiv de către autoritățile de profil cu atribuții de control ex-post din subordinea Ministerului Finanțelor (Inspecția financiară).

Achizițiile publice de valoare mică reprezintă o metodă „eficientă” de divizare a contractelor, pentru care nu există pârghii de constrângere și de definire clară a deficienței, constată raportul de audit. Or, conform pct. 7 al Regulamentului achizițiilor publice de valoare mică achiziţiile publice de valoare mică se realizează de către autoritatea contractantă în baza planurilor anuale de efectuare a achiziţiilor publice sau din motive de urgenţă, ca urmare a apariţiei unor necesităţi neplanificate sau evenimente imprevizibile. Motivele de urgenţă vor fi stabilite de grupul de lucru printr-un proces-verbal.

Pe de altă parte, Regulamentul menționat mai sus prevede, la pct. 5, că nu se permite divizarea achizițiilor planificate în scopul aplicării prevederilor acestuia și evitării procedurilor de achiziție publică stabilite de legislația cu incidență în domeniul achizițiilor publice. Cu toate acestea, norma respectivă este ineficientă, având în vedere lipsa modului în care ar putea fi determinată și constatată divizarea achizițiilor, precum și lipsa totală a responsabilizării ulterioare, ca urmare a neaplicării corecte a prevederilor normative.

În consecință, în perioada anilor 2018 - septembrie 2020, la cele 191 de entități auditate din subordinea MECC nu s-a constatat niciun caz de aplicare a măsurilor de răspundere civilă, contravențională și penală pentru această deficiență, cu risc major de fraudă a banilor publici.

Costuri financiare majorate, generate de încălcări la etapa de atribuire a contractului

În procesul de atribuire a contractelor de achiziție publică, autoritatea contractantă a admis unele neconformități, care au generat costuri financiare majorate, fiind afectate legalitatea și eficiența achiziției publice. Un exemplu în acest sens este licitația pentru procurarea mobilierului cu valoarea estimată a achiziției de 2,04 milioane de lei. Grupul de lucru al MECC a acceptat pentru patru loturi (câte un participant per lot) ofertele în valoare de 2,64 milioane de lei, ceea ce depășește cu 29,6% sau cu 603,7 mii de lei bugetul aprobat al achiziției conform estimărilor de expertiză (pe loturile nr. 1 - nr. 2 cu +32,6%).

Autoritatea contractantă a MECC nu a asigurat stabilirea corespunzătoare a necesităților și evaluarea obiectivă a achiziției. Spre exemplu, în cazul lotului nr. 4, contractul a fost atribuit aceluiași agent economic care a efectuat estimarea valorii de achiziție a mobilierului specializat, dar cu 356,6 mii de lei mai mult. Un alt exemplu aici este proiectul de reconstruire a Sălii cu Orgă menționat și anterior. MECC a aprobat facturile fiscale și a confirmat primirea bunurilor, chiar dacă Sala cu Orgă, la situația din decembrie 2020, nu a recepționat bunuri în valoare de 77.000 de lei, fapt care a condiționat anularea facturii și a actelor de primire-predare din iulie 2019, în sumă totală de 2,7 milioane de lei.

Autoritatea contractantă nu a anulat procedura de atribuire a contractului de achiziții publice pentru ofertele depuse, care conțin, în propunerea financiară, prețuri ce nu sunt un rezultat al liberei concurențe și, prin propunerea financiară, au depășit valoarea fondurilor alocate pentru îndeplinirea contractului de achiziții publice efectiv cu 603,7 mii de lei.

Achiziție „sofisticată”, care nu asigură elevii cu manuale la începutul anului școlar

Procedura de achiziționare a manualelor, elaborată de MECC, este una „sofisticată” și nu asigură achiziționarea manualelor planificate la început de an calendaristic, pentru ca elevii să dispună de manuale la începutul anului școlar.

De exemplu, în anul 2019 au fost achiziționate 589,1 mii de manuale, ghiduri, în sumă totală de 19,1 milioane de lei sau cu 228.000 de exemplare și 12,4 milioane de lei mai puțin decât s-a planificat. Respectiv, executarea față de plan reprezintă 72% din numărul de manuale și 60,6% din suma planificată. Licitația s-a desfășurat de două ori, prima licitație fiind anulată. Iar la cea de-a doua, valoarea estimată a manualelor fiind cu trei milioane de lei mai mare decât la prima procedură, cu toate că numărul de manuale a rămas același. Iregularitățile sunt confirmate și de contestațiile formulate în cadrul licitației respective, în rezultatul cărora s-au anulat 7 loturi din 22. Agenția Națională pentru Soluționarea Contestațiilor a constatat o discrepanță între normele reglementate de Legea privind achizițiile publice și dispozițiile Regulamentului cu privire la evaluarea, selectarea și achiziționarea manualelor școlare, aprobat prin Ordinul MECC nr. 143 din 20.05.2017.

