Chiar din primele momete ale apariției pandemiei unele organizații sau grupuri de state au dat dovadă de egoism, și mai puțin de solidaritatea care stă la baza parteneriatului unic european. O spune expertul în domeniul relațiilor internaționale și securității.

„Cele mai dezvoltate state au progresat în elaborarea vaccinului și din start am văzut implicarea unor servicii speciale precum „Mosad”, Serviciul de Informații Externe al Israelului, care printre primii a început să procure vaccinul și nu ascundea acest lucru. Fiecare stat s-a gândit la abordarea individuală. Statele mai mari, precum SUA, Rusia, Marea Britanie, Canada, pe lângă faptul că au început să producă, imediat au început să comande în proporții de 5-10 ori mai mari decât numărul populației. De exemplu, Canada și alte state bogate și-au permis din start să comande și ei erau absolut conștienți că mai mult de jumătate din globul pământesc nu o să aibă în perspectivă acces, din punct de vedere financiar, la aceste vaccinuri.

Acum, mai mult ca niciodată, era nevoie de o conlucrare pașnică și constructivă. Ele, însă, s-au agravat și pe linie militară, fiin o problemă enormă. În paralel, discuțiile bilaterale între acești actori și furnizori de vaccin sunt utilizate ca instrument de rezolvare a altor probleme. Republica Moldova, fiind aproape cu jumătate de lume partener strategic, pare să nu fie în stare să obțină partide minime de vaccin, fie procurate sau fie dăruite. În timp ce în Israel, începând cu 18 aprilie se revine practic la viața precedentă când vor fi scoase chiar și măștile, datorită faptului că s-a vaccinat marea majoritate a oamenilor”, a declarat expertul în domeniul relațiilor internaționale și securității, Valeriu Ostalep.

Te-ar putea interesa și asta: Istoria vaccinului: Înainte de COVID-19, două secole de vaccinare şi neîncredere

Principala preocupare a Uniunii Europeane este să confere prin acțiunile și informațiile sale transparență. Însă unele state dezvoltate acționează pe la spatele Uniunii Europene, ceea ce atrage suspiciuni și multe semne de întrebare, mai atenționează experții.

„Neîncrederea care există între UE și Rusia, dar și față de China reiese din transparența procesului de comunicare pe marginea vaccinului. Deci, cu cât mai puțină transparență este din partea producătorilor ruși, cu atât mai multă neîncredere apare din partea potențialilor cumpărători. Prin urmare, statele membre ale UE sunt deprinse să funcționeze după reguli și acele reguli sunt transparente. Dacă Rusia nu furnizează același nivel de informație, există multe suspiciuni că vaccinul este folosit pentru alte scopuri, decât cele de a preveni răspândirea virusului.

Pe parcursul unui an sursele media controlate de Kremlin au furnizat informații distorsionate față de eforturile pe care le face Bruxelles-ul pentru a stopa boala, inclusiv vaccinurile. Pe lângă atitudinile față de statul rus, există și o intoleranță masivă a oficialilor europeni față de informația care parvine din partea actorilor ruși. Pe lângă faptul că ei condamnă și critică acțiunile UE în interiorul frontierelor europene, la fel discreditează vaccinurile care sunt folosite de Uniunea Europeană”, punctează cercetătorul la Universitatea Justus-Liebig, Dionis Cenușă.

Îți recomandăm și asta: Povestea vaccinului și a vaccinării, de la ideea milenară la inovație și progres

Experții vin cu explicații și pentru modul în care sunt distribuite vaccinurile în lume.

„Elaboarea unui vaccin este un proces cu risc, niciodată nu se știe, chiar și după aprobare, dacă el va funcționa totalmente cum vrem noi. Țările sărace sau medii nu au fost în stare să creeze sau să procure vaccinuri. Astfel s-a creat platforma COVAX. Dacă spun că vaccinul X sau Y este pentru țările sărace, nu înseamnă că ele sunt necalitative, ci pentru că au cel mai mic preț.

