Marcată an de an, ziua de 1 aprilie a devenit preferata celor mici sau a iubitorilor de farse, datorită posibilității de a face glume pe seama prietenilor sau a membrilor familiei, fără ca aceștia să poată avea dreptul să se supere. Dar oare a fost așa mereu? Când și unde a apărut pentru prima dată această zi a glumelor și de ce anume ziua de 1 aprilie a fost aleasă în acest sens? Sunt întrebări la care vom încerca să găsim un răspuns clar.
Schimbarea calendarului, bucuria nebunilor
Cea
mai populară teorie invocată referitor la originea Zilei Păcălelilor este
legată de reforma calendarului din sec. al XVI-lea, când Occidentul a început
trecerea de la calendarul iulian la noul calendar gregorian.
Astfel,
în anul 1564, Franța face și ea acest pas (chiar înaintea Papei de la Roma),
Anul Nou fiind stabilit pe 1 ianuarie și nu 31 martie – 1 aprilie, cum era
anterior. Cei care nu au reușit să se acomodeze noilor schimbări dictate de
rege și care au continuat să celebreze Anul Nou în perioada 25 martie – 1
Aprilie au devenit ținta glumelor și a diferitor farse. În această perioadă ar
fi apărut celebra modă de a lipi anumite inscripții pe spatele „victimelor”, de
obicei fiind vorba de un „pește de hârtie”. În franceză, victimele acestor
farse erau numite „Poisson d’Avril” sau peștii
de aprilie – nume care a dus la nașterea acestei tradiții.
Cea
mai mare problemă legată de această teorie este faptul că trecerea de la
calendarul iulian la cel gregorian s-a făcut treptat iar sursele istorice au
confirmat această tranziție, care a durat în jur de aproape un secol, timp în
care e puțin probabil ca o astfel de tradiție să fi apărut.
Totuși,
o asemenea teorie ar fi mai potrivită dacă o aplicăm Marii Britanii care a
adoptat calendarul gregorian abia în 1752. În plus, englezii erau cei care
organizau o serie de festivități ce începeau cu 25 martie care era o
sărbătoarea Bunei Vestiri și culminau cu 1 Aprilie. În aprilie 1766, Revista
Gentlemanilor scria următoarele despre obiceiurile zilei de 1 aprilie: „Acest obicei ciudat, care este răspândit pe
tot cuprinsul regatului nostru, în care oamenii fac glume unii pe seama altora
în ziua de 1 aprilie, a apărut încă din timpurile în care anul începea cu un
anumit scop, la data de 25 martie, zi în care era celebrată și întruparea
Domnului Nostru; o altă ipoteză ar fi legată și de vechii romani, care
organizau un festival ce dura 8 zile, unde prima și ultima erau cele mai importante,
aceste zile fiind 25 martie și 1 Aprilie, astfel încât 1 aprilie a căpătat o
triplă semnificație: sfârșitul festivalurilor respective, sărbătoarea Bunei
Vestiri și începutul noului an.”
Așadar
teoria oferită de corespondentul britanic al Revistei Gentlemanilor pare a fi
mai plauzibilă din moment ce ziua de 1 Aprilie era sfârșitul și cea mai
importantă zi a festivalului, care ulterior ar fi evoluat în Ziua Păcălelilor,
datorită naturii ușor umoristice a acestui tip de evenimente. Cu toate acestea,
teoria acestui corespondent rămâne a fi o simplă presupunere în lipsa unor
dovezi clare..
Cele mai vechi dovezi
Cea
mai veche dovadă a acestei zile este legată de câteva versuri dintr-o poveste
numită „Preotului și călugăriței” ce datează din sec. al XIV, a poetului
englez, Geoffrey Chaucer, unde acesta vorbește într-un pasaj despre capcana
întinsă cocoșului Chauntecler de către o vulpe, care aproape reușește să îl
prindă. Unii istorici leagă acest pasaj de ziua de 1 aprilie fiindcă ar fi
vorba de un fragment care ar indica ziua respectivă, mai exact „thritty dayes
and two after March was complet” ceea ce după unii ar însemna ziua de 1
Aprilie. Însă cercetătorii operei lui Chaucer, consideră că mai degrabă ar fi
vorba de ziua de 3 mai și că cel mai probabil data nu ar fi fost aleasă
intenționat, ci doar pentru a „umple opera”.
O
altă operă adusă în discuție este poemul francezului Eloy d’Amerval „Le livre de la deablerie”, care
reprezintă conform Wikipedia, un dialog între Satana și Lucifer. Dovada care
indică o anumită legătură cu Ziua Păcălelilor este utilizarea sintagmei
„poisson d’avril” care însă nu este clar în ce context este utilizată, întrucât
aceasta putea fi folosită și pentru a desemna „proștii”.
Probabil
cea mai evidentă dovadă a existenței unei zile a păcălelilor este poemul
„Twelck den eersten April te zyne plach” al scriitorului medieval flamand
Eduard De Dene, publicat în 1561 și care este descrisă povestea unui nobil care
pune la cale un plan cu scopul de a-și bate joc de servitorul său, trimițând-ul
înainte și înapoi, în diferite direcții și cu diferite cerințe pentru a-i
organiza o nuntă. În acest poem, servitorul recunoaște că a fost „prostit” de
