Actualmente, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, în total, 27 de țări din regiune sunt în stare de izolare parțială sau totală la nivel național, iar 21 dintre ele impun interdicții de circulație pe timp de noapte. În ultimele două săptămâni, 23 de țări și-au intensificat restricțiile, în timp ce 13 au atenuat măsurile.

Restricții dure la vecini și în Europa

În Germania, purtarea măștilor de tip FFP2 sau KN95 este obligatorie atât în spațiile închise, cât și în cele deschise. Totodată, se admit întâlnirile private cu un număr maxim de cinci persoane adulte, fără a lua în calcul copiii mai mici de 14 ani. Ceremoniile religioase sunt permise cu respectarea regulilor igienice prestabilite și, după caz, au loc în format digital. În magazine se permite aflarea unui singur client pe o suprafață de 10 m2.

La 31 martie, Franța a intrat în lockdown, însă acesta este unul mai blând decât cele anterioare. Astfel, nu există limitări în ceea ce privește plimbările în timpul zilei. Totuși, oamenii nu pot pleca, fără un motiv bine întemeiat, mai departe de 10 km de casă. Toate instituțiile de învățământ au fost închise pe un termen de trei săptămâni.

Autoritățile din Italia au interzis deplasările între regiuni, cu excepția motivelor legate de muncă, de sănătate sau a situațiilor de necesitate. Teritoriul național este în continuare împărțit pe zone diferențiate în funcție de gradul de risc pe care îl prezintă, cu măsuri de restricție suplimentare.

Mecanismul de divizare pe zone este folosit în România, dar și în Ucraina. Astfel, peste Prut, în zonele în care situația este mai gravă, agenții economici care desfăşoară activităţi de comerţ și prestări de servicii sunt obligați să închidă la ora 18:00.

În Ucraina, cele mai dure măsuri sunt luate în capitală. Astfel, în Kiev toate școlile și grădinițele au fost închise. Mijloacele de transport în comun funcționează pe baza unor abonamente speciale pentru pasageri, iar șefii de instituții au fost obligați să asigure munca la distanță pentru angajații lor.

Stare de asediu

În România, există interdicția de a ieși după ora 20:00 în zilele de vineri, sâmbătă și duminică pentru localitățile în care incidența cumulată la 14 zile este mai mică sau egală cu 7,5/1.000 de locuitori. În toate localitățile în care acest număr este depășit, starea de asediu după ora 20:00 este aplicată pentru toate zilele săptămânii.

În Republica Moldova, locuitorii din Bălți și Chișinău nu pot circula între orele 23:00 și 05:00.

Această măsură este luată, nu pentru că virusul ar fi mai virulent pe timp de noapte, ci pentru a descuraja întâlnirile și petrecerile nocturne.

Citește și: Scandal în Franța, după un reportaj din câteva restaurante clandestine. Până la 490 de euro pentru un meniu (VIDEO)

Restaurante închise și măști pe plajă

O regulă relativ nouă în Belgia este că oricine dorește să meargă la cumpărături trebuie să se programeze, cu excepția cazului în care cumpără produse de primă necesitate. Totodată, frizeriile, studiourile de tatuaje și saloanele de frumusețe au fost închise. Nu sunt permise întâlnirile între mai mult de patru persoane.

În urmă cu câteva săptămâni, Republica Cehă era țara cu cea mai mare incidență săptămânală a infecției cu COVID-19 din lume, iar toate regiunile sale se află în continuare la cel mai înalt nivel de alertă. Este permisă întâlnirea a maximum două persoane, cu excepția cazului în care acestea sunt membri ai aceleiași familii. Restaurantele, cinematografele, muzeele și magazinele neesențiale rămân închise.

Răspunsul scandinav la COVID-19

De la începutul pandemiei, Suedia a adoptat o atitudine mai liberală față de restricții. Astfel, la o singură masă dintr-un restaurant pot sta maximum patru persoane, iar vânzările de alcool sunt interzise după ora 20:00. Până la opt persoane au voie să se întâlnească. Numărul maxim de persoane care vizitează centrele comerciale, magazinele mai mari și sălile de sport este limitat. Majoritatea evenimentelor publice au fost suspendate, iar spațiile precum cinematografele, teatrele și sălile de concerte pot găzdui doar opt persoane în același timp. Totodată, agenția de Sănătate Publică din Suedia recomandă folosirea măștilor în mijloacele de transport în comun.

Moldova și starea de urgență

Cu votul deputaților PSRM și al celor din Pentru Moldova și Partidul Șor, Parlamentul Republicii Moldova a pledat, la 31 martie, pentru instituirea stării de urgență, iar a doua zi Guvernul a introdus măsuri noi.

Totodată, a fost decisă sistarea ceremoniilor de celebrare a înregistrării solemne a nou-născutului și a căsătoriilor jubiliare, inclusiv celebrarea solemnă a căsătoriilor.

Inițial a fost interzisă și aflarea în parcuri și la terenurile de joacă, însă, ulterior, aceste restricții au fost anulate de către autoritățile publice locale din Chișinău și Bălți.

Mai mulți experți, deputați din opozițăie și chiar președinta Maia Sandu au sugerat că introducerea stării de urgență a fost o măsură politică, scopul căreia ar fi tergiversarea dizolvării Parlamentului și a organizării alegerilor anticipate. Șefa statului nu a exclus că ar putea contesta decizia Parlamentului.

Goana vaccinărilor

Pe continentul european, peste 40 de milioane de oameni au fost infectați cu virusul COVID-19. Mai mult de 900 de mii de oameni și-au pierdut viața.

În Republica Moldova, pe parcursul săptămânii trecute, au fost confirmați pozitiv la COVID-19 8.506 oameni, iar 309 persoane au decedat.