Sunt țări care nu au exportat nici o doză de vaccin. Tot ce produc folosesc pentru vaccinarea populației din interiorul frontierelor sale. Avem țări care vaccinează și populație națională dar și exportează masiv. Totul este determinat de niște modele de gândire și câte o dată noi privim doar prin prisma moralului, ceea ce fac unele țări, dar ei privesc la 360 de grade, nu se uită doar la aspectul etic și moral, ei se uită pragmatic și constructiv”, este de părere experta în sănătate publică, Ala Tocarciuc.

Discuțiile care au loc în Republica Moldova pe subiectul procurării vaccinului anti-COVID-19, în special al celui rusesc, Sputnik V, evidențiază o comunicare defectuoasă din partea autorităților, dar reliefează și vina politicienilor aici.

„Diplomația vaccinurilor este cinică, pentru că vina toată o poartă politicienii. Nu este posibil ca un individ care nu are nici o funcție în stat, mă refer la Dodon, să creeze impresia că de el depind viețile oamenilor în Moldova. Mai mult, relația dintre Republica Moldova și Federația Rusă depinde de un individ care recent a primit un semn de la populație că nu este văzut ca politician, pentru că el a fost respins. Trebuie clar de înțeles că nu noi am ratat șansa de a primi aceste vaccinuri, ci oamenii care sunt responsabili de acest lucru - Guvernul, președintele și alții. Republica Moldova trebuia măcar într-un an să creeze un spital, dar ei nu fac nimic altceva de cât restricționează și al doilea moment important este că ei utilizează vaccinul în jocul politic, ceea ce este criminal”, a mai precizat Valeriu Ostalep.

Sondajele recente arată că circa 30% din populația Republicii Moldova dorește să se vaccineze cu vaccinul rusesc Sputnik V. Acest lucru este explicat de specialiști prin faptul că mai mult de șapte decenii Moldova a fost sub conducerea Uniunii Sovietice și s-a vaccinat cu vaccinuri rusești.

„În Republica Moldova am avut trei tipuri de vaccin: AstraZeneca primit pe platforma COVAX și oferit ca ajutor din partea României, Pfizer de pe platforma COVAX și vaccinul Sinovac din donațiile din Emiratele Arabe. Acum, noi primim suport de la UE prin două căi: prin platforma COVAX sau prin România. Din partea Rusiei nu avem nici un sprijin tangibil. Totul este deocamdată doar la nivel de discuții și asta este explicabil. Noi am trecut printr-o perioadă de incertitudine legată de alegerile prezidențiale, asta a frânat venirea vaccinului rusesc. Faptul că 30% din populație vrea Sputnik V, la fel nu este straniu, pentru că noi am trăit în Uniunea Sovietică 70 de ani și ne-am vaccinat cu vaccinuri rusești. Majoritatea populației din Moldova sunt vârstnici și oameni maturi, respectiv ei vor ceea ce cunosc. Moldova a avut șanse să primească vaccinul, pentru Rusia a spus că e deschisă să ni-l ofere. Noi, însă, am ratat șansa”, a susținut Ala Tocarciuc.

Impactul nevaccinării va fi unul extrem de grav pentru cetățenii Republicii Moldova, mai ales în contextul în care se discută activ despre introducerea pașapoartelor de vaccinare. Astfel am putea am putea ajunge în situația că persoanele vaccinate cu vaccin nerecunoscut de UE nu vor putea trece hotarele țărilor europene.

„În viitorul apropiat unii cetățeni moldoveni se vor ciocni cu imposibilitate de a circula la fel de ușor cum a fost până la pandemie. Boli similare precum COVID-19 vor apărea în continure. Aceasta nu este prima pandemie, despre asta se vorbește mult în presa internațională. COVID-19 nu va fi eliminat printr-o singură vaccinare, va fi necesar de stabilit cât timp va dura eficiența acestuia. Ar putea apărea necesiatatea de a vaccina populația în fiecare an. Vaccinul rusesc nu este recunoscut de UE, respectiv apare întrebarea dacă persoanele vaccinate cu acest vaccin rusesc vor putea călători în UE”, a conchis Dionis Cenușă.

Potrivit datelor oferite de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, până în prezent, peste 90 de mii de moldoveni, reprezentând 2% din populația totală, au primit cel puțin o doză de vaccin COVID-19, iar alții peste nouă mii s-au vaccinat cu ambele doze.

* Autor: Elene Ciobanu, stagiară