„Este înțeleasă aici dorința Guvernului, dar totodată și îngrijorarea cetățenilor. Peste trei - patru ani, această prevedere va fi văzută ca ceva normal. Desigur că în primii ani de implementare va genera anumite disconforturi”, este de părere expertul economic Veaceslav Ioniță.
Potrivit lui, noua prevedere legislativă are drept scop principal combaterea economiei tenebre.
„În Republica Moldova, până în anul 2016, remiterile anuale de peste hotare erau mai mari decât salariile plătite. La fel, avem o mare parte de economii neformale, venituri ale cetățenilor care au fost câștigate fără a fi plătite impozite. Deci, practic, avem o economie tenebra care a generat avuții tenebre”, mai spune Ioniță.
„Doar în ultimii 10 ani în Chișinău s-au investit circa patru miliarde de dolari în imobile și o parte mare din această avere fie a fost câștigată peste hotare și oamenii nu au acte prin care să confirme proveniența veniturilor, fie au fost câștigate prin evaziune fiscală și nu s-au plătit impozite. Astfel, statul dorește o pârghie în plus pentru a putea verifica legalitatea avuției cetățenilor.”
Veaceslav Ioniță, expert economic.
Autor:
Fostul parlamentar admite că unul dintre principalele sectoare care ar putea fi afectat, la etapa inițială, de modificarea în cauză ar fi cel imobiliar.
„Evident apare un mic disconfort pe piața imobiliară. În prezent se vând aproximativ 28 - 30 de mii de apartamente pe an și alte 6.000 de case individuale. Avem un total de 35 - 40 de mii de tranzacții. Majoritatea acestor tranzacții, poate cu mici excepții prin zonele rurale, sunt mai mari de 100 de mii de lei. Dar, vreau să vă aduc aminte că atunci (în 2011) când s-a votat legea privind încercarea de a scoate la lumină capitalul sau avuția oamenilor, statul a spus că avuția până la 500.000 de lei, nu este observată de stat, respectiv nu-ți pune întrebări de unde ai luat banii”, explică expertul.
Riscul pe care îl întrevede Ioniță, ține de onestitatea sistemului bancar.
„Partea proastă este că se va plăti un comision bancar pentru efectuarea fiecărei tranzacții, sper că băncile nu vor face abuz și comisionul nu va fi unul mare. Partea buna este ca odată capitalul legalizat, cetățeanul va putea inclusiv să-l ia peste hotare, să facă procurări, etc. În concluzie, statul dorește să-i sancționeze pe marii evazioniști fiscali, dar nu ar dori să creeze un disconfort pentru cetățeanul de rând, în special pentru cei care lucrează peste hotare”, conchide expertul.
De altfel, și expertul economic Viorel Gîrbu menționează că nu sunt motive de îngrijorare pentru cetățeni.
„Măsura dată are drept scop lupta cu economia gri, deci transparentizarea activităților economice și creșterea încasărilor de taxe la buget. Efectele asupra economiei sunt benefice. Sistemele de plăți electronice sunt bine dezvoltate în țară. Riscuri pot fi identificate doar poate pentru regiunile rurale, acolo unde nu există accesul rapid la serviciile bancare. Nu cred ca este cazul să apreciem această măsură ca o înrăutățire, ci mai degrabă ca o îmbunătățire a situației. În multe state la procurarea imobilului se plătește și TVA, la noi nu. Nici dacă cumperi un autoturism nu plătești TVA. Plata prin virament nu crește presiunea fiscală dar face tranzacțiile să fie mai transparente. Plata pentru imobile frecvent se face în tranșe, deci, pot fi gândite, dacă există dorință, scheme de plată în limita a 100 de mii de lei lunar”, spune Gîrbu.
Expertul atrage atenția asupra faptului că noua măsură nu se referă la tranzacțiile între persoanele fizice.
Amintim că măsura se înscrie în Politica bugetar-fiscală și vamală pentru anul 2021 și a fost aprobată de Parlament în decembrie anul trecut, fiind susținută de 56 de deputați. Atunci Guvernul a argumentat că noua prevedere va spori acumulările la buget și va reduce problemele sistemului de justiție și fraudă bancară, care știrbesc din potențialul de dezvoltare economică a țării.
La fel, autorul proiectului a mai menționat că aceasta este o măsură de diminuare a numerarului în economie și orientare spre efectuarea plăților prin virament.
Companiile care nu se vor conforma noii prevederi riscă să fie sancționate cu amendă de la 90 la 120 de unități convenționale (echivalentul a 4.500 - 6.000 de lei), aplicată persoanei cu funcție de răspundere și cu amendă de la 240 la 300 de unități convenționale (echivalentul a 12.000 - 15.000 de lei) aplicată persoanei juridice.
* Autor: Alina Frunză, Școala de Studii Avansate în Jurnalism
Un Emoji sau Sticker va îmbogăți acest articol.