În acest articol, vom examina problema lipsei spațiilor de parcare în Chișinău, vom evalua acțiunile administrației și vom investiga modul de soluționare a problemei. La fel vom prezenta câteva proiecte propuse spre implementare. În final, vom genera câteva soluții alternative care pot fi adaptate contextului Chișinăului, aplicate de urbaniști în alte state.

Insuficiența parcărilor autorizate determină staționarea transportului în parcări improvizate, provocând o întreagă serie de probleme: spații verzi acaparate și distruse, acces obstrucționat pentru ambulanțe, pompieri și poliție, blocarea pistelor pentru bicicliști, apariția ambuteiajelor, reducerea vitezei de deplasare a transportului, infrastructură pietonală distrusă, praf și noroi provenit din solul scos din clumbe. Lipsa parcărilor nu îi nemulțumește doar pe șoferi, care nu au unde își parca mașinile, dar îi deranjează și pe pietoni, care nu au pe unde merge și sunt siliți să se înghesuie printre mașinile parcate haotic. Întrucât insuficiența parcărilor reprezintă o problemă ce nu a apărut zilele trecute, în prezent fiecare locuitor al orașului cunoaște bine situația precară în domeniu. Iar faptul că autoritățile discută lejer despre aceasta și nu se grăbesc să o soluționeze face ca iritarea șoferilor și a pietonilor să crească. 

Întrucât majoritatea activității politice, economice și sociale se desfășoară în Chișinău, acesta a devenit cel mai aglomerat centru urban din republică. Conform datelor statistice oferite de Registrul de Stat al Transporturilor (RST), din 1.077.0922 de unități de transport înregistrate pe întreg teritoriu al Republicii Moldova, 317.724 sunt înregistrate doar în mun. Chișinău. Numărul include doar vehiculele înregistrate în capitală, fără a ține cont de zecile de mii de mașini din restul țării care trec prin oraș zilnic. În timp ce numărul de automobile s-a dublat în mai puțin de 15 ani, lungimea drumurilor și a străzilor a rămas de 50 de ani constantă, fapt care a dus la creșterea numărului de unități de transport per kilometru de drum. Luând în considerare că infrastructura orașului a fost prevăzută doar pentru un număr estimativ de 100 de mii de mașini, orașul nu mai face față cantității în creștere a unităților de transport.

În prezent, numărul parcărilor autorizate din Chișinău nu face față cifrei de patru ori mai mare a automobilelor. Conform Direcției Generale Transport Public și Căi de Comunicație, în prezent în Chișinău există 98 de parcări autorizate cu plată: 24 în sectorul Botanica, 21 în Buiucani, 25 în Centru, 13 în Ciocana și restul 15 în sectorul Rîșcani. Situația este clară de la sine: numărul parcărilor autorizate nu este suficient pentru a evita supraaglomerarea orașului. Potrivit unei evaluări elaborate de „Green Cuty Lab” în 2019, în zona Centru a Chișinăului sunt parcate zilnic în orele de vârf, peste 14 mii de automobile. Mai mult de jumătate din acestea staționează pe trotuare sau în intersecții. Problema poate fi soluționată prin două abordări. Prima presupune amenajarea locurilor noi pentru parcare și instituirea taxelor pentru staționare. A două constă în redirecționarea mașinilor spre parcări în regiunile mai puțin aglomerate și restricționarea parcajelor în zone încărcate. Oricare ar fi alegerea autorităților, cert este că problema parcărilor trebuie soluționată în cel mai apropiat timp.

Problema parcărilor a provocat unele dispute în societate, aceasta devenind un subiect politizat. În perioada anilor 2013-2017, în cadrul proiectului „Chișinău – Proiect Sectorial Drumuri Urbane” finanțat de BERD și BEI, Primăria, cu implicarea unui agent privat într-un parteneriat public-privat, trebuia să dezvolte un sistem de parcări în Chișinău. Proiectul însă a fost stopat, după ce CNA a constatat că Dorin Chirtoacă, edilul capitalei de atunci, i-ar fi sugerat președintelui Comisiei de selectare a companiilor private să semneze contractul cu „EME PARKLEITSYSTEM Gmbh” fără aprobarea Consiliului Municipal (CMC). Totodată, această firmă ar fi devenit câștigătoare în urma unor acțiuni ilegale întreprinse de Primăria capitalei și omul de afaceri care gestiona respectiva firmă. Conflictul a fost aplanat, iar Chirtoacă a fost suspendat din funcția de primar, ulterior dându-și demisia. Pentru a încerca să remedieze situația în legătură cu parcările, care nu au mai fost construite, Primăria a amenajat câteva din contul spațiului public (trotuare, scuaruri, spații verzi). Conform watchdog.md au fost amenajate 25 de mii de spații de parcare pe trotuarele din oraș. Deși pare o alternativă bună pentru șoferi, persoanele deranjate de aceste implementări sunt pietonii, bicicliștii și cei cu dizabilități. Pe lângă aceasta, atât imaginea orașului, cât și starea sa ecologică este afectată.

