Judecătorul „cu bani în borcan”, refuzat pentru azil politic în Republica Moldova

15 martie. Judecătorul ucrainean Nicolai Ceaus s-a ales cu refuz definitiv din partea autorităților Republicii Moldova la solicitarea de a beneficia de azil politic în țara noastră. Magistratul s-ar afla la Chișinău din 2016, fiind suspectat de luare de mită în proporții mari, în Ucraina. 

„Se respinge cererea depusă de către Ceaus Nicolai și avocatul Iulian Balan, în interesele lui Nicolai Ceaus, privind suspendarea actului emis de către președintele R. Moldova din 12 octombrie 2017 și suspendarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 28 octombrie 2020 până la examinarea recursului, în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată înaintată de Ceaus Nikolai împotriva președinției R. Moldova, Aparatul Președintelui R. Moldova cu privire la constatarea netemeiniciei refuzului cu privire la acordarea azilului politic și obligarea președintelui  să acorde azil politic cetățeanului Ucrainei, Ceaus Nicolai”, se arată în încheierea Curții Supreme de Justiție din 3 martie curent.

Răpit și dus într-o direcție necunoscută?

3 aprilie. În spațiul public, apare informația că Nicolai Ceaus a fost răpit. Anunțul a fost făcut de avocatul acestuia Iulian Balan. Potrivit apărătorului, ex-judecătorul „a fost răpit de un grup înarmat de persoane și dus într-o direcție necunoscută”.

„A fost răpit de un grup înarmat de persoane și dus într-o direcție necunoscută. În situația dată apar dubii rezonabile cu privire la capacitatea statului de a ne proteja”, a scris avocatul.

Sandu se adresează către MAI și SIS

5 aprilie. Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, s-a adresat Ministerului Afacerilor Interne și Serviciului de Informații și Securitate. Aceasta a cerut instituțiilor să întreprindă măsuri urgente pentru clarificarea răpirii judecătorului ucrainean Nicolai Ceaus.

Șefa statului a afirmat atunci că este inadmisibil ca în țara noastră să dispară oameni.

„Este inadmisibil ca în Republica Moldova să dispară oameni, indiferent dacă sunt sau nu cetățeni ai Republicii Moldova, indiferent dacă se dovedește sau nu că au comis ilegalități”, a scris Sandu. 

Socialiștii intră în ecuație

5 aprilie. Socialiștii au reacționat la cazul Ceaus. PSRM a acuzat atât Serviciul de Informații și Securitate, cât și Președinția că ar fi implicate direct în răpirea cetățeanului ucrainean, Nicolai Ceaus, făcând referire la angajamentele Maiei Sandu față de președintele ucrainean, Vladimir Zelenski.

Atunci socialiștii și-au exprimat dorința ca acest subiect să fie investigat și de Parlament, prin crearea unei comisii parlamentare de anchetă.

Cu mâna bandajată și cu vânătăi: Prima poză cu Ceaus după răpire

5 aprilie. O fotografie în care apare o persoană ce seamănă cu judecătorul ucrainean Nicolai Ceaus, răpit în plină zi din centrul capitalei la 3 aprilie, a apărut pe mai multe canale de Telegram afiliate socialiștilor. Cine a publicat poza, însă, nu se cunoaște nici până acum. 

Din imaginea apărută se vede că judecătorul ar fi fost supus maltratării, având mai multe vânătăi pe față și o mână bandajată.

PSRM a înregistrat proiectul de constituire a Comisiei de anchetă pentru cazul Ceaus

8 aprilie. Deputații socialiști au înregistrat în Parlament proiectul de hotărâre cu privire la constituirea Comisiei de anchetă pentru elucidarea circumstanțelor presupusei răpiri a ex-judecătorului ucrainean, Nicolae Ceaus.

„Necesitatea constituirii Comisiei de anchetă ține de monitorizarea acțiunilor organelor competente de soluționarea cazului în scopul identificării carențelor din legislația națională. Un alt obiectiv al comisiei de anchetă va fi colaborarea cu instituțiile de stat ale căror competență ține de soluționarea situațiilor de genul dat. De asemenea, comisia va înainta propuneri pentru soluționarea eficientă și rapidă a cazului, în scopul neadmiterii încălcării grave ale drepturilor omului, dar și a legislației din domeniul penal al Republica Moldova”, susțineau parlamentarii.

Autorii inițiativei sunt deputații Corneliu Furculiță, Vlad Batrîncea, Bogdan Tîrdea, Petru Burduja, Grigore Novac, Vladimir Odnostalco și Adrian Lebedinschi. 

Dodon o acuză pe Sandu de răpirea lui Ceaus

9 aprilie. Igor Dodon a declarat că în răpirea judecătorului ucrainean Nicolae Ceaus ar fi implicată Președinția sau Serviciul de Informații și Securitate.

