Mass-media, limitată în accesul la informații de interes public

Potrivit raportului, în 2020 mass-media a rămas pluralistă, dar dependentă de finanțările din mediu privat care de obicei are înclinații politice. Litigiile de calomnie în cadrul procedurilor civile au rămas un instrument de presiune asupra instituțiilor mass-media independente, inclusiv din cauza cheltuielilor de judecată.

În luna martie Autoritatea oficială de reglementare a mass-media a obligat ca pe toată perioada stării de urgență comentatorii și prezentatorii mass-media să renunțe la opinia proprie despre COVID-19. Indignarea publică însă a obligat Audiovizualul să anuleze decizia.

Datele colectate arată că anul trecut unele probleme s-au agravat. Șase din 10 jurnaliști au comunicat că li se împiedică accesul liber la informații de interes public. Mărirea termenului de oferire a informației până la 45 de zile face lucrul jurnaliștilor, mai cu seamă a celor de investigație, aproape imposibil. Mai ales că răspunsurile de multe ori sunt incomplete sau evazive. Jurnaliștii spun că autoritățile insistă să fie divulgate sursele confidențiale fără să invoce un motiv legal.

Absoluta majoritate a jurnaliștilor au comunicat că Consiliul Audiovizualului nu este o instituție independentă și multe decizii se iau în funcție de afilierea sau neafilierea politică a presei.

Libertatea întrunirilor: Poliția a folosit gaze lacrimogene

Experții Amnesty International Moldova au constatat că anul trecut au avut loc proteste cu regularitate. Majoritatea au fost fără incidente și dreptul la libertate lor a fost respectată. Totuși, la 16 iulie Poliția a folosit a folosit credem nejustificat gaze lacrimogene pentru a dispersa o întrunire pașnică a câtorva zeci de oameni. Poliția a reținut, iar apoi a eliberat fără acuzații nouă persoane.

În august, primarul de chișinău a interzis aducerea utilajului agricol la locul desfășurării protestelor, după ce unii protestatari au venit cu tractoare în Chișinău.

Protestul agricultorilor de la sfârșit de an a avut loc cu altercații și s-au utilizat gaze lacrimogene, din care cauză au suferit și jurnaliști. Credem că forțele de ordine au acționat stângaci în acel caz, folosind cordoane de poliție pentru a opri tractoare.

Tortura și relele tratamente sunt aplicate în continuare în R. Moldova

Experții constată că în 2020 nu s-a înregistrat niciun progres în comparație cu anii precedenți și în abordarea problemelor sistemice care sunt la acest capitol. Făptașii sunt lipsiți de pedeapsă în continuare. Totodată, cei care au supraviețuit torturii și familiile victimilor nu au fost despăgubite eficient. Nu s-au schimbat nici numărul de acuzații raportate independent, cât și raportate oficial, se menționează în raport.

Raportul denotă că penitenciarele sunt supraaglomerate, cât și serviciile medicale sunt necorespunzătoare. Lipsesc echipamente necesare pentru servicii și pentru stabilirea diagnosticului când un deținut este bolnav. Datele arată că există o problemă și în faptul refuzului transferului deținuților la instituții medicale civile pentru tratament. Lucrul acesta a devenit mai evident în timpul pandemie cu sute de cazuri confirmate în rândul personalului închisorilor și a deținuților.

„Revizuirea celor 38 de cauze au provocat îngrijorări cu privire la justiția selectivă”

Raportul reflectă faptul că procesele inechitabile persistă în continuare, lucru confirmat și de procurorul general, care a menționat că la urmările penale inițiate de predecesorul său au stat motivația politică și s-a anunțat revizuirea a 38 de dosare penale, invocându-se că sunt pe motive politice. Până în decembrie aceste cazuri se aflau pe masa judecătorilor fără a fi o decizie finală. Remarcabil a fost cazul lui Veaceslav Platon condamnat la 18 ani de închisoare pentru fraudă. În lipsa unor criterii clare, revizuirea celor 38 de cauze au provocat îngrijorări cu privire la justiția selectivă.

În privința regiunii transnistrene s-au confirmat fapte că aceasta a introdus restricții privind călătoriile pe teritoriul necontrolat de R. Moldova pentru persoanele fără pașapoarte locale, făcând referire la pandemie. Această măsură a vizat în mod deosebit lucrătorii medicali, rezidenți din Transnistria, care lucrau peste Nistru, fiind forțați să aleagă de care parte a liniei de conflict să trăiască și să muncească.

Dreptul la sănătate, încălcat în pandemie

Dreptul la sănătate a fost afectat în special în 2020 din cauza pandemiei. Măsurile adoptate pentru a face față virusului au dus la reducerea furnizării altor servicii medicale și la suspendarea temporară a serviciilor nonurgente. Din cauza numărului redus de locuri au fost raportate cazuri când pacienții nu au fost acceptați în spitale decât în situații cu adevărat grave.

Totodată, la începutul pandemiei deficitul de echipamente medicale de protecție a ridicat rata de infectare, punând o presiune colosală asupra cadrelor medicale. Puțini lucrători medicali au fost de acord să vorbească despre problemele respective în mod oficial. Au ieșit la iveală și noi informații precum că lucrătorii din domeniul sănătății au fost constrânși să nu comenteze în niciun fel asupra dotării reale cu echipament.

Toate aceste lucruri au dus la încălcarea serioasă a dreptului la sănătate. Datele arată că au fost infectați în 2020 peste 1000 de lucrători medicali, iar 83 au decedat.

Din cauza pandemiei a fost încălcată și libertatea de circulație

În 2020 au fost impuse restricții ce privește transportul național, cât și internațional. În luna martie, cetățenii reveniți din străinătate au fost obligați să cumpere polița de asigurare medicală obligatorie în termen de 72 de ore. Măsura a rămas obligatorie până la ridicarea stării de urgență, în pofida concluziilor Consiliului de Egalitate că măsura este discriminatorie.

La fel, în aprilie au fost situații când oamenii au procurat bilete pentru a părăsi țara, dar n-au fost admiși la bordul avioanelor. Ministerul de Externe, deși a fost sesizat nu a venit în ajutorul cetățenilor.