Doar patru zile de aer curat pe an pentru locuitorii capitalei. Calitatea acestuia scade în fiecare zi, arată datele unui studiu
Aerul curat rămâne un vis pentru locuitorii capitalei, arată datele unui studiu realizat de Primăria Mea. Astfel, poluarea aerului devine tot mai prezentă, în special datorită numărului în creștere al unităților de transport iar măsurile de reglementare a acestui fenomen sunt ineficiente, în contextul lipsei unor echipamente care să furnizeze date exacte în timp real.
・
Potrivit datelor furnizate de Agenția de Mediu din cadrul Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și a Mediului, din cele 174 de rapoarte prezentate referitor la starea poluanților în Chișinău, au fost înregistrate doar patru zile în care concentrația maximă admisibilă pentru media zilnică a poluanților nu a fost depășită. Aceste date însă nu reflectă situația reală întrucât lipsesc unele zile din cadrul săptămânii, mai ales în cazul weekend-urilor.
Printre cei mai întâlniți poluanți se numără aldehida formică, dioxidul de azot, monoxidul de azot și fenolul. Timp de 12 luni au fost înregistrate perioade de la șase, la 80 de zile în care prezența acestor substanțe în atmosferă s-a încadrat în limitele prevăzute de legislație. Mai mult, aceste substanțe pot cauza diverse afecțiuni ale căilor respiratorii, cardiovasculare și de alt tip.
Autorii studiului mai menționează și faptul că orașul Chișinău devine tot mai poluat, substanțele enumerate anterior fiind într-o continuă creștere în perioada anilor 2015 – 2018, fiind spre exemplu, mai mult dioxid de azot în aer decât era cu 20 de ani în urmă. În mare parte sursele poluării sunt numărul de unități de transport, multe dintre ele fiind învechite din punct de vedere tehnic. Spre exemplu, în anul 2011 în mun. Chișinău au fost înregistrate în jur de 160 de mii de automobile în timp ce în 2021, numărul lor a atins cifra de 225.594 automobile.
Alte surse de poluare menționate au fost centralele electrotermice și cazangeriile, întreprinderile industriale și poluanții aduși de vânt din afara țării. O altă problemă sesizată a fost și tehnica învechită de măsurare a aerului, un raport al Curții de Conturi menționând că echipamentul respectiv datează din anii 1970 – 1978. În plus, acestea nu înregistrează în timp real datele necesare și nu monitorizează cei mai nocivi poluanți.
În rezultat, autorii studiului au a remis recomandările Organizației Mondiale a Sănătății care a oferit mai multe sugestii pentru a îmbunătăți calitatea aerului în orașe. Printre acestea se numără și încurajarea transportului public, existența unei strategii de reducere, separare, reciclare și reutilizare a deșeurilor, extinderea spațiilor verzi sau utilizarea energiei verzi.