În același timp, Dodon a dat de înțeles, în vlogul său săptămânal, că președinta țării, Maia Sandu, ar putea fi trasă la răspundere penală, așa cum ar exista probabilitatea ca Comisia parlamentară de anchetă ce urmează a fi formată, ar demonstra complicitatea sa la sechestrarea magistratului.

Igor Dodon afirmă că vinovații de răpirea lui Nicolae Ceaus trebuie căutați la Președinție și dă de înțeles că ar cunoaște ce concluzii va prezenta Comisia parlamentară ce urmează a fi formată pentru investigarea sechestrării magistratului. „Este foarte stranie această situație și știu că colegii socialiști au venit cu inițiativa de creare a unei comisii parlamentare de investigații. Cred că în următoarele două săptămâni noi vom afla multe lucruri care ne vor uimi. Din ce cunosc eu, sunt implicate serviciile secrete din Ucraina. Serviciile speciale din Ucraina puteau să colaboreze doar cu serviciile secrete din Moldova. Nu MAI este implicat, cum încearcă să arunce mingea unii deputați din PAS. Eu vă sugerez colegilor din PAS - aruncați mingea în ograda Președinției, sau la SIS. Și de ce Maia Sandu încă nu a avut o poziție foarte clară și de ce nu a invitat ambasadorul Ucrainei?”, a spus atunci Igor Dodon.

Imagini noi

9 aprilie. O investigație realizată de RISE și Слiдство.инфо arată că persoane asociate cu agențiile ucrainene de informații ar putea fi implicate în răpirea fostului judecător ucrainean Nicolai Ceaus. De asemenea, în această poveste, unele dintre persoanele implicate ar fi folosit documente false pentru a traversa frontiera.

În conversațiile cu jurnaliștii, cel puțin doi dintre ei au confirmat că s-au aflat în Moldova în acest interval de timp. Ministrul de interne a declarat că a fost indentificată una dintre mașinile implicate în acțiunea de sechestrare.

RISE publică o imagine de pe camerele de supraveghere din Otaci care a surprins, în data de 3 aprilie, una din acele mașini, cu numere diplomatice ce aparțin Ambasadei Ucrainei în Republica Moldova.

Socialiștii și-au îndeplinit dorința: Comisia de anchetă în cazul Ceaus, creată

9 aprilie. Deputații au aprobat o hotărâre de constituire a Comisiei de anchetă pentru elucidarea circumstanțelor răpirii ex-judecătorului ucrainean Ceaus. Propunerea inițiată de socialiști a fost criticată de reprezentanții opoziției, care au solicitat ca această Comisie să investigheze și alte aspecte sau cazuri de răpire.

Propunerea a fost criticată de către deputații opoziției care au solicitat și investigarea unor alte cazuri similare, cum ar fi răpirea celor 7 profesori turci din 2018.

„De râs și de plâns”

9 aprilie. Deputata Platformei DA, Maria Ciobanu „a propus” ca președinția Comisiei pentru anchetarea presupusei răpiri a ex-judecătorului ucrainean Ceaus să fie deținută de socialistul Ștefan Gațcan. Propunerea a fost repetată și de alți reprezentanți ai opoziției.

În cele din urmă, deputații au susținut propunerea deputatului Platformei DA, Alexandru Slusari de a-l numi în funcția de Președinte al Comisiei pe deputatul Vasile Năstase.

Citește și: Este Gațcan, nu-i Gațcan: Cronologia evenimentelor de la A la Z, până la această oră

Sandu respinge acuzațiile socialiștilor

13 aprilie. Președinta Maia Sandu respinge acuzațiile precum că ar fi fost implicată în răpirea ex-judecătorului ucrainean Mikola Ceaus. Șefa statului a afirmat că angajații Serviciului Vamal nu ar fi acționat conform protocolului sau ar fi făcut abuz în serviciu atunci când Ceaus a părăsit R. Moldova și a traversat frontiera cu Ucraina fără a fi supus verificărilor.

Șefa statului a mai precizat că subiectul privind dispariția lui Ceaus a fost discutat și în cadrul ședinței Consiliul Suprem de Securitate din data de 13 aprilie.

„Am discutat azi actualizarea acestei informații. În primul rând faptul că asta s-a întâmplat pe teritorul R. Moldova, iar autoritățile nu au știu asta este rău. (...) Întrebarea mea este cum s-a întâmplat că la câteva ore a fost răpit a lăsat un automobil să treacă prin vama fără ca să fie controlat. Este clar că nu a funcționat protoculul și a fost un abuz în serviciu. Resping orice acuzație că aș fi știut și participat la această răpire”, a spus Sandu atunci.

