OPINIE | Ziua Internațională pentru conservarea monumentelor: Cum își protejează Chișinăul patrimoniul cultural

Anetta Dabija
Anetta Dabija

Activistă în domeniul protecției patrimoniului construit și a urbanismului durabil

Documentează și cercetează subiecte legate de Chișinău și dezvoltarea urbană durabilă.

OPINIE | Ziua Internațională pentru conservarea monumentelor: Cum își protejează Chișinăul patrimoniul cultural

Anual, pe 18 aprilie, în lume este marcată  ziua monumentelor și siturilor. Republica Moldova deja de câțiva ani organizează varii evenimente pentru promovarea acestei zile. De regulă sunt organizate de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, Agenția de Inspectare și Restaurare a Monumentelor, Muzee și Biblioteci. Ziua a fost instituită de UNESCO în 1982 pentru a promova protejarea, valorificarea patrimoniului cultural mobil, imobil și imaterial.

DICȚIONAR

Monument: monumente sunt obiecte ori ansambluri de obiecte cu valoare istorică, artistică sau ştiinţifică, care reprezintă mărturii ale evoluţiei civilizaţiilor de pe teritoriul republicii, precum şi ale dezvoltării spirituale, politice, economice şi sociale, şi care sînt înscrise în Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat (denumit în cele ce urmează Registrul monumentelor) (din Legea Ocrotirii Monumentelor) 

Situri: lucrări ale omului sau opere rezultate din conjugarea acţiunilor omului şi naturii, precum şi zonele incluzînd terenurile arheologice care au valoare naţională sau internaţională din punct de vedere istoric, estetic, etnografic sau antropologic. (Legea ocrotirii monumentelor).

Monumente și situri

Monumente și situri - două cuvinte care nu prea trezesc interesul unui număr mare de oameni. Ce reprezintă totuși acestea pentru Chișinăul nostru? Sunt ele importante pentru noi? 

Ca și multe alte orașe, Chișinăul are un nucleu istoric (despre care am scris mai detaliat în articolul precedent). Este zona în care s-a dezvoltat orașul nostru din punct de vedere urbanistic. În Registrul Monumentelor, Nucleul Istoric este inclus ca „sit” - amplasament reprezentat prin trama stradală cu fondul constituit, scuarurile și monumentele păstrate. 

Ce se întâmplă în alte orașe cu nucleele istorice, cum credeți? Zona este studiată din cele mai vechi timpuri până în prezent. Nu doar pentru a cunoaște istoria localității, dar pentru a stabili dezvoltarea orașului de mai departe pornind de la nucleul acestuia. Nicio strategie locală de dezvoltare nu poate fi elaborată, aprobată fără studierea orașului istoric cu fondul construit pe care îl are. 

Un exemplu în acest sens poate fi orașul Lublin din Polonia, pentru care am realizat recent un studiu. Orașul Istoric este inclus în câteva strategii de dezvoltare a orașului și reprezintă un instrument important pentru realizarea obiectivelor pe care și le-a propus (orașul Lublin își propunea să obțină în 2016 statutul de Capitală Europeană Culturală). Dat fiind faptul că patrimoniul construit a reprezentat începând cu anii ‘90 o prioritate pentru autoritățile locale, s-au restaurat cele mai importante monumente de arhitectură ale orașului și s-au implementat mai multe proiecte de revitalizare (de exemplu s-au realizat proiecte de infrastructură în orașul istoric, schimbarea pavajului pe cele mai importante străzi, pietonalizarea unor străzi, s-au amenajat străzi pentru plimbări etc.). Acest lucru a dus la creșterea evenimentelor și inițiativelor culturale în oraș și la utilizarea monumentelor de arhitectură pentru proiecte economice, culturale și sociale. 

Ce s-a întâmplat cu Nucleul Istoric și cu monumentele de arhitectură din Chișinău? 

Evident, ăsta nu-i cazul nostru. N-avem regulament, n-avem centrul istoric în planurile de dezvoltare a orașului, n-avem condiții, strategie și nici un fond special pentru ca proprietarii să poată accesa măcar un mic ajutor pentru restaurarea clădirilor istorice. Avem convenții internaționale, o lege din 1993, avem registre (Național și Local) și o bază de date online.

Avem monumente de arhitectură și un sit protejat între străzile: str. A. Mateevici – Mihai Viteazul – Zaikin – Albişoara – Cheiului – Izmail – Ştefan cel Mare – Ciuflea Nucleul Chişinăului cu amplasamentul cuprins între str. A. Mateevici – Mihai Viteazul – Zaikin – Albişoara – Cheiului – Izmail – Ştefan cel Mare – Ciuflea, reprezentată prin trama stradală cu fondul constituit, scuarurile şi monumentele păstrate în situ (in situ - în mediul natural, la fața locului).

