1 milion de specii se află în pericol

„Mama Natură ne îndeamnă în mod clar la acțiune. Natura suferă. Oceanele se umplu de plastic și devin din ce în ce mai acide. Căldura extremă, incendiile de pădure și inundațiile, precum și un sezon de uragane record în Atlantic au afectat milioane de oameni.  Acum ne confruntăm cu COVID-19, o pandemie la nivel mondial legată de sănătatea ecosistemului nostru”, se spune în mesajul ONU dedicat Zilei Pământului. 

Potrivit ONU, schimbările climatice, modificările naturii provocate de om, precum și infracțiunile care perturbă biodiversitatea, cum ar fi defrișările, schimbarea destinației terenurilor, intensificarea agriculturii și a producției de animale sau creșterea comerțului ilegal cu animale sălbatice, pot crește contactul și transmiterea de boli infecțioase de la animale la oameni, cum ar fi COVID-19. Potrivit UN Environment, o boală infecțioasă nouă apare la om la fiecare patru luni, 75% din aceste boli emergente provin de la animal, iar acest lucru arată relațiile strânse dintre sănătatea umană, animală și cea a mediului.

„Ecosistemele susțin toate formele de viață de pe Pământ. Cu cât ecosistemele noastre sunt mai sănătoase, cu atât mai sănătoasă este planeta și oamenii ei. Refacerea ecosistemelor deteriorate va contribui la eliminarea sărăciei, la combaterea schimbărilor climatice și la prevenirea extincțiilor în masă”, se mai spune în mesajul ONU. 

Șapte milioane de oameni mor anual din cauza poluării

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, se estimează că poluarea atmosferică ucide în fiecare an șapte milioane de oameni din întreaga lume. Poluarea poate fi cauza accidentelor vasculare cerebrale, a bolilor de inimă, a cancerului pulmonar, a bolilor respiratorii acute și cronice.

În pofida eforturilor de reducere a poluării aerului în multe țări, există regiuni, în special Asia Centrală și de Sud și Africa Subsahariană, în care populația continuă să fie expusă la niveluri tot mai ridicate de poluare a aerului.

Totodată, majoritatea populației lumii continuă să fie expusă la niveluri de poluare atmosferică ce depășesc substanțial normele OMS privind calitatea aerului.

În 2020, 22 dintre primele 30 cele mai poluate orașe din lume erau din India. Orașul Hotan, din nord-vestul Chinei, s-a clasat pe primul loc în topul celor mai poluate orașe din lume, în mare parte din cauza furtunilor de nisip exacerbate de schimbările climatice.

Miliarde de copaci sunt tăiate în fiecare an

Între 3,5 și 7 miliarde de copaci sunt tăiate în fiecare an, potrivit unui raport publicat de Rainforest Action Network (RAN). Documentul indică, de asemenea, că aproximativ 420 de milioane de hectare de pădure au fost defrișate în ultimii 30 de ani, ceea ce echivalează cu aproximativ 12 milioane de hectare de pădure pe an.

Aproximativ jumătate din suprafața Nigeriei este acoperită de copaci.  În ultimele două decenii, această țară a eliminat 36% din arborii săi, fiind statul cu cea mai mare rată de defrișare din lume.

Extinderea agriculturii continuă să fie principalul motor al defrișărilor și al degradării pădurilor și a pierderii asociate biodiversității forestiere. Agricultura comercială pe scară largă (în principal creșterea vitelor, cultivarea de soia și palmier de ulei) a reprezentat 40% din defrișările tropicale din ultimul deceniu.

Până în decembrie 2019, un total de 20.334 de specii de arbori au fost incluse în Lista roșie IUCN a speciilor amenințate, dintre care 8.056 au fost evaluate ca fiind amenințate la nivel global (în pericol critic de dispariție, pe cale de dispariție sau vulnerabile).

Peste 1.400 de specii de arbori sunt evaluate ca fiind în pericol critic de dispariție și având nevoie urgentă de măsuri de conservare.