Până la identificarea metodei finale care să rezolve problema parcărilor, evacuarea automobilelor parcate neregulamentar a devenit o soluție provizorie. Începând cu anul trecut, maşinile sunt evacuate la o parcare specială cu plată în apropierea Chișinăului, de unde pot fi preluate de proprietarii sancționați. Doar în primele patru luni de la semnarea contractului dintre Inspectoratul General al Poliției (IGP) și „Magda-Tur”, compania acreditată să evacueze mijloacele de transport, au fost evacuate 414 automobile și documentați 769 de conducători auto. Însă mecanismul de evacuare automobilelor a demonstrat și aici deficiențe. Mașina putea fi eliberată doar de luni până vineri în intervalul orelor 8:00-17:00. Șoferii erau obligați să achite taxe și plăți pentru cheltuielile transportării și staționării automobilului. Doar ridicarea autovehicului pe evacuator din oraş şi transportarea lui la parcarea specială costa 1.250 lei. Timpul de staţionare la parcarea cu plată se măsoară în ore şi jumătăţi de ore de la ziua 0 până la ziua 6 (65 lei per oră şi 40 lei pentru jumătate de oră). Dacă maşina stă mai mult de 6 zile în parcarea specială se percepe o taxă de 450 lei pe zi. 

Doar după mai multe sesizări parvenite din partea șoferilor nemulțumiți, IGP a venit cu câteva precizări de clarificare a prețurilor. S-a stabilit, de fapt, că în lista de preţuri ar exista două categorii — prima a prețurilor mici în cazul evacuării conform unui proces contravenţional şi a doua a prețurilor mari pentru alte cazuri. În cadrul proceselor contravenţionale, preţul aplicat va fi de 12 lei per oră şi 9 lei pentru jumătate de oră. Iar începând cu a 6-a zi preţul va fi de 200 lei pentru fiecare zi. Şi preţul pentru evacuarea propriu-zisă a automobilului în cadrul procesului contravenţional va constitui 990 de lei. 

Aplicarea sancțiunilor contravenționale este un instrument just, însă doar dacă autoritățile le asigură șoferilor toate opțiunile disponibile pentru a-și parca automobilul. În situația în care nu există parcări suficiente, fapt care forțează parcarea neregulamentară pe trotuare, dar șoferii sunt penalizați, apar suspiciuni că păstrarea status-quo-ului reprezintă o sursă de profit pentru anumite grupuri de interes.

Odată cu reducerea suprafeței terenurilor pentru parcări, Primăria ia în considerare mai multe soluții, începând cu cea mai ieftină precum parcarea pe carosabil și terminând cu proiecte ambițioase precum parcările SMART. În proces de elaborare este și o hartă electronică în care vor fi introduse străzile unde este autorizată parcarea mașinilor pe carosabil și localizarea parcărilor private contra plată. Cu toate că parcarea pe carosabil și stațiile speciale pentru automobilele evacuate reprezintă un progres, acestea doar ameliorează efectele insuficienței parcărilor. Respectiv mai devreme sau mai târziu, Primăria trebuie să vină cu un plan ambițios de amenajare a spațiilor moderne de parcare.

Construirea parcărilor este un proces îndelungat și costisitor pentru bugetul Republicii Moldova. Parcarea în afara străzii implică cheltuieli semnificative, în jur de câteva milioane de euro. Și totuși beneficiile durabile vor recupera investițiile vărsate. În continuare, venim cu o conceptualizare a alternativelor pe care autoritățile le iau în vedere.

Parcări pe carosabil

Cea mai realizabilă soluție de moment este cea propusă de edilul capitalei: parcarea mașinilor pe carosabil. Această metodă este, probabil cel mai răspândit mod de sistematizare a parcărilor în orașe. Edilul capitalei a anunțat că străzile care au două benzi vor fi redimensionate să formeze a treia bandă, care poate fi rezervată doar pentru parcarea automobilelor. 

Această măsură este cea mai ieftină dintre toate, cheltuielile limitându-se doar la marcajul străzilor și adițional semnalizarea lor. Estimativ, costul unui parcaj marcat pe carosabil este de 20 – 25 euro. Deși soluția nu va scădea din presiunea traficului din oraș, va contribui la evitarea blocării intersecțiilor, trecerilor pietonale și a trotuarelor.