Ambasadorul Ucrainei ar fi fost convocat la Ministerul de Externe, iar șeful SIS - audiat de deputați

14 aprilie. Membrul Comisiei politică externă, deputatul Vlad Bătrâncea a declarat că ambasadorul Ucrainei ar fi fost convocat la Ministerul de Externe în cazul Ceaus. Anterior, astfel de informații au apărut pe unele site-uri din Ucraina care vorbeau despre faptul că partea moldovenească ar fi cerut ridicarea imunității unui atașat militar din cadrul ambasadei.

Totodată, în cadrul emisiunii Puterea a Patra, alesul socialist a adus mai multe acuzații conducerii Ucrainei și a Republicii Moldova.

„La sigur asemenea operațiuni se fac de către serviciile de inteligență și secrete, în cazul dat e vorba de serviciul respectiv al Ucrainei. La sigur acest lucru s-a produs cu sprijinul unui angajat a Ambasadei Ucrainei la Chișinău, cu folosirea automobilului de serviciu. La sigur asemenea lucruri din partea Republicii Moldova sunt monitorizate tot de serviciul de inteligență în cazul nostru de SIS”, a declarat Vlad Bătrâncea.

Totodată, Bătrâncea a spus că ar fi existat o înțelegere între Volodimir Zelenski și Maia Sandu. Pe de altă parte, președinta Maia Sandu a respins acuzațiile precum că ar fi fost implicată în răpirea ex-judecătorului ucrainean Mikola Ceaus.

Șefa statului afirmă că angajații Serviciului Vamal nu ar fi funcționat conform protocolului sau ar fi făcut abuz în serviciu atunci când Ceaus a părăsit R. Moldova și a traversat frontiera cu Ucraina fără a fi supus verificărilor.

17 aprilie - Ceaus n-a fost găsit

Până la 17 aprilie, data în care a fost publicată sinteza evenimentelor, ex-judecătorul ucrainean nu a fost găsit. 

Din analele istoriei: Cine e Ceaus și ce caută la Chișinău

În 2016, judecătorul ajunge la Chișinău

Nikolai Ceaus a fost magistrat la Judecătoria raionului Dnepropetrovsk din Kiev. Organele de anchetă ucrainene afirmă că acesta urma să treacă prin procedura de lustrație, datorită faptului că a participat la judecarea participanților la revolta populară din Piața Maidan a capitalei ucrainene.

Judecătorul însă a putut evita procedura cu ajutorul administrației fostului președinte Petro Poroșenko, potrivit anchetatorilor. În august 2016, Biroului Național Anticorupție din Ucraina l-a reținut în flagrant delict pe Nikolai Ceaus, în momentul când încasa 150.000 de dolari pentru a pronunța o sentință în favoarea unor inculpați, într-un caz de contrabandă cu droguri.

La 5 septembrie 2016, Parlamentul de la Kiev a aprobat ridicarea imunității lui Ceaus, permițând arestul și urmărirea lui penală. Însă și de această dată Ceaus e putut evita reținerea, fugind în R. Moldova, cu traversarea ilegală a frontierei de stat.

Operațiunea de scăpare ar fi fost organizată în baza unor înțelegeri între Poroșenko și fostul lider PDM Vladimir Plahotniuc, cu participarea colaboratorilor Serviciului pază de stat al Ucrainei.

Judecătorul Ceaus a ajuns la Chișinău la bordul unui avion privat, care nu ar fi fost verificat de către angajații aeroportului din Kiev. La 12 septembrie 2016 Ceaus a fost anunțat în căutare națională, iar pe 14 noiembrie în cea internațională.

Un răspuns pentru extrădarea lui Veaceslav Platon?

Surse apropiate anchetei au declarat presei că primirea lui judecătorului în R. Moldova ar fi fost răspunsul lui Plahotniuc pentru extrădarea omului de afaceri Veaceslav Platon, ambele evenimente având loc la o distanță de timp foarte mică între ele.

Deoarece a trecut frontiera de stat în mod ilegal, aflarea lui Ceaus în Moldova a fost de asemenea ilegală, și din acest motiv judecătorul s-a predat oficial autorităților de la Chișinău. Președintele de atunci Igor Dodon a refuzat să-i ofere azil politic magistratului, însă ultimul a contestat decizia într-o instanță de judecată, fiind apărat de un avocat moldovean și altul ucrainean

Cu banii în borcan, la propriu

Ucrainenii l-au memorizat pe judecător mai ales prin modalitatea originală de păstrare a banilor: Ceaus a ascuns o parte din banii primiți din mită într-un borcan pentru murături. Imaginile cu borcanul în care erau înghesuite bancnote de câte o sută de dolari, confiscate în timpul percheziției, au devenit un adevărat hit pe rețelele de socializare. Dacă va fi condamnat pentru acte de corupție, Nikolai Ceaus riscă o pedeapsă de până la 12 ani de închisoare.