OPINIE | Avertizorii de integritate: turnători sau gardieni ai democrației și integrității

Sanda Sandu
Sanda Sandu

Expert politici publice

Abordează subiecte privind politicile de integritate și anticorupție, protecția avertizorilor de integritate, sistemul educațional din Republica Moldova și propune modalități de îmbunătățire a acestora.

OPINIE | Avertizorii de integritate: turnători sau gardieni ai democrației și integrității
foto simbol, sursa: ZdG

Pandemia a demonstrat cât de importantă este transparența și posibilitatea de a vorbi deschis despre neregulile și ilegalitățile săvârșite în cadrul sectorului public și privat. Persoanele care dețin informații privind prejudicierea interesului public și doresc să scoată în lumina zilei neregulile comise sunt avertizorii de integritate. Legislația Republicii Moldova asigură protecția avertizorilor împotriva răzbunărilor, amenințărilor și a represaliilor. În timpul pandemiei, am urmărit o serie de semnalări a neregulilor privind situația din instituțiile medicale, precum lipsa echipamentului de protecție, a măștilor și altor echipamente, dotări medicale. Procesul de imunizare a scos la iveală scheme prin care vaccinul le este administrat persoanelor ce activează în anumite Primării, agenți economici, care nu se încadrau în prima etapă de imunizare.

Avertizorii de integritate apără un interes public și nu trebuie confundați cu turnătorii care urmăresc scopuri personale. Totuși cine poate fi considerat avertizor de integritate? Avertizorii de integritate pot fi angajații sau foștii angajați (ultimele 12 luni) ai unei entități publice sau private, dar care dezvăluie cu bună credință practicile ilegale ce constituie o amenințare sau aduce prejudiciu interesului public. Conform Legii Integrității (122/2018) pot obține statut de avertizori de integritate și persoanele care au sau au avut în ultimele 12 luni calitatea de stagiar sau voluntar în entitate. Dezvăluirile se pot face pe trei căi: adresarea în formă scrisă angajatorului, sesizarea către CNA, dar dezvăluirile publice prin intermediul mass-media sau altor rețelelor sociale. Potențialii avertizori de integritate pot sesiza eventuale cazuri de corupție, a încălcărilor de mediu, a încălcărilor drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei, a celor ce țin de securitatea națională, precum și a altor încălcări, acțiuni sau inacțiuni care amenință sau prejudiciază interesul public. Deși cadrul normativ prevede mecanismul de protecție, societatea nu este destul de informată privind conținutul legii cu privire la avertizorii de integritate. De asemenea, o provocare privind aplicabilitatea legii constă în percepția societății care echivalează avertizorii de integritate cu turnătorii, însă avertizorii apără și protejează interesul public.

În pofida existenței Legii privind avertizorii de integritate, Republica Moldova nu are un mecanism cuprinzător, eficient și real de asigurare a protecției avertizorilor. Astfel, cetățenii care raportează faptele ilegale pot fi expuși răzbunării sau represaliilor, cum ar fi concedierea, reducerea sarcinilor sau orelor de lucru, refuzarea promovării sau accesului la instruire și formare, retragerea beneficiilor și a statutului și alte măsuri cu efect similar, precum și amenințarea cu astfel de urmări. De asemenea, nu este asigurată confidențialitatea deplină a persoanelor care sunt avertizori de integritate și denunță practicile ilegale. Asigurarea confidențialității, protecției și securității avertizorilor de integritate de răzbunări sunt asigurate de angajator și Oficiului Avocatului Poporului din Republica Moldova. Avertizorii de integritate trebuie să fie protejați în fața oricăror represalii, tratament discriminatoriu sau care îi dezavantajează la locul de muncă, legat de sau ca urmare a unei avertizări de integritate.

Registrul dezvăluirilor practicilor ilegale și al avertizărilor de integritate

Conform legislației, dezvăluirea practicilor ilegale se înscrie în Registrul dezvăluirilor practicilor ilegale și al avertizărilor de integritate, care este ținut de către angajatori și autoritățile de examinare, iar confidențialitatea datelor cu caracter personal ale angajatului care dezvăluie o practică ilegală se garantează de către instituție. Însă aplicarea acestor prevederi în realitate poate fi contestată. În primul rând, nu toate instituțiile publice au registrul dezvăluirilor practicilor ilegale, deși sunt obligați de lege, iar autoritățile care au astfel de registre nu conțin nici o informație sau dezvăluire. Un alt impediment constă în asigurarea confidențialității identității angajatului care dezvăluie practici ilegale. În cadrul unei instituții din 7-15 angajați este complicată secretizarea identității unei persoane.

