Potrivit Agenției Rezerve Materiale, actualmente, rezerva de stat este completată cu grâu alimentar în volum de 125%. În baza unei hotărâri a Guvernului din iulie 2020, Agenţia, aflată în subordinea Ministerului Afacerilor Interne, a fost autorizată să elibereze din rezervele materiale de stat, în vederea împrospătării acestora, 16.855 de tone de grâu alimentar din roada anului 2016.
Responsabilii de la Agenție declară că împrospătarea grâului alimentar din roada anului 2016 este strict vitală, deoarece termenul limită de păstrare a acestuia ar fi luna mai 2021. Potrivit instituției, o eventuală suspendare a procesului ar putea genera pierderi financiare de peste 15 milioane de lei, generate de degradarea calității acestuia.
În acest context, tot în vara anului trecut, a fost aprobată instrucțiunea privind eliberarea grâului din rezerva de stat, care stabilește procedura și criteriile de selectare a beneficiarilor finali. Potrivit procedurii, grâul din rezerva de stat ajunge la agenții economici, în bază de contract, cu prezentarea unei garanții financiare. Acesta este un împrumut, iar companiile sunt obligate să restituie, ulterior, aceeași cantitate, dar deja din roada nouă.
Mai mult, agenții economici se angajează, prin declarația pe propria răspundere, să nu înstrăineze grâul, sub formă de materie primă, pe piața internă sau cea externă. Cu alte cuvinte, potrivit normei, grâul din rezerva de stat nu poate fi exportat și nici vândut ca materie primă pe piața internă. Capută din instrucțiunea privind eliberarea grâului din rezerva de stat
Lupta pentru grâul din rezervă
Pe măsura ce scandalul a luat amploare, Agenția Rezerve Materiale a făcut publice mai multe informații privind grâul din rezerva de stat. Astfel, potrivit instituției, în luna februarie, S.A. Franzeluța a solicitat eliberarea a 4.000-5.000 de tone de grâu alimentar din rezervele materiale de stat, cu titlu de împrospătare.
Prețurile de achiziționare inițială ar fi oscilat între 2,50 și 2,80 lei per kg. Totodată, instituția declară că în cadrul unor discuții care au avut loc la Președinție, reprezentanții S.A. Franzeluța au insistat să le fie eliberat grâul la prețul de stocare și nu la prețul de piață. La acel moment, prețul de piață ar fi fost stabilit de către o comisie la cota de 4 lei per kg.
A doua zi, Agenția a semnat contractul cu depozitarul SRL Ancom Agro ca să fie eliberate 16.855 de tone de grâu alimentar în scop de împrospătare și evitare a degradării calitative.
Potrivit Agenției, până la 12 martie, nici un agent economic din panificație, morărit sau zootehnie nu și-ar fi manifestat interesul de a ridica grâul din rezerva de stat la prețul de piață, de circa 4 lei.
Astfel, instituția a eliberat prima tranșă de grâu, de circa 13.500 de tone. SRL Ancom Agro s-a angajat să împrospăteze această cantitate de grâu până la 1 octombrie 2021, transferând în contul Agenției garanția financiară 54,4 milioane de lei.
Ulterior, la 23 martie, agenția ar fi eliberat a doua tranșă de grâu, de circa 3.350 de tone. SRL Ancom Agro ar fi transferat în contul Agenției alte 14 milioane de lei.
Instituția afirmă că a evitat prejudicierea bugetului de stat prin degradarea calității grâului. Totodată, aceasta menționează că are pe rol litigii cu 12 companii din sectorul de panificație care ar fi prejudiciat bugetul cu 17 milioane de lei și până în prezent nu ar fi putut rambursa grâul primit din rezerva de stat.
Potrivit anticorupție.md, SRL Ancom Agro este parte a grupului Zernoff și prestatoare de servicii de păstrare a grâului alimentar din rezervele materiale de stat. SRL Ancom Agro este acuzată de faptul că își însușește acum cele 16.855 de tone, la prețul de 4,5 lei pentru un kilogram, și va întoarce aceeași cantitate în august, pe vremea secerișului, când kilogramul de grâu va fi de două ori mai ieftin.
Interdicții fără „motiv de panică”

