Reprezentanții Expert-Grup atenționează asupra abrogării la data de 9 aprilie a „legii miliardului”. Aceștia susțin că efectele adoptării unei asemenea legi ar putea fi similare cu însuși „furtul miliardului”. Astfel că experții îndemnă deputații să renunțe la votarea acestei legi și „alte scheme ce pun în pericol sistemul financiar și bugetul de stat”, și să se preocupe de investigarea „furtului miliardului” și tragerea la răspundere a celor care se fac vinoveți.
„Efectul direct al anulării „legii miliardului” este decapitalizarea Băncii Naționale a Moldovei (BNM), ceea ce va crea noi presiuni pe bugetul de stat. Măsura respectivă va genera pierderi de circa 13 miliarde de lei pentru BNM, ceea ce se va transpune în reducerea capitalului statutar al acesteia, care va intra în minus la circa 10 miliarde de lei. Anularea „legii miliardului” nu scoate de pe umerii populației și plătitorilor de taxe povara acestei datorii deoarece din contul acestora va trebui să fie recapitalizată banca centrală”, explică reprezentanții Expert-Grup.
În urma adoptării „legii miliardului”, ar putea crește costurile de creditare pentru Republica Moldova, ar putea fi afectate relațiile țării cu partenerii de dezvoltare, ceea ce înseamnă că R. Moldova ar putea primi mai puține finanțări pentru proiecte economice și sociale, susțin experții.
„Aceasta va duce la creșterea dobânzilor pentru valorile mobiliare de stat, dar și creșterea dobânzilor pentru alte potențiale împrumuturi pe care le va contracta Republicii Moldova, deoarece creditorii/investitorii vor majora primele de risc aferent țării. În aceste condiții, va fi și mai dificilă recapitalizarea BNM din contul Ministerului Finanțelor, deoarece dobânzile la VMS-urile care urmează a fi emise în acest sens, cel mai probabil, vor depăși nivelul dobânzii de 5% care la moment este aplicat datoriei Guvernului față de BNM în cadrul „legii miliardului”. (...) O eventuală anulare a „legii miliardului” va presupune trecerea unei linii roșii în relațiile cu Fondul Monetar Internațional, Uniunea Europeană și Banca Mondială. Un asemenea epizod va compromite perspectivele semnării unui nou Memorandum cu FMI fapt ce va compromite, în lanț, finanțările celorlalți parteneri de dezvoltare strategici. Respectiv, aceasta va priva Republica Moldova de importante surse financiare, atât de necesare în perioada pandemică și post-pandemică”, sunt de părere experții Centrului Analitic Independent „Expert-Grup”.
Proiect de abrogare a legii miliardului din 2016, prin care datoria furtului miliardului va fi întoarsă din bugetul de stat, a fost votat în primă lectură la ședința plenară din 9 aprilie. Inițiativa a fost susținută de majoritatea deputaților.
Socialiștii, cei care sunt autorii proiectului de lege, spun că își doresc utilizarea eficientă și în interesul cetățenilor a resurselor financiare acumulate de stat sub formă de taxe și impozite și neadmiterea majorării substanțiale a datoriei de stat.
Menționăm că avizul Guvernului asupra proiectului de lege lipsește.
AGORA amintește că, la propunerea mai multor deputați PSRM, așa-numita „lege a miliardului” a fost abrogată pe 16 decembrie 2020, cu voturile socialiștilor și ale deputaților din Pentru Moldova, platformă din care fac parte fracțiunea PP Șor și șapte ex-democrați.
Ulterior, Pro Moldova a sesizat Curtea Constituțională. „Legea contestată a fost adoptată cu încălcarea manifestă a principiului separării puterilor în stat și a principiului corelat al loialității constituționale, al prevederilor constituționale care reclamă acceptul prealabil obligatoriu al Guvernului pe marginea unor proiecte de legi”, a explicat liderul grupului parlamentar, Andrian Candu.
La 18 martie, Înalta Curte a decis că abrogarea „legii miliardului” este neconstituțională.
Precizăm că în luna august 2016, Guvernul Pavel Filip, prin asumare de răspundere, a adoptat pachetul de legi prin care banii dispăruți din sistemul bancar au fost transformați în datorie de stat. Ulterior, legile au fost promulgate de fostul președinte Nicolae Timofti. Prin convertirea garanțiilor de stat în datorie publică, au fost emise obligațiuni în valoare de 13,6 miliarde lei, pentru o perioadă de 25 de ani, cu rata efectivă a dobânzii de 5%.
Altfel spus, legea abrogată prevedea că, din bugetul de stat, vor fi achitați circa un miliard de lei anual, timp de 25 de ani, pentru a restitui creditul oferit de BNM pentru Banca de Economii, Banca Socială și Unibank.
Vezi și aceste știri
Anularea legii miliardului, votată în primă lectură. Autori: Sursele ar putea fi folosite pentru sectorul economic al țării
PSRM insistă: Miliardul furat nu trebuie lăsat pe umerii cetățenilor. Partidul propune repetat anularea „legii miliardului”
Abrogarea „legii miliardului” este neconstituțională. Datoria rămâne pe spatele cetățenilor
Audieri în Comisia „Laundromat”. Aceleași persoane implicate în spălările de bani și furtul miliardului
Procurorul general nu s-a prezentat la ședința Comisiei de anchetă privind furtul miliardului. Deputat: „Probabil unele aspecte sunt cercetate”
