Tatiana
La începutul anului 2015, sursele media informau că în RM a crescut cererea la creditele ipotecare. Astfel, volumul creditelor ipotecare acordate în lei de bănci persoanelor fizice, în luna decembrie 2014, a însumat 82,3 milioane de lei sau cu 27,4% mai mult decât în luna precedentă.
Însă, după finisarea primului trimestru al anului curent, în contextul incertitudinilor economice, al creșterii ratelor de politică monetară, precum și al diminuării activității băncilor aflate sub administrare specială, volumul creditelor acordate s-a redus. Constatarea se conține în analiza sistemului bancar al Moldovei prezentată de expertul economic al Centrului Analitic Independent „Expert-Grup” Alexandru Fală.
Noutăți de acest gen auzim destul de frecvent, însă există un număr semnificativ de persoane, care nu cunosc ce presupune încheierea unui contract bancar, ce este garanția personală, gajul etc..
Pentru a face lumină în acest sens, vom încerca explicarea unor termeni specifici acestui domeniu mai puțin înțeles de persoanele care au nevoie de credite și încheie asemenea contracte bancare, fără a cunoaște toate subtilitățile semnării unui asemenea contract.
Noţiunea de contract bancar este o noţiune generică și întruneşte diferite contracte care sunt încheiate şi realizate de bancă, în calitatea ei de subiect special, în vederea desfăşurării activităţii ei de bază. Astfel, contractul bancar reprezintă un contract de împrumut, doar că în acest caz, obligatoriu partea care dă cu împrumut este Banca, iar obiect al împrumutului pot fi doar banii.
Pentru creditul acordat de către bancă se achită o remunerație, care se exprimă sub formă de dobândă şi alte plăţi aferente, care se compun din comisionul pentru serviciile prestate în legătură cu utilizarea creditului, comisionul de neutilizare, alte sume convenite de părţi. În practică, dobânda se calculează pentru fiecare zi de utilizare a creditului, împărţindu-se suma dobânzii anuale la numărul de zile ale anului. Părţile pot conveni asupra modalităţii de plată a dobânzii. Prevederile art. 585 Cod civil al RM stabilesc că în cazul în care părţile omit să stabilească în contract prevederi referitor la dobândă, banca poate pretinde plata dobânzii legale, adică a unei dobânzi egale cu rata de refinanţare a Băncii Naţionale.
Este necesar de cunoscut faptul că pentru a spori încrederea băncii că va putea întoarce creditul, persoana care solicită credit, garantează acest credit cu un bun, care reprezintă gajul. În funcție de bunul depus ca garanţie, forma actului prin care se depune garanţia poate fi în scris şi autentificat notarial-în cazul bunurilor imobile, sau numai în scris-în cazul bunurilor mobile. Astfel, în cazul în care persoana care a solicitat credit (debitorul) nu are posibilitatea de a restitui creditul, acesta pierde dreptul de proprietate asupra bunului pe care l-a pus în gaj, iar banca devine proprietar al acestui bun şi decide să-l vândă sau să-l dea în chirie sau arendă, pentru a putea să întoarcă banii care i-a dat în baza contractului de credit. În această situaţie, debitorul pierde dreptul de proprietate asupra bunului pe care l-a pus în gaj în schimbul creditului obţinut.
De asemenea, ca garanţie a creditului poate servi şi promisiunea, angajamentul altei persoane care ar garanta cu bunurile sale faptul că creditul va fi întors băncii de persoana care a solicitat credit - garanţia personală. În cazul în care creditul nu a fost întors de către debitor, atunci banca se va adresa, în scris, persoanei care a garantat pentru întoarcerea creditului. Prin urmare, este foarte important de conștientizat faptul că atunci când o persoană se instituie în calitate de garant pentru cineva, că acesta din urmă va întoarce creditul în întregime şi la timp, garantul trebuie să fie ferm convins că această persoană se va ţine de cuvânt, altfel urmează o serie de consecințe neplăcute.
Un moment care necesită o atenție deosebită sunt clauzele inserate în fomularele tipizate, prin semnarea cărora, debitorul acceptă și o condiție privind dreptul băncii de a modifica, în mod unilateral, rata dobânzii, adică la decizia băncii, fără a cere părerea debitorului să modifice mărimea dobânzii stabilite la momentul încheierii contractului. Pentru asemenea situații art. 1237 alin. (2) al Codului civil al RM stabileşte că în cazul în care contractul prevede acest drept al băncii, modificarea se va face în funcţie de anumiţi factori externi, independenţi de voinţa băncii: modificarea ratei de refinanţare a Băncii Naţionale, rata inflaţiei, evoluţia pieţei. Însă există o obligație a băncii pentru cazul evidențiat mai sus, și anume în cazul în care banca are dreptul să modifice unilateral mărimea dobânzii, ea este obligată să anunţe, în scris, persoana care solicită creditul despre aceasta cu cel puţin 10 zile înainte de modificare. Dacă persoana care a solicitat credit nu este de acord cu noua mărime a dobânzii, ea poate cere, în scris, încetarea contractului, anunțând despre aceasta banca în termen de 7 zile.
Prin urmare, înainte de a lua decizia de a încheia un contract de credit bancar cu o instituție bancară, ar fi bine de analizat cu minuțiozitate ofertele tuturor băncilor, pentru a o selecta pe cea care oferă cele mai avantajoase condiții, și, cel mai important, de studiat foarte atent clauzele tuturor formularelor tipizate, care urmează a fi semnate, iar în cazul când nu există claritate și siguranță, este necesar de apelat la cunoștințele unui profesionist.
Enachi Tatiana, Avocat
Membru al Grupului de Consultanță și Avocatură LEXCONSULT
Vezi și aceste știri
Reprezentanților R. Moldova la Eurovision li s-a conferit distincția „Meritul diplomatic”
Urmărirea penală în privința lui Dodon poate fi reluată. Reniță: După doi ani de luptă, PG poate face o investigație imparțială