În același timp, ministrul interimar al Agriculturii a dat de înțeles că decizia este una inutilă. „Acesta nu este motiv de panică întrucât țara este asigurată din punct de vedere alimentar”, a declarat Ion Perju. „Potrivit informațiilor pe care le avem, grâu este de ajuns până la următoarea roadă chiar și mai mult”, a mai spus oficialul.
Potrivit Ministerului Agriculturii, din cele 600 de mii de tone care s-au produs anul trecut, au fost exportate, până acum, circa 107 mii de tone. Pentru a-și asigura securitatea alimentară, Republica Moldova ar avea nevoie de circa 300-350 de mii de tone.
Și expertul în domeniul afacerilor cu cereale, Iurie Rija, consideră că Republica Moldova nu este amenințată de pericolul unei crize alimentare.
„Republica Moldova consumă anual 300.000 de tone de grâu. Capacitatea de producere a Republicii Moldova este de 1,3–1,5 milioane de tone. În 2020, au fost recoltate 600.000 de tone. Seceta a afectat circa 60% din suprafețe însămânțate cu grâu. Din 2019 au mai rămas în depozitele producătorilor peste 150.000 de tone”, a declarat acesta pentru anticorupție.md.
Scheme și interese
Cu neclarități privind exportul de grâu se pare că s-a confruntat chiar și conducerea de vârf a țării. Vicepreședintele Parlamentului Alexandru Slusari declara la 30 martie curent că grâul din portul Giurgiulești nu are legătură cu rezervele de stat. A doua zi, după ședința Consiliului Suprem de Securitate, acesta și-a schimbat însă părerea.
„Cinci ore de discuții la Consiliul Suprem de Securitate. Situația cu stocurile de grâu în țară este mai gravă decât s-a așteptat. Există premise pentru creșterea prețurilor la pâine și sacrificarea masivă a animalelor. La solicitarea Platformei DA a fost acceptată propunerea de a interzice totalmente exportul de grâu până pe 15 mai. Sper foarte mult, că până diseară, Guvernul va accepta acest lucru”, a scris Slusari.

Unele voci susțin că măsura poate lovi în acei agricultori care mai au în stoc grâu și sperau să îl vândă acum la un preț mai bun. Restricțiile, însă, ar putea duce la ieftinirea grâului, lucru convenabil traderilor. Mai mult, fostul premier Ion Chicu a sugerat, într-o postare pe rețele sociale, că astfel de măsuri contravin și Acordului cu Fondul Monetar Internațional. În același timp, în conformitate cu Acordul încheiat cu Organizația Mondială a Comerțului, Republica Moldova nu poate institui o restricție la export, pe fundalul angajamentelor asumate la semnarea acestuia.
Incertitudinile privind grâul din rezerva de stat au continuat să apară chiar și după această decizie. Liderul PAS, Igor Grosu, a declarat că la mijloc ar sta mai multe interese ascunse.
„Iată cum Igor Dodon, prin Pavel Voicu (Ministru de Interne) și Vaja Jhashi (omul lui Plahotniuc) a dat un tun de peste 12 milioane de lei zilele trecute. Scoți grâul din Rezerva de stat, la un preț de 3,87 lei/kg, printr-o firmă, după care grâul este vândut altei firme deja la un preț de 4,6 lei/kg. Și asta în condițiile în care brutăriile din țară au nevoie de grâu, crescătorii de animale au nevoie de ajutor”, a menționat Igor Grosu.
Deputați ai fracțiunii PAS au mai declarat că informațiile prezentate în cadrul ședinței CSS au confirmat faptul că grâul transportat spre Portul Internațional Giurgiuleștipela sfârșitul lunii martie provine din rezerva de stat. Documente oficiale nu au fost, însă, făcute publice.
În acest context, secretarul general al Președinției, Andrei Spânu, a declarat că pe acest caz va fi sesizată Procuratura Generală.
Principalii exportatori de grâu

În 2019, companiile din cadrul grupului au asigurat circa o treime din exporturile de cereale şi aproape 10% din cele de seminţe de floarea soarelui. Principalul exportator din cadrul grupului a fost Agrofloris-Nord SRL, care a avut o cotă de 23% la exportul de grâu.
Potrivit informațiilor de pe site-ul companiei, Trans-Oil Group operează două terminale de cereale situate în Giurgiulești (singura facilitate de export de cereale din Moldova) și două terminale portuare în Reni, Ucraina.
Printre companiile exportatoare se mai numără Rostan Plus, din regiunea transnistreană, precum și Orom-Imexpo care a vândut în 2019 peste 56 de mii de tone de grâu în străinătate.
Conform datelor Biroului Național de Statistică, în 2020, producția agricolă de grâu a constituit 568 de mii de tone, cu jumătate mai puțin decât în 2019. Potrivit experților, rezerva de stat provine din recoltele din 2016-2019, iar în 2020 rezervele nu au fost împrospătate pentru a evita pericolul unei crize alimentare.

Contactat de ZdG, expertul economic Viorel Gîrbu a comunicat că, în prezent, nu există vreun risc de criză alimentară în R. Moldova, întrucât stocul de grâu ar fi mai mare decât rezervele necesare. Întrebat dacă există premise pentru operarea unor majorări a prețurilor pentru produsele de panificație, expertul a ținut să precizeze că produsele de panificație nu au nicio legătură cu rezervele materiale.
„Producătorii cumpără grâul de pe piață din rezerva materială și prețul final este dictat de prețurile pieței interne, care este determinată de piața externă. Industria materială poate fi folosită pentru a plana anumite oscilații masive ale prețurilor, așa cum Banca Națională deține rezervă materială pentru a plana oscilațiile cursului valutar”, a spus Gîrbu pentru ZdG.
Un Emoji sau Sticker va îmbogăți acest articol.