La fiecare 20 de secunde un copil moare din cauza unei boli legate de apă

Potrivit ONU, patru miliarde de oameni se confruntă în prezent cu o penurie fizică severă de apă timp de cel puțin o lună pe an, o situație care a înrăutățită de criza climatică. Utilizarea apei la nivel mondial a crescut de șase ori în ultimii 100 de ani și continuă să crească în mod constant.

Oamenii care sunt forțați să bea sau să folosească apă contaminată sunt expuși la o varietate de boli, inclusiv malarie, febră tifoidă, dizenterie și holeră.

Potrivit datelor oficiale, în fiecare zi, bolile legate de calitatea apei răpesc viețile a aproximativ 5.000 de copii, adică aproximativ un copil la fiecare 20 de secunde.

Aproape o treime din cele 100 de orașe din lume care nu au destulă apă se află în India. Cele 30 de orașe ar putea rămâne fără sursă de alimentare potabilă până în 2050. Jaipur s-a aflat în fruntea listei orașelor indiene, urmat de Indore și Thane.

Printre alte orașe predispuse riscurilor legate de apă se numără Beijing, Jakarta, Johannesburg, Istanbul, Hong Kong, Mecca și Rio de Janeiro. Cele 100 de orașe care se așteaptă să înregistreze cea mai mare creștere a riscului legat de apă până în 2050 găzduiesc cel puțin 350 de milioane de persoane.

Situația din Republica Moldova

„Deși oamenii reprezintă doar 0.01% din totalul viețuitoarelor de pe Pământ, de-a lungul existenței au cauzat dispariția a 83% din efectivele de mamifere sălbatice și au redus cu 50% numărul plantelor. Dacă nu diminuăm modul de exploatare a resurselor naturale din prezent, în 30 - 45 de ani e posibil să folosim alte măști, unele de oxigen”, se spune într-un comunicat al Agenției de Mediu al Republicii Moldova, publicat cu ocazia Zilei Pământului. 

Potrivit rapoartelor Agenției de Mediu, în țara noastră calitatea apei potabile atât din sursele centralizate, cât si din sursele descentralizate are constant un nivel scăzut. Ponderea probelor neconforme rămâne la un nivel ridicat pe parcursul ultimilor ani. Conform datelor statistice, apele din sursele centralizate sunt mai sigure după calitate, rata probelor cu abateri de la normele sanitare, este de aproximativ 40.1% din totalul de probe efectuate pentru anul 2018 păstrând aceeași rată ca și în anul 2009.

Foto: zdg.md

Totodată, potrivit datelor furnizate de Agenția de Mediu din cadrul Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și a Mediului, din cele 174 de rapoarte prezentate referitor la starea poluanților în Chișinău, au fost înregistrate doar patru zile în care concentrația maximă admisibilă pentru media zilnică a poluanților nu a fost depășită. Aceste date însă nu reflectă situația reală întrucât lipsesc unele zile din cadrul săptămânii, mai ales în cazul weekend-urilor.

Printre cei mai întâlniți poluanți se numără aldehida formică, dioxidul de azot, monoxidul de azot și fenolul. Timp de 12 luni au fost înregistrate perioade de la șase, la 80 de zile în care prezența acestor substanțe în atmosferă s-a încadrat în limitele prevăzute de legislație. Mai mult, potrivit autorităților, aceste substanțe pot cauza diverse afecțiuni cardiovasculare și ale căilor respiratorii.

Autorii studiului mai menționează și faptul că orașul Chișinău devine tot mai poluat, substanțele enumerate anterior fiind într-o continuă creștere în perioada anilor 2015 – 2018.

Potrivit datelor Moldsilva, în 2019 Republica Moldova avea 380,7 mii de hectare de „zonă verde”. Experții atrag atenția că pădurile ocupă numai 11-13% din teritoriul țării, ceea ce este prea puțin, rezultatul fiind și diminuarea rezervelor de apă.