În cadrul unui interviu oferit de Angela Starinschi, șefa Serviciului de relații cu publicul din cadrul CNA, a declarat că în ultimii ani au fost înregistrate foarte puține sesizări. „În anul 2018, am avut trei avertizări de integritate, însă după ce au fost examinate, acestea nu s-au confirmat. În 2019 a fost înregistrată o singură avertizare, iar în primele patru luni ale anului curent – niciuna”, în cadrul unui interviu oferit pentru Ziarul de Gardă.

Transparența și responsabilitatea sunt esențiale pentru construirea și susținerea încrederii publice în instituțiile statului. Protecția avertizorilor de integritate „e centrată spre reformarea transparenței” (Brown et al 2013) și are scopul de a detecta acțiunile greșite și ilegale. Sporirea numărului avertizorilor de integritate poate avea loc prin informarea și sensibilizarea opiniei publice privind posibilitatea denunțării, asigurarea confidențialității, depășirea culturii tăcerii care, prin urmare, va duce la intoleranța corupției și încălcării drepturilor omului. 

De ce este importantă protecția avertizorilor de integritate?

Costul global al corupției este estimat la 5% din PIB-ul mondial sau 2,6 trilioane USD, potrivit ONU, în timp ce întreprinderile și persoanele fizice plătesc mită mai mult de un trilion USD în fiecare an, potrivit datelor de la Banca Mondială. Potrivit Transparency International, Indicele de Percepție a Corupției din 2020 denotă eșecul continuu al majorității țărilor de a controla în mod semnificativ corupția, astfel, contribuind la o criză a democrației din întreaga lume.

Conform ultimelor estimări, corupția costă Comunitatea Europeană – 990 de miliarde de euro pe an. Dacă denunțătorii ar raporta doar 15%, bugetul anual al UE se va dubla la 155 de miliarde de euro. Pierderea beneficiilor potențiale doar în achizițiile publice din UE, din cauza lipsei de protecție, este cuprinsă între 5,8 și 9,6 miliarde de euro în fiecare an (Parlamentul European). În Republica Moldova, conform unei analize elaborate de Expert-Grup, pierderile anuale aduse Republicii Moldova de pe urma actelor de corupţie se cifrează în intervalul 8% - 13% din Produsul Intern Brut. Pierderile de pe urma corupţiei sunt cu mult mai mari decât beneficiile obţinute de către părţile actului de corupţie. Este important de menţionat că prejudiciul de pe urma corupţiei nu sunt doar cele directe și imediate, adică doar cele sesizabile la momentul producerii actului de corupţie.

Lipsa de progrese în combaterea corupției erodează democrația și subminează statul de drept, sistemul judiciar în Republica Moldova. Corupția este sistemică și continuă să existe în societate, inclusiv în justiție, educație, sănătate, achiziții publice și sectorul privat. O măsură eficientă pentru a asigura transparența și a detecta faptele ilegale este prin asigurarea protecției avertizorilor de integritate, care este indispensabilă de protecția drepturilor fundamentale ale omului. Potrivit OECD, corupția, frauda și ilegalitățile există în organizații închise și secrete. În multe cazuri, angajații sunt conștienți de acțiunile ilegale comise de colegi sau conducere, dar se simt incapabili să spună ceva de teama răzbunării, represaliilor sau lipsește încredere privind soluționarea problemei.

