Conform agenției Moody’s Analutics, deși nu au fost afectat în mod puternic de pandemie, familiile cu venituri mari au economist bani care în mod normal i-ar fi cheltuit pe călătorii, divertisment sau mese la restaurant. În același timp, pentru restul populației, creșterea economiilor personale s-a datorat sprijinului fără precedent acordat de guvernele din întreaga lume, pentru angajați și companii. Mai mult, datele Fondului Monetar Internațional arată că până în noiembrie 2020, guvernele și băncile centrale ar fi acordat ajutoare în valoare de 19.500 de miliarde de dolari pentru a salva economiile mai multor țări de la ceea ce este considerată a fi cea mai gravă recesiune de la Marea Depresiune încoace.

De altfel, datorită acestor stimulente a fost posibilă achitarea salariilor și salvarea multor afaceri aflate în dificultate, asigurând astfel populația cu un flux constant de venituri care s-au transformat în economii. Datele analizei arată că cei mai mult au economisit americanii, valoarea economiilor acestora fiind de 12% din PIB-ul SUA sau în jur de 2.600 miliarde de dolari. Aceștia sunt urmați de locuitorii Regatului Unit.

În general, valoarea rezervelor de finanțe personale a crescut la un nivel înalt în America de Nord și Europa, unde guvernele au oferit suporturi generoase cetățenilor și companiilor în perioada lockdown-urilor. Cu toate acestea însă, odată cu avansul campaniei de vaccinare și cu ridicarea graduală a restricțiilor, analiștii financiari se așteaptă la o creștere a nivelului de cheltuieli. Mai exact, aproape două miliarde de dolari ar urma să fie cheltuiți de persoanele fizice, ceea ce va oferi economiei posibilitatea de a înregistra noi creșteri.

„Ne așteptăm ca 1/3 din rezervele sau economiile personale ale consumatorilor să fie cheltuite în acest an, adăugând puțin peste 2% la creșterea PIB-ului global”, a declarat economistul șef al Moody’s Analytics, Mark Zandi.

Există însă și riscul ca un aflux de cheltuieli să genereze inflație, întrucât acest lucru ar obliga băncile centrale să crească ratele dobânzii și să reducă achizițiile de active mai devreme decât se anticipase. În același timp, Zandi susține că prognozele privind cheltuielile s-ar putea să nu să se adeverească, din moment ce unele familii mai bogate ar putea considera economiile drept o „avere și nu un venit, ceea ce i-ar putea face pe membrii acestora, să cheltuie mai puțin”.