Magistrații și-au motivat decizia de a declara inadmisibilă sesizarea prin faptul că Curtea nu deține competența de a verifica dacă sursele stabilite de Guvern în legile bugetare sunt certe.

„Curtea nu deține competența să verifice dacă sursele stabilite de Guvern în legile bugetare sunt certe. Verificarea acestui aspect ține de competența constituțională a Parlamentului, care aprobă bugetul de stat și exercită controlul asupra lui (articolul 66 lit. h) din Constituție), reglementează prin lege modul de formare, administrare și utilizare a resurselor financiare ale statului (articolul 130 alin. (1) din Constituție), precum și a impozitelor, taxelor și altor venituri ale bugetului de stat (articolul 132 alin. (1) din Constituție). Așadar, Curtea constată că dispozițiile articolului 131 alineatele (4) și (6) din Constituție nu sunt incidente”, se arata în decizia Curții.

În acest fel, deputatul acuză guvernarea de abuz, considerând că suma de 300 de milioane lei, stabilită drept venit din amenzi și sancțiuni, este „una arbitrară și nu reprezintă altceva decât o acuzație în avans a cetățenilor”. Or la etapa de planificare bugetară, statul transmite o directivă clară autorităților executive și judecătorești că persoanele fizice și juridice de pe teritoriul Republicii Moldova, cetățenii și antreprenorii, urmează a fi sancționate pentru a se acumula în buget suma de 300 milioane lei.

Precizăm că promulgarea legii bugetului și politicii bugetar-fiscale pentru 2021 a stârnit revolta partidelor de opoziție, dar și a reprezentanților agricultorilor, transportatorilor și HORECA.