Dezbaterile publice despre protecția denunțătorilor și avertizorilor de integritate au câștigat mai multă tracțiune după scurgeri, precum Dieselgate, Panama Papers, Snowden, Cambridge Analytica și LuxLeaks. Evenimentele recente impun ideea că denunțătorii au un rol decisiv în expunerea activităților ilegale care afectează interesul public. Instituția de protecție a avertizorilor de integritate ca modalitate eficientă de detectare a corupției este încă în curs de dezvoltare. Graficul de mai jos reprezintă o cronologie a adoptării legilor de protecție a denunțătorilor în diferite țări. Cadrul juridic internațional, Convenția Organizației Națiunilor Unite împotriva corupției (UNCAC), care a fost ratificată de 161 de țări, impune dezvoltarea de sisteme naționale de protecție a denunțătorilor, inclusiv mecanisme de denunțare confidențiale. Pe lângă UNCAC, la nivel regional, Consiliul Europei a elaborat două documente juridice majore, Convenția civilă privind corupția și Convenția penală privind corupția. Organizațiile internaționale precum Transparency, International, UE și OSCE au dezvoltat un set de recomandări și standarde privind mecanismele de divulgare a faptelor greșite.

Adoptarea legislației privind protecția avertizorilor de integritate, perioada1989-2017; Sursa: OECD Report, Committing to Effective Whistleblower protection

Importanța divulgării de către denunțător a fost subliniată în „un studiu recent privind frauda globală (Asociația examinatorilor de fraude certificate) a analizat peste 2.400 de cazuri de fraudă în 114 de țări și a demonstrat că 40% din cazuri au fost detectate de denunțătorii. În 2007, Global Economic Crime Survey (PricewaterhouseCoopers ’2007) pe un eșantion de 5.428 de companii din 40 de țări a constatat că denunțarea contribuie la detectarea fraudei mai bine decât la securitatea internă.

Sectorul public și cel privat sunt ambele profund afectate de corupție. Protecția avertizorilor de integritate are un impact favorabil asupra expunerii riscurilor de corupție și a faptelor greșite în toate domeniile, astfel ar trebui să fie în concordanță cu o abordare globală integrală. Avertizorii se află la confluența dintre anticorupție și drepturile omului și pot fi interpretați într-o perspectivă mai largă.

În Republica Moldova, denunțătorii sunt pe cont propriu. Aceștia sunt expuși pericolului persecuției, demiterii sau atacurilor asupra integrității fizice și psihice de la persoana pe care au denunțat-o. În aceste condiții, ei sunt obligați să solicite justiție la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Protecția avertizorilor reprezintă un potențial imens de a detecta și preveni daunele aduse interesului public, cum ar fi frauda, corupția, evaziunea fiscală, amenințările la adresa sănătății și siguranței publice, a gestionării necorespunzătoare a fondurilor publice și a spălării banilor. Potrivit Centrului Național Anticorupție din Moldova, instituirea unui mecanism eficient pentru denunțarea corupției și protejarea reală a avertizorilor va duce la o denunțare sporită a practicilor ilegale și a altor divulgări de interes public. Scopul mecanismului de avertizare este de a promova climatul de integritate în sectorul public și privat și de a asigura o protecție adecvată împotriva ostracizărilor în contextul dezvăluirii practicilor ilegale.

Sondajele de opinie publică demonstrează că cetățenii consideră corupția o problemă majoră pentru Republica Moldova. Caracteristicile țării constau în faptul că corupția este de natură sistemică și afectează calitatea vieții și serviciile oferite, sporind inegalitatea. Justiția este un sector profund afectat de corupție. Un raport de monitorizare elaborat în 2017 de Centrul pentru Analiza și Prevenirea Corupției din Moldova, a examinat denunțarea faptelor greșite în sectorul justiției. Potrivit raportului, în perioada 2012-2016, Consiliul Magistraturii nu a primit nici un denunț. Am putea presupune că magistrații se tem de posibile presiuni și represalii la locul de muncă, deoarece mecanismul de protecție a denunțătorilor nu este bine definit și dezvoltat de cadrul legal existent.

STANDARDE INTERNAȚIONALE

Asigurarea protecției denunțătorilor este un drept fundamental, deoarece este o legătură cu libertatea de exprimare, dreptul la demnitate, dreptul la viață privată și dreptul la protecție împotriva concedierii nejustificate. În acest moment, din ce în ce mai multe state fac eforturi constante pentru a elabora și adopta legislație privind protecția denunțătorilor. Pentru a oferi un sprijin consecvent, o serie de organizații internaționale au dezvoltat și pus la dispoziție un set de principii și standarde minime de conformitate, care vor fi utilizate în procesul de elaborare a legilor naționale.