nobilul său și că acest lucru este o păcăleală de 1 aprilie.
Versiunea germană și olandeză
Pentru
germani, ziua de 1 aprilie ar fi fost legată de o anumită întrunire a unor
nobili în Ausburg, care au convenit să se întâlnească la 1 aprilie 1530, pentru
a discuta anumite chestiuni financiare. Întrucât vremea nu era favorabilă,
ședința nu a mai avut loc. Atunci, numeroși speculanți care pariau pe
desfășurarea ședinței și-au pierdut banii și au devenit ridiculizați.
La
olandezi, evenimentul este legat de o victorie militară asupra spaniolilor care
au pierdut la 1 Aprilie 1572, orașul Den Briel. Forțele spaniole conduse de
lordul Alva, au fost nevoite să se retragă, iar această decizie a dus la
independența Țărilor de Jos față de Spania.
1 Aprilie în Rusia
Prima
mențiune a zilei de 1 aprilie în Rusia este legată de o manifestație care a
avut loc cu ocazia acestei zile în Moscova, la 1703. Istoricul Ivan Golikov
menționează că petrecăreții invitau pe orice să ia parte la cea mai
„neobișnuită și nemaivăzută” reprezentație a unei piese de teatru, realizată de
o trupă germană. Mii de spectatori ar fi luat parte la această manifestație și
ar fi ocupat toate locurile disponibile. La ora menționată pe scenă a fost
afișat un banner cu inscripția „1 Aprilie – nu vă încredeți în nimeni”.
După
această dată mențiuni ale zilei de 1 aprilie pot fi întâlnite în mai multe
lucrări, cum ar fi scrisorile Ecaterinei a II-a către Grigorii Potemkin sau
cele ale lui Pușkin către Delving. Avem
chiar și o poezie dedicată zilei de 1 Aprilie scrisă de A. Apukhtin.
Reguli zilei de 1 aprilie și alte curiozități
Orice
farsă trebuie să nu rănească „victima” și să nu fie ilegală. O altă regulă
cândva menționată de ziarele britanice, era că orice glume trebuie să fie
realizate până la amiază.
Există
și superstiții că ziua de 1 aprilie ar fi una ghinionistă, fiind făcută
legătura cu mai multe evenimente istorice. Un exemplu ar fi că Titanicul s-ar
fi scufundat pe 1 aprilie 1912 sau că relația lui Napoleon cu Marie-Louise a
Austriei ar fi fost una ghinionistă, fiindcă cei doi s-ar fi căsătorit pe 1
aprilie 1810, Napoleon fiind numit în popor „poisson d’Avril”.
La 1 aprilie 1957, postul britanic de televiziune BBC anunțat că în regiunea Ticino din Elveția, aflată în apropierea graniței cu Italia, în copaci cresc... spaghetti. Reportajul video prezenta oameni care într-adevăr culegeau spaghetti din copaci iar mai apoi îi preparau. Gluma a mers ca unsă în Regatul Unit de la acea vreme, întrucât acest tip de mâncare nu era foarte cunoscut de britanici și prin urmare puțini au înțeles că este o glumă. În timp ce unii au criticat BBC-ul pentru acest gest, alții chiar au cerut informații despre cum pot obține și ei un astfel de copac.
În 2012, guvernul Noii Zeelande a decis ca noile reglementări privind traficul rutier să intre în vigoare pe 1 aprilie, dar ulterior a schimbat data la 25 martie, întrucât era riscul ca locuitorii să nu ia în serios noile reglementări.
„De unde vine obiceiul glumelor de 1 Aprilie?”, se întreba un corespondent al revistei britanice Apollo în 1708. Din păcate sau din fericire, oamenii își mai pun aceeași întrebare și astăzi, semn că un răspuns care să-i mulțumească pe toți încă nu a apărut.
Un lucru este cert și anume că există mai multe teorii legate de originea Zilei Păcălelilor sau a Nebunilor (engleză – April Fools Day). Aceste teorii ajung până în timpurile Persiei Zoroastriene, dar din păcate nu ne explică cum s-a ajuns ca această tradiție a păcălelilor să fie adoptată de atât de multe și atât de diferite popoare europene fără a apărea acest lucru în sursele scrise sau nescrise ale epocilor.
Cu toate că primele referințe la Ziua Păcălelilor pot fi găsite încă de la începutul anilor 1500, acestea sunt în mare parte vagi și foarte ambigue. Atât de neclare sunt, încât și marele dramaturg englez Shakespeare care a scris numeroase opere la sfârșitul sec. al XVI-lea - începutul sec. al XVII-lea, nu pomenește nimic despre acestea sau despre obiceiul farselor de 1 aprilie, deși el însuși utiliza anumite elemente de farse sau glume în cadrul scenetelor sale.
Așadar, misterul apărut în 1708 rămâne a fi prezent și astăzi.
Vezi și aceste știri

Să mai zâmbim de 1 aprilie: Cele mai haioase meme-uri și mesaje despre COVID-19 (FOTO)

Ziua de 1 aprilie, sub lupa istoriei. De unde a pornit și cum a evoluat în timp tradiția păcălelilor

Fără Marina Tauber în Parlament și interdicție de a părăsi țara dacă nu susții BAC-ul: Iată cele mai „inspirate” glume de 1 aprilie
Advertoriale

Microinvest susține agricultorii din Moldova cu CREDITE AGRO de până la 7 000 000 lei

Scopul și valorile reînnoite ale maib prezentate întregii echipe