Cunoaștem desigur că aici s-a intervenit masiv fără a ține cont de statutul protejat al acestui sit și fără vreo planificare urbană. S-a intervenit haotic, s-au construit blocuri rezidențiale cu regim de înălțime care nu corespund zonei care vor crea probleme încă mult timp orașului nostru.

Totuși, în ultimii ani au apărut tot mai multe exemple de restaurare, reconstruire sau reabilitare a monumentelor de arhitectură. Imobile care de ani de zile se aflau în stare deplorabilă au primit o „a doua viață”  și au devenit adevărate puncte de atracție.

OPINIE | Ziua Internațională pentru conservarea monumentelor: Cum își protejează Chișinăul patrimoniul culturalOPINIE | Ziua Internațională pentru conservarea monumentelor: Cum își protejează Chișinăul patrimoniul culturalOPINIE | Ziua Internațională pentru conservarea monumentelor: Cum își protejează Chișinăul patrimoniul culturalOPINIE | Ziua Internațională pentru conservarea monumentelor: Cum își protejează Chișinăul patrimoniul culturalOPINIE | Ziua Internațională pentru conservarea monumentelor: Cum își protejează Chișinăul patrimoniul culturalOPINIE | Ziua Internațională pentru conservarea monumentelor: Cum își protejează Chișinăul patrimoniul culturalOPINIE | Ziua Internațională pentru conservarea monumentelor: Cum își protejează Chișinăul patrimoniul cultural

Din fericire avem mai multe cazuri de acest gen (restaurarea clădirii de pe Bănulescu Bodoni 8, care găzduiește o galerie de artă, reabilitarea clădirii de pe strada Mihai Eminescu 24 în care se află un magazin).

Sigur, vorbim despre cazuri singulare de restaurare, de reconstruire sau reabilitare. În lipsa unor reguli, claritate și a unui ajutor din partea statului puțini proprietari își permit să facă asemenea lucrări pentru că sunt costisitoare. Dacă ar fi să dau, din nou, exemplul orașului Lublin din Polonia sau în general Polonia, există fonduri atât naționale, cât și locale din care proprietarii pot accesa finanțe pentru acoperirea a 50% - 70% din cheltuielile lucrărilor sau în cazuri excepționale chiar 100%. Dincolo de acestea există și programe ale Uniunii Europene care oferă finanțare pentru proiecte de restaurare. 

Entitățile din Republica Moldova pot accesa fonduri oferite de Programul „Fondul Ambasadorilor pentru Conservare Culturală” sau din cadrul programului Uniunii Europene „Măsuri de Promovare a Încrederii”, implementat de PNUD.

Nu cunoaștem la această etapă câte monumente au fost distruse, câte au fost restaurate și cât de grave sunt intervențiile masive de aici. Tocmai din acest considerent ceea ce trebuie să facem în primul rând pentru monumentele și situl protejat  din Chișinău ar fi un studiu amplu a tot ceea ce s-a făcut până în prezent în nucleul istoric. Doar în baza datelor vom putea înțelege ce trebuie și ce putem face în continuare cu patrimoniul construit. 

De ce monumentele sunt importante?

În practicile europene încă din anii ‘70 ai secolului al XX-lea s-a trecut de la abordarea patrimoniului axată pe conservare la una centrată pe valorificare și pe dezvoltare.

Adică monumentele de arhitectură nu mai sunt privite ca obiecte intangibile ci ca resurse importante pentru dezvoltarea unei localități.

Raportul realizat în cadrul proiectului „Cultural Heritage Counts for Europe” ne oferă zece dovezi care demonstrează în mod clar beneficiile ample ale investițiilor în patrimoniul cultural. 

Totuși dacă ar fi să răspund la întrebarea: „De ce este important patrimoniul cultural sau centrul istoric” (o întrebare la care de altfel a trebuit să răspund destul de des) aș spune în felul următor: 

Dincolo de importanța istorică și culturală a acestora, mai există un factor fundamental care trebuie luat în considerare atunci când vorbim despre patrimoniul cultural. Astăzi orașele în mare parte se dezvoltă după aceleași principii. În unele cazuri cu întârziere de vreo 50, 70 de ani, dar oricum adoptă aceleași principii. De exemplu, dacă ar fi să comparăm o zonă comercială din orașul Aachen (Germania) cu una din Venezia (Italia) nu prea vom putea face diferența dintre cele două. Un mall în București va fi similar cu un mall din Varșovia. Dacă ar fi să comparăm centrele istorice ale acestor două localități, vom observa multe deosebiri între acestea - începând cu materialele utilizate în construcții, stilul de construire și terminând cu morfologia urbană a orașelor. Într-o eră a globalizării ne dorim să locuim în orașe care au și individualitate. Patrimoniul cultural este unul din acele elemente care deosebește o localitate de alta. Este ceea ce stă la baza identității culturale. Ar fi trist și păcat dacă n-am înțelege acest lucru. Un oraș care nu are identitate culturală e un oraș care nu trebuiește nimănui.