Blueprint for Free Speech a dezvoltat principii fundamentale care sunt modelate de experiența din toate regiunile și ghidate de o abordare analitică bazată pe dovezi. Scopul este de a se asigura că informațiile de interes public ajung în spațiul public.

Principiile sunt concepute pentru a se asigura că: denunțătorii sunt protejați împotriva oricărei forme de represalii, inclusiv a răspunderii civile și penale; dezvăluirile contribuie la acțiuni corective și reforme politice; și cel mai important faptul că infractorii sunt aduși în fața justiției (principiile Blueprint pentru protecția denunțătorilor).

Republica Moldova ar trebui să aplice principiile și liniile directoare elaborate de organizațiile internaționale. În primul rând, țara ar trebui să respecte convențiile internaționale care au ratificat-o. În al doilea rând, Moldova trebuie să armonizeze cadrului legislativ național cu standardele internaționale în domeniul prevenirii și combaterii corupției, în special, ne referim la Recomandarea Consiliului Europei CM / Rec (2014) 7 adoptată de miniștrii Comitetului adresată statelor membre pe protecția denunțătorilor (30 aprilie 2014) recomandând statelor membre „să aibă un cadru normativ, instituțional și legal pentru a proteja persoanele care, în contextul relației lor profesionale, raportează sau dezvăluie informații cu privire la amenințări sau prejudicii interesului public”. Responsabilitatea autorităților de a asigura o protecție adecvată împotriva oricărei sancțiuni nejustificate împotriva angajaților care denunță acte de corupție este prevăzută și de articolul 9 din Convenția civilă privind corupția, ratificată de Republica Moldova.

Un exemplu cu mare rezonanță în domeniul avertizorilor este Cazul Guja vs Republica Moldova, în care țara a fost condamnată de CtEDO pentru încălcarea articolului 10, Dreptul la libertatea de exprimare, Convenția europeană a drepturilor omului. Cazul Guja împotriva Moldovei, a fost primul la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) în cadrul căruia a fost stabilit un set de principii care reprezintă fundamentul mecanismului denunțătorilor din Moldova.

CUM SĂ ASIGURĂM APLICAREA LEGII ȘI PROTECȚIA REALĂ A AVERTIZORILOR DE INTEGRITATE?

Obiectivul principal pentru Guvernul Republicii Moldova și Centrul Național Anticorupție este de a stabili un mecanism eficient de denunțare a corupției și de a asigura protecția denunțătorilor. Astfel, conducând la o denunțare sporită a faptelor greșite și dezvăluirea cazurilor de interes public. Este esențial ca mișcarea anticorupție din Moldova să asigure un climat de integritate în sectoarele public și privat. Reafirmând că transparența și responsabilitatea sunt factori determinanți cheie pentru dezvoltarea socială și economica.

Cu părere de rău, legea privind avertizorii de integritate este nefuncțională, deoarece mecanismul de protecție prevăzut de lege nu garantează, într-o manieră clară și previzibilă, protecția avertizorului. Mecanismul de protecție, instituit prin intermediul Ombudsmanului, nu are suficiente pârghii pentru a asigura protecția efectivă a avertizorului. Conținutul Legii cu privire la avertizorii de integritate este puțin cunoscut societății. Majoritatea cazurilor, inclusiv angajații din sfera publică, nu cunosc cum trebuie să acționeze atunci când le este cunoscută o practică ilegală în instituția în care activează.

Instituția avertizorului de integritate nu funcționează și pentru că riscurile pe care și le asumă avertizorii sunt mult prea mari în comparație cu protecția oferită, de aceea persoanele aleg să tacă. Mai mult, cetățenii nu au încredere în instituțiile statului.

Decizia de a divulga faptele ilegale este adesea dificilă. Asigurarea angajaților că preocupările lor sunt auzite și susținuți i în alegerea lor de a veni înainte este esențial pentru ceea ce trebuie funcționarea și integritatea unei organizații și a societății, în ansamblu.

