Potrivit proiectul de lege înaintat, s-ar urmări ca prin abrogarea Legii nr.235 din 3 octombrie 2016 privind emisiunea obligațiunilor de plată derivate din garanțiile de stat, să se elimine presiunile fiscale suplimentare asupra populației și economiei Republicii Moldova.

Totodată socialiștii, cei care sunt autorii proiectului de lege, spun că își doresc utilizarea eficientă și în interesul cetățenilor a resurselor financiare acumulate de stat sub formă de taxe și impozite și neadmiterea majorării substanțiale a datoriei de stat. 

„Când a fost aprobată legea în 2016 nu s-au ținut cont care vor fi urmările economice în țară ca urmare a emiterii și implementării acestor obligațiuni. Nu s-a ținut cont nici de urmările sociale prin trecerea datorii pe umerii bugetului de stat. Este o tendință de majorării a datoriei de stat. La fel prin aprobarea acestei legi se încurajează practici condamnabile și se utilizează banii publici în alte direcții, iresponsabil.

Totodată, este o modalitate prin care acest furt a fost transmis pe umerii cetățenii. În condițiile actuale de situație de criză, aceste surse ar putea fi folosite pentru sectorul economic și mai multe proiecte sociale arhiimportante astăzi, inclusiv și pe sistemul medical din țară”, a spus autorul proiectului de lege Petru Burduja în plenul Parlamentului.

Și deputații din Platforma DA s-au arătat dispuși să susțină abrogarea Legii miliardului.

„Majoritatea deputaților pledăm pentru anularea acestei legi. Am propus ca măcar moratoriu să fie asupra acestei legi. Și am primit răspuns negativ anterior. Iar pe 16 decembrie ați aprobat această lege și cred că a fost un piar politic. Dacă există măcar un gram de seriozitate în intenția autorilor, atunci să votăm în primă lectură, apoi să discutăm cu experții din domenii și decidem”, a spus vicepreședintele Parlamentului Alexandr Slusari.

Menționăm că avizul Guvernului asupra proiectului de lege lipsește.

AGORA amintește că, la propunerea mai multor deputați PSRM, așa-numita „lege a miliardului” a fost abrogată pe 16 decembrie 2020, cu voturile socialiștilor și ale deputaților din Pentru Moldova, platformă din care fac parte fracțiunea PP Șor și șapte ex-democrați. 

Ulterior, Pro Moldova a sesizat Curtea Constituțională. „Legea contestată a fost adoptată cu încălcarea manifestă a principiului separării puterilor în stat și a principiului corelat al loialității constituționale, al prevederilor constituționale care reclamă acceptul prealabil obligatoriu al Guvernului pe marginea unor proiecte de legi”, a explicat liderul grupului parlamentar, Andrian Candu.

La 18 martie, Înalta Curte a decis că abrogarea „legii miliardului” este neconstituțională.

Precizăm că în luna august 2016, Guvernul Pavel Filip, prin asumare de răspundere, a adoptat pachetul de legi prin care banii dispăruți din sistemul bancar au fost transformați în datorie de stat. Ulterior, legile au fost promulgate de fostul președinte Nicolae Timofti. Prin convertirea garanțiilor de stat în datorie publică, au fost emise obligațiuni în valoare de 13,6 miliarde lei, pentru o perioadă de 25 de ani, cu rata efectivă a dobânzii de 5%.

Altfel spus, legea abrogată prevedea că, din bugetul de stat, vor fi achitați circa un miliard de lei anual, timp de 25 de ani, pentru a restitui creditul oferit de BNM pentru Banca de Economii, Banca Socială și Unibank.