Anetta Dabija

Dacă tot ai ajuns aici…

… vrem să-ți cerem o favoare. Sute de mii de oamenii intră pe AGORA, lună de lună, pentru informație de calitate. Noi credem că toți oamenii merită acces la informație corectă, verificată și explicată. Tocmai din această cauză vrem să păstrăm știrile și articolele pe care le facem accesibile pentru toată lumea.

La acest site de știri independent, arătăm zilnic acțiunile celor de la putere și tot ce se întâmplă în țară. Nu avem în spate oligarhi, jurnalismul pe care îl facem este liber de orice părtinire politică. Cu ajutorul tău vom continua să scoatem adevărul la suprafață și vom continua să dezvoltăm proiecte media noi care să inspire.

Suntem determinați să asigurăm un jurnalism care să ne ajute pe fiecare dintre noi să înțeleagă mai bine tot ce se întâmplă în jurul nostru și să ne unească atât pe timpuri de criză sau pandemie, cât și în afara ei. Munca noastră nu ar fi posibilă fără cititorii noștri, care ne susțin și ne încurajează.

Fiecare contribuție este valoroasă pentru activitatea redacției.
Ia-ți un Abonament și fii alături de AGORA. Durează doar 1 minut. Mulțumim.

Vezi și aceste știri
OPINIE | Parcăm sau ne certăm? Cum soluționăm problema locurilor de parcare în Chișinău

OPINIE | Parcăm sau ne certăm? Cum soluționăm problema locurilor de parcare în Chișinău

OPINIE | Auditul achizițiilor publice la Ministerului Educației. Gestiunea defectuoasă sau achiziții publice cu scop de delapidare?

OPINIE | Auditul achizițiilor publice la Ministerului Educației. Gestiunea defectuoasă sau achiziții publice cu scop de delapidare?

OPINIE | Cine plătește, comandă muzica: Despre societatea civilă independentă de finanțările din exterior

OPINIE | Cine plătește, comandă muzica: Despre societatea civilă independentă de finanțările din exterior

Advertoriale
Ce fel de teste la anticorpi COVID-19 trebuie să efectuăm, în dependență de perioadă și necesitate. Răspunde Dr. Irina Sumarev, director medical Invitro Diagnostics

Ce fel de teste la anticorpi COVID-19 trebuie să efectuăm, în dependență de perioadă și necesitate. Răspunde Dr. Irina Sumarev, director medical Invitro Diagnostics

Organizatorii Yardsale ne îndeamnă: „Hai Afară!” După aproape un an, evenimentul revine, la Teatrul Verde

Organizatorii Yardsale ne îndeamnă: „Hai Afară!” După aproape un an, evenimentul revine, la Teatrul Verde

Victoriabank anunță rezultatele financiare preliminare din primul trimestru 2021: soluții bancare inovative și servicii la cel mai înalt nivel

Victoriabank anunță rezultatele financiare preliminare din primul trimestru 2021: soluții bancare inovative și servicii la cel mai înalt nivel

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi
EMISIUNI
  • Oameni ca tine: A vândut o casă din sat pentru a începe o afacere în capitală. Povestea lui Vadim Sirițanu, tânărul care face din cafea teorie și invers (VIDEO)
    Oameni ca tine: A vândut o casă din sat pentru a începe o afacere în capitală. Povestea lui Vadim Sirițanu, tânărul care face din cafea teorie și invers (VIDEO)
  • Ana Sîtnic, despre cum să deschizi un restaurant în Chișinău, consecințele pandemiei și ce înseamnă o femeie puternică | Nota de Plată
  • Podcastul „Bilet în Parlament”: Au rămas numai cu „vrutul”. Candidații la funcția de prim-ministru care nu au mai ajuns șefi de guverne (AUDIO)
  • Nicolae Manolov - XOR, investiții din SUA, IT, venituri de 10.000.000 $ anual | Nota de Plată
  • Oameni ca tine: „Liubușoara de la Sireți” - poștașa care și-a legat destinul de satul în care s-a născut (VIDEO)
ȘTIRI DE PE EA.MD
  • „Școala-fantomă” Nr.6, din Chișinău, va fi restaurată și redeschisă. Anunțul...
  • Moldovenii se pot vaccina fără programare, la Iași, chiar dacă nu dețin dublă cetățenie....
Cele mai populare
  • 1
    Moldovenii se pot vaccina cu Pfizer la Iași, chiar dacă nu au dublă cetățenie. Oportunitatea e valabilă trei zile
  • 2
    Maratonul de vaccinare anti-COVID la Iași se anulează pentru moldoveni? MAEIE precizează: Intrarea în România cu pașaport biometric nu e posibilă
  • 3
    Suma de 11, 5 mil. de lei, confiscată de la Luca Filat, va fi transferată de Marea Britanie în beneficiul persoanelor cu dizabilități din R. Moldova
  • 4
    Globurile de Aur, în centrul unui scandal imens. Tom Cruise a înapoiat toate cele trei trofee câștigate
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.