Parcări SMART

Parcarea SMART este un sistem mecanizat care presupune parcarea mașinilor pe verticală, astfel eliberându-se terenul din apropiere. Sistemul ocupă doar spațiul pentru două parcări de mașini (aproximativ 30 m2) și solicită teren minim, instalare rapidă și costuri minime. Costul unei parcări de 12 mașini este de 15.000 euro. Prin urmare timp de o lună un șofer va trebui să achite doar 500 de lei, preț destul de mic în comparație cu celelalte tipuri de parcări. 

Un astfel de plan a fost discutat în septembrie 2020, când edilul capitalei, Ion Ceban, a avut o întrevedere cu rectorul UTM, Viorel Bostan și cu șeful Agenției Proprietății Publice, Ghenadie Țepordei. S-a discutat despre inițierea proiectelor de amenajare a parcărilor SMART pe teritoriul capitalei. Parcarea se presupune a fi construită în centrul orașului, în preajma blocului Universității Tehnice din Moldova, pe strada 31 august 1989, nr 78. Acest tip de parcări este eficient și în același timp rentabil. Implementarea lui poate contribui la un aspect mai ordonat și estetic al Chișinăului.

Parcări subterane 

Parcarea subterană presupune staționarea automobilelor la subsolul blocului de locuit, unităților de cazare sau a centrelor comerciale. Parcarea este preconizată pentru unitățile care cuprind un număr mare de locuitori și vizitatori. Proiectul presupune cheltuieli în teren, proiectare, construcție și exploatare. Investițiile pentru crearea unei parcări subterane ar ajunge până la 20.000 de euro.

Amenajarea parcărilor este considerată a fi responsabilitatea autorităților municipale. Însă companiile private, la fel, poartă răspunderea de întreținerea locurilor de parcare. Conform Concepției privind dezvoltarea și managementul sistemului de parcări urbane, construcția parcărilor subterane este posibilă prin parteneriat public-privat. Municipalitatea oferă terenul, iar compania privată construiește și exploatează parcarea, păstrându-și veniturile de pe parcare. 

Parcări multietajate                   

Parcarea dată constă în staționarea pe nivele a automobilelor în structuri special amenajate. Pentru crearea unei parcări multietajate s-ar cheltui între cinci și zece mii de euro. Măsura ar trebui, la fel, implementată lângă clădiri care necesită o capacitate mare de locuri de parcare. Drept exemplu, este parcarea de la aeroportul internațional care are peste 800 de locuri organizate pe patru nivele. Parcări multietajate pot fi construite și în curțile blocurilor cu multe etaje. Ele pot găzdui de la patru până la patru sute de autovehicule. Costul investiției per loc de parcare constituie între 10.000 și 15.000 de euro. 

Sistemul Park&Ride

În următorii ani, se dorește implementarea sistemului de tip Park&Ride. Șoferii care fac naveta sau vizitează Chișinăul timp de o zi vor putea să-și parcheze automobilul în unul dintre cele cinci centre de transbordare care urmează a fi create la periferiile capitalei (Porțile orașului, Gara de Sud, Calea Ieșilor, Calea Orheiului, str. Vadul lui Vodă). Iar pentru deplasarea în oraș, șoferii vor folosi transportul public care va fi gratuit pe toată durata unei zile. 

Concluzie

Crearea structurilor de parcare în orașul Chișinău este în prezent o necesitate iminentă. Ea pornește de la faptul că autoritățile municipale au angajamentul să gestioneze traficul capitalei și să împiedice formarea ambuteiajelor. Deși problema nu poate fi rezolvată într-o perioada restrânsă, precum este mandatul unui primar, constatăm totuși o tendință pozitivă. Deja sunt implementate soluții precum parcările pe carosabil, instalațiile multietajate sau parcările SMART. Considerăm că principalul obstacol nu este insuficiența resurselor financiare pentru logistică și infrastructură. Banii pot fi identificați din sursele donatorilor externi și contribuțiile mediului de afaceri autohton. Primăria trebuie să abordeze complex problema. În loc să lupte cu simptomele problemei, evacuând mașinile parcate neregulamentar, autoritățile pot să investească acum într-un sistem de parcări moderne, asigurând o soluție sustenabilă de lungă durată. Problema parcărilor trebuie soluționată în paralel și cu eforturile globale de popularizare a transportului public ecologic și eliberarea de automobile a spațiilor urbane în favoarea zonelor pietonale și spațiilor verzi.