Există o serie de acțiuni care pot asigura aplicarea legii privind avertizorii de integritate, printre care  îmbunătățirea canalelor de divulgare și a mecanismelor de protecție pentru denunțătorii prin consolidarea cadrului legislativ și a dispozițiilor instituționale. Eliminarea elementului de incertitudine din acest proces poate duce la creșterea încrederii în avertizarea integrității. Unele țări au aplicat mecanismul de recompensă pecuniară pentru avertizorii de integritate, acest mecanism ar reprezenta un stimulent care ar încuraja creșterea numărului de denunțuri. De asemenea, consolidarea capacității societății civile poate sprijini avertizorii de integritate prin elaborarea politicilor publice, informarea și educația, asistență juridică și alt sprijin pentru denunțători. Instituțiile statului, organizațiile neguvernamentale, mass-media și companiile private trebuie să asigure consolidarea conștientizării angajaților și publicului cu privire la importanța avertizorilor de integritate.

Avem puterea să ne ajutăm unii pe ceilalți….

Dacă și tu crezi că ceea ce citești pe acest site sunt informații importante, atunci susține munca redacției AGORA cu un abonament digital ca să devină mai bună, să facă știri deosebite, interviuri mai interesante, articole și povești care să te facă să vrei să le recitești și să le distribui prietenilor tăi.

Mai mult, răsplătim fiecare abonat cu un set de produse locale, împachetate cu dragoste de echipa de la From the Heart Shop, astfel contribuim împreună la promovarea produselor de-acasă, din Moldova.

Devino de astăzi Susținător, Fan sau Ambasador AGORA

Vezi și aceste știri
OPINIE | Consiliul (ne)Reprezentativ al Elevilor. Cum senatele elevilor au ajuns din instituții de reprezentare în departamente culturale

OPINIE | Consiliul (ne)Reprezentativ al Elevilor. Cum senatele elevilor au ajuns din instituții de reprezentare în departamente culturale

OPINIE | Cum a evoluat reforma cadrului de reglementare a activității de întreprinzător pe timp de pandemie

OPINIE | Cum a evoluat reforma cadrului de reglementare a activității de întreprinzător pe timp de pandemie

OPINIE | Lichiditate da, creditare ba: Au băncile din Republica Moldova prea puțini bani?

OPINIE | Lichiditate da, creditare ba: Au băncile din Republica Moldova prea puțini bani?

Advertoriale
Expoziție de desene cu și despre reciclare la Kaufland Moldova: „3R Talents (Reduce, Reuse, Recycle)”

Expoziție de desene cu și despre reciclare la Kaufland Moldova: „3R Talents (Reduce, Reuse, Recycle)”

50 de „umbre ale Zahărului” ascunse în produse sau ce denumiri mai poate avea dulcele

50 de „umbre ale Zahărului” ascunse în produse sau ce denumiri mai poate avea dulcele

RE/MAX Moldova își extinde rețeaua de francize imobiliare din Chișinău (VIDEO)

RE/MAX Moldova își extinde rețeaua de francize imobiliare din Chișinău (VIDEO)

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi
EMISIUNI
  • Oameni ca tine: Creatorul de zâmbete (VIDEO)
    Oameni ca tine: Creatorul de zâmbete (VIDEO)
  • Oameni ca tine | Un cuplu de la Ialoveni a pus pe roate o afacere creativă: „În dragoste și în business toate căile sunt bune”
  • Podcastul „Bilet în Parlament”: Tărț la PAS. Analizăm promisiunile noii majorități parlamentare și cât de reale sunt acestea (AUDIO)
  • Podcastul „Bilet în Parlament”: Viața de deputat, între glamour și birocrație. Discuție cu fostul parlamentar Vadim Pistrinciuc (AUDIO)
  • De la 11, cu Veaceslav Platon despre promisiunile electorale ale lui Veaceslav Valico
Cele mai populare
  • 1
    Judecătoria Chișinău a respins cererea Nataliei Morari prin care aceasta a solicitat restabilirea în calitate de membră a Media Alternativă
  • 2
    Natalia Morari a dat în judecată TV8: Dorește să fie restabilită în calitate de membră a A.O. Media Alternativă
  • 3
    Fiul fostului procuror general din Rusia, Igor Ceaika laudă decizia lui Dodon de a renunța la mandatul de deputat
  • 4
    Ultimă oră! Dodon a anunțat că renunță la mandatul de deputat: „Nu mă ascund după imunitate”
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.