Întreprinderile nu au voie să deconecteze consumatorii de la serviciile publice și nici să le aplice penalități pentru neachitarea facturilor

Pe perioada celor 60 de zile de stare de urgență întreprinderile nu au voie să deconecteze consumatorii de la serviciile publice și nici să le aplice penalități pentru neachitarea facturilor. Decizia este stipulată în Hotărârea Comisiei Situației Excepționale. Astfel, persoanele care nu au posibilitate să achite facturile de energie electrică, termică, telefonie fixă, gaze naturale sau apă potabilă vor putea plăti pentru ceea ce au consumat după încheierea stării de urgență.

Totuși, autoritățile precizează că deconectarea de la utilități poate fi făcută doar în cazul în care este pusă în pericol viața și sănătatea oamenilor. În mediul online au apărut, însă, opinii potrivit cărora relaxarea obligativităților de achitare a facturilor s-ar putea solda cu cozi uriașe la Oficiile Poștale și terminalele bancare.

Totodată, până la 30 mai 2021 a fost instituit moratori asupra controalelor de stat planificate de organele abilitate cu funcții de control asupra activității de întreprinzător. Această interdicție nu se aplică controalelor efectuate de ANSA, ANSP, IPM și ANRE.

În cazul în care o unitate economică va încălca măsurile de sănatate publică sau va pune în pericol sănătatea cetățenilor, activitatea acesteia va fi suspendată pe perioada stării de urgență.

AGORA precizează că, potrivit ultimei decizii a Comisiei Situații Excepționale, deplasarea locuitorilor din Chișinău și Bălți pe timp de noapte este interzisă. Școlile din localități sub Cod Roșu activează la distanță, iar grădinițele - cu prezență fizică. La fel, se interzice sistarea sau sancționeze pentru întârzierile la plata facturilor de către consumatorii casnici. Iată restricțiile pe timp de situație de urgență.

În Republica Moldova a fost instituită stare de urgență pe întreg teritoriul țării din 1 aprilie până la 30 mai. Propunerea Guvernului a fost aprobată prin votul a 52 de deputați din Legislativ în ședința din 31 martie.

Decizia a fost luată în mare parte cu votul deputaților PSRM și al celor din Pentru Moldova și Partidul Șor. Deputații Platformei DA și cei din PAS au anunțat că nu vor susține proiectul de hotărâre.

Menționăm că în plenul Parlamentului, prim-ministrul Aureliu Ciocoi a argumentat necesitatea instituirii stării de urgență în țară prin faptul că un Guvern în demisie nu poate avea mandat deplin pentru a iniția anumite acțiuni necesare în gestionarea pandemiei, menționând printre acestea rectificări bugetare, activarea centrului de control și aplicare de sancțiuni. Totuși, Ciocoi a recunoscut că Executivul nu are un plan concret de acțiuni care ar fi necesare de întreprins imediat.

În Republica Moldova funcționează Legea privind regimul stării de urgenţă, de asediu şi de război. Potrivit ei, starea de urgență e un ansamblu de măsuri cu caracter politic, economic, social şi de menţinere a ordinii publice, care se instituie temporar în unele localităţi sau pe întreg teritoriul țării.

Dragă cititor,

Mii de oameni ne citesc în aceste zile în căutarea informațiilor, răspunsurilor și a unui fir de speranță. Iar noi lucrăm ca să asigurăm un jurnalism responsabil care să ne ajute pe fiecare dintre noi să înțelegem mai bine tot ce se întâmplă în jurul nostru și să ne unească în aceste timpuri complicate.

Ce putem face noi acum, este să te informăm corect, din surse verificate. Când nu știi pe cine să crezi, vezi ce scrie AGORA.
Fiecare contribuție din partea cititorilor este valoroasă pentru activitatea redacției. Susține-ne cu un abonament de membru. Mulțumim