Investigație Rise Moldova: Firme conectate la Platon ar fi încearcat prin mai multe țări să încaseze de la R. Moldova peste un miliard de lei

Investigație Rise Moldova: Firme conectate la Platon ar fi încearcat prin mai multe țări să încaseze de la R. Moldova peste un miliard de lei

O decizie a Curții Districtuale Columbia permite unei companii din Ucraina să înceapă procesul de urmărire a proprietăților Republicii Moldova de pe teritoriul SUA. Firma își revendică o datorie de 58 milioane de dolari, sau peste un miliard de lei, și a fost deținută, până mai ieri, de un tânăr de 24 de ani din Zaporojie care, în 2019, era în căutarea unui loc de muncă. Anterior, aceeași datorie au încercat s-o încaseze alte cinci companii din Insulele Virgine Britanice, Ucraina și Marea Britanie. Cel puțin două dintre ele erau conectate la controversatul om de afaceri Veaceslav Platon.

Pe 15 ianuarie 2021, Curtea Districtuală Columbia din SUA (cu rol de curte de apel) a examinat un dosar privind încuviințarea și recunoașterea unei hotărâri arbitrale străine împotriva statului Republica Moldova. Mai exact, Curtea a trebuit să decidă dacă, anterior, instanța de district (cu rol de instanță de fond) din SUA a confirmat corect hotărârea din octombrie 2013 a unui tribunal din Paris, prin care Republica Moldova a fost obligată să plătească unei companii ucrainene un total de 600 de milioane de lei (circa 46,5 milioane dolari la cursul de atunci – n.r.).

Dosarul din SUA e parte a mult-discutatului proces dintre Republica Moldova și Energoalians (în unele documente apare ca Energoalians TOV, Energoaliance sau Energoalliance), inițiat după ce, la finele anilor ‘90, ÎS Moldtranselectro a cumpărat energie electrică din Ucraina prin intermediul unui offshore din Insulele Virgine Britanice, iar în urma livrărilor s-ar fi format o datorie de circa 196 de milioane de lei, lucru negat de autoritățile de la Chișinău.

CE A DECIS INSTANȚA DE APEL DIN SUACurtea Districtuală a confirmat decizia instanței inferioare, respingând afirmațiile Moldovei precum că nu era de competența ei să examineze o astfel de cerere și că recunoașterea unei hotărâri arbitrale străine în timpul suspendării anumitor proceduri reprezintă „o eroare”.

Aceasta a concluzionat că prima instanță nu a abuzat de discreția sa în acordarea dobânzii prejudiciabile, pentru a compensa în mod adecvat compania ucraineană pentru valoarea în timp a banilor. Pe de altă parte, Curtea Districtuală a cerut de la instanța inferioară să examineze dacă datoria pe care o are de achitat Moldova trebuie să fie calculată în lei sau în dolari. Or, de la decizia Tribunalului de arbitraj de la Paris din octombrie 2013, leul s-a depreciat cu circa 30% faţă de dolarul american, doar că nici compania ucraineană, și nici judecătorii din prima instanță, nu au explicat de ce Moldova ar trebui să suporte costul deprecierii monedei.

Investigația integrală o găsești AICI

Reacții la acest articol
Spațiu rezervat vizitatorilor Agora.
Un Emoji sau Sticker va îmbogăți acest articol.