Planificarea achizițiilor de manuale școlare de către MECC este una defectuoasă. Or, în cadrul procedurii de achiziției nu se delimitează obiectul de achiziție a serviciilor de tipărire de dreptul de editare/autor, ceea ce, la rândul său, duce la lipsa concurenței și la încheierea contractelor directe/fără publicare prealabilă, cu suportarea unor cheltuieli majorate de 1,1 milioane de lei. În rezultat, în cazul reeditării unui manual la cererea MECC, deja nu se mai organizează o licitație publică, procurarea acestuia efectuându-se prin negocieri directe, fără publicare cu operatorul economic câștigător la licitația inițială. În rezultatul negocierilor directe, nu se stipulează clar care este mecanismul de negociere a prețului manualelor, astfel operatorii economici solicitând prețuri mai mari față de cel precedent cu până la 211% ( cu 2,14 milioane de lei mai mult față de prețul inițial), grupul de lucru acceptând prețuri majorate de până la 57% (cu 1,1 milioane de lei mai mult față de prețul inițial). În asemenea cazuri, „negocierea” directă cu același agent economic este o „portiță” pentru prețuri semnificativ mai mari, anumite interese obscure și irosirea banilor publici.

Mai mult, auditul Curții de Conturi relevă și faptul că procedura de achiziție a manualelor în cadrul MECC nu asigură controlul calității (inocivității) manualelor până la distribuirea acestora elevilor, ceea ce pune sub risc sănătatea copiilor și generează factori de risc privind subiectivitatea alegerii manualelor pentru verificarea nocivității lor.

Cazul de mai sus exemplifică impactul negativ al planificării defectuoase și al aplicării procedurilor de negociere directă asupra eficienței utilizării banilor publici, dar și al sănătății și siguranței beneficiarilor bunurilor procurate, în acest caz, al elevilor.

Monitorizarea „de formă” a contractelor de achiziții

Autoritățile contractante auditate nu își îndeplinesc corespunzător obligațiile de monitorizare a contractelor de achiziţii publice. Aceasta determină neconformități la etapa de executare a contractelor și neaplicarea de către autoritățile publice a măsurilor de sancționare, cu impact negativ asupra recepției și dării în exploatare a obiectelor de investiții și calitatea acestora.

Monitorizarea contractelor de achiziții publice constituie obligația de bază a grupului de lucru al MECC, care nu se execută, fapt ce influențează respectarea principiilor de bază ale procesului de achiziții - transparența și legalitatea.

Cadrul legal prevede obligația grupului de lucru se a asigura monitorizarea executării contractelor de achiziție, întocmind rapoarte exhaustive în acest sens, care vor include în mod obligatoriu informații cu privire la etapa de executare a obligațiunilor contractuale, cauzele neexecutării, reclamațiile înaintate și sancțiunile aplicate, mențiuni cu privire la calitatea executării contractului etc. Rapoartele privind monitorizarea executării contractelor de achiziție publică vor fi plasate pe pagina web a autorității contractante, iar în lipsa acesteia - pe pagina oficială a autorității centrale căreia i se subordonează.

Grupurile de lucru ale MECC și ale trei entități subordonate MECC auditate nu au asigurat conformitatea procesului cu condițiile menționate. În rezultat, neefectuarea conformă a monitorizării executării contractelor de achiziție publică a determinat contractarea de către autoritățile contractante a surplusului de servicii de alimentare în sumă totală de 559.000 de lei.

Ce facem în continuare?

Este demonstrat deja că, în lipsa sancțiunilor, cei care fac subiectul controalelor nu vor întreprinde mai nimic în sensul înlăturării deficiențelor și, chiar mai rău, vor continua să încalce normele legale. Atâta timp cât nu există consecințe asupra responsabilului/grupului de lucru/autorității, eforturile de control, audit, monitorizare, atât cele ale instituțiilor de profil, cât și ale societății civile sunt în van. Proceduri de achiziție diferite, autorități contractante diferite, sectoare diferite, niveluri diferite - aceleași încălcări și neconformități constatate an de an. Consider că doar aplicarea sancțiunilor poate contribui cel mai mult la responsabilizarea autorităților și a membrilor grupurilor de lucru pentru achiziții. Pe lângă aceasta, este necesar un exercițiu amplu de analiză și revizuire a sistemului și procesului de monitorizare și control al achizițiilor publice (ex-ante, ex-post), inclusiv cele de valoare mică, care se aplică actualmente cu scopul de a delimita clar rolul fiecărei instituții, scopul și metodologia fiecărui tip de control și procesul de aplicare. Și, nu în ultimul rând, este necesară modernizarea sistemului electronic de achiziții prin dezvoltarea modului de analiză a datelor și indicatori de risc care ar îmbunătăți accesul și calitatea datelor și ar facilita activitatea autorităților cu funcții de monitorizare, control, audit.

O recomandare pentru MECC ar fi corelarea documentelor de planificare strategică și actualizarea acestora conform realității, fapt ce ar facilita stabilirea necesităților pentru achiziții și justificarea documentară a alocării surselor financiare din bugetul de stat. Ministerul ar trebui să ia în considerare implementarea achizițiilor centralizate prin care ar asigura un control mai eficient, responsabilizarea celor responsabili, precum și un mecanism unic de coordonare și realizare a procesului de achiziție la nivel de aparat central și instituții subordonate cu impact asupra utilizării banilor publici în direcția eficientizării acestora.

O altă soluție pentru autoritățile contractante la care au fost depistate neconformități este stabilirea și delimitarea responsabilităților fiecărui membru al grupului/grupurilor de lucru din cadrul autorității. Astfel, autoritățile vor responsabiliza membrii grupului de lucru și vor eficientiza procesul decizional aferent achizițiilor publice.