Istoria vaccinului împotriva oreionului: De ce patru ani de dezvoltări au constituit o perioadă record pentru inventarea serului

Istoria vaccinului împotriva oreionului: De ce patru ani de dezvoltări au constituit o perioadă record pentru inventarea serului

De la dezvoltarea inițială a serului până la introducerea vaccinurilor anti-COVID-19 în campaniile de vaccinare au fost necesare mai puțin de 12 luni, această perioadă fiind considerată drept un record nemaiîntâlnit în istorie. Totuși, în istoria vaccinurilor au mai existat cazuri în care serul să fie dezvoltat în timp record. Spre exemplu, în anii 1960, vaccinul împotriva oreionului a fost dezvoltat în doar patru ani, fiind considerat un timp record la acea vreme.

Istoria ne arată că, în medie, de la crearea unui ser și până la introducerea și administrarea acestuia la scară largă, erau necesari în jur de 10 sau chiar 12 ani. Procedurile de siguranță, birocrația, studiile clinice și tehnologiile de dezvoltare ale acestora, dublate de prudența mai mult sau mai puțin excesivă în unele cazuri, duceau la ani buni de cercetări și teste. Ba mai mult, aproape 95% din vaccinurile apărute în faza inițială nu ajung să fie disponibile sau să treacă toate calificările cerute pentru a intra și a fi puse pe piață.

Oreionul – problemă de securitate națională

Oreionul sau parotida epidermică este o boala contagioasă provocată de un virus cu același nume, manifestată frecvent prin mărirea glandelor salivare parotide, aflate în apropierea urechilor. Afectează mai ales copii cu vârsta cuprinsă între 10 și 19 ani, dar poate apărea și la adulți în cazuri rare. Boala se răspândește în mare parte prin aer, contact cu suprafețe contaminate sau cu persoane infectate.

Vaccinul contra oreionului se administrează în două doze, una fiind injectată la 12 – 15 luni, iar a doua la 4 – 6 ani, oferind o eficiență de până la 95%. În unele cazuri poate fi necesară și o a treia doză. Astăzi, cel puțin în Statele Unite, oreionul se consideră a fi eradicat în proporție de cel puțin 98%.

În secolul al XX-lea, oreionul însă era o problemă serioasă, ba chiar de securitate națională pentru Statele Unite, întrucât putea afecta adulții, în special bărbații și provoca în special dureri testiculare. Se estimează că în timpul Primului Război Mondial, armata americană a înregistrat un total de 230.356 de cazuri traduse prin întârzieri majore în operațiunile militare și spitale militare arhipline.

În 1945, cercetătorii americani au început a studia virusul oreionului, reușind ca în scurt timp să îl separe și să creeze primele vaccinuri, bazate pe injectarea unor fragmente de virus mort sau „inactivat”. Primul test clinic al serului rezultat, a avut loc pe aproape 3.000 de muncitori din Florida, care lucrau pe o plantație de zahăr unde erau dese epidemiile de oreion. Eficiența rezultată de 58% a fost considerată suficientă, dar cercetările în această zonă s-au oprit după încheierea războiului, iar prioritatea în acest domeniu a revenit gripei și pneumoniei.

Vaccinul contra oreionului – gata în doar patru ani

La 21 martie 1963 doctorul Maurice Hilleman și-a diagnosticat fiica sa cu oreion, după ce acesta acuza mai multe simptome caracteristice acestei infecții. Deși era o infecție inofensivă în mare parte, un tratament pentru atenuarea efectelor acesteia nu exista încă.

Hilleman a avut însă ideea de a folosi o tehnologie descoperită cu mai puțin de 20 de ani mai devreme (în 1946) prin care virusul putea fi crescut în embrioane de găină. Această tehnologie fusese descoperită de către John Enders, care în 1954, obținea premiul Nobel pentru realizarea sa. Practic, Enders a descoperit că dacă același virus este trecut printr-un embrion de pui, de mai multe ori, acesta va slăbi în timp, devenind inofensiv pentru organismul uman, dar eficient pentru a învăța sistemul imunitar să lupte contra acestuia.

Cercetările ulterioare în această direcție au făcut ca în 1967, Hilleman să dezvolte un vaccin contra oreionului care este și astăzi în uz, fiind parte a vaccinului combinat împotriva rujeolei și rubeolei (ROR). Până la apariția vaccinului, erau raportate în jur de 186.000 de cazuri de oreion pe an. După apariția acestuia, numărul cazurilor a scăzut la mai puțin de 1.000.

Doctorul Hilleman a numit tulpina virusului din care a făcut vaccinul după fiica sa mai mică, Jeryl Lynn, astfel încât și până astăzi, aceasta este folosită în producția de vaccin împotriva oreionului.

De altfel, apariția acestui vaccin nu a fost suficientă pentru a-l introduce într-o campanie de imunizare contra acestui virus, or marea majoritate a americanilor considerau că e mai potrivită o infecție naturală în vederea dobândirii unei imunități ulterioare decât injectarea unui vaccin. Cu toate acestea, în 1971 vaccinul contra oreionului, dezvoltat de Hilleman, a devenit parte a combinației ROR (rujeolă, oreion, rubeolă) fiind licențiat și introdus în campaniile de imunizare a populației contra mai multor boli ale copilăriei.

Știința câștigă mici victorii în lupta contra timpului – tehnologia mRNA

Deși dezvoltarea unui vaccin de multe ori durează, iar puținii producători care se încumetă să intre în acest domeniu trebuie să se antreneze în cercetări de zeci și sute de milioane sau chiar miliarde de dolari, fiecare vaccin dezvoltat și trecut prin toate etapele prevăzute, reprezintă o victorie majoră pentru știință. De multe ori, dezvoltarea unui nou ser presupune și aplicarea unei noi biotehnologii, care reduce din durata și din timpul prevăzut inițial pentru dezvoltarea acestui produs.

Spre exemplu, tehnologia mRNA care a fost descoperită de Katalin Kariko în 2005. Este vorba de o tehnologie nouă care spre deosebire de vaccinurile obișnuite, unde agenții patogeni se regăsesc în conținutul serului (fiind vorba de forme dezactivate, adică ucise), presupune injectarea unei părți a agentului patogen sub forma de mRNA, adică prin transferul unor informații genetice.

Principalul avantaj al acestei tehnologii este faptul că ele pot fi produse relativ repede și astfel devine disponibil mai repede. Spre deosebire de vaccinurile tradiționale, care ca și în cazul celui contra oreionului, trebuie să treacă prin procesul de cultivare a virușilor în ouăle de pui.

Vremurile de criză cer decizii urgente

Chiar dacă vaccinul contra oreionului nu a fost dezvoltat în vremuri de criză sanitară globală, faptul că acesta a fost creat și introdus spre a fi utilizat în doar patru ani, relevă că omenirea a atins o treaptă importantă în ceea ce privește dezvoltarea unor vaccinuri sigure și eficiente chiar și în condițiile de criză. Desigur, paradoxurile rămân a fi prezente, întrucât alte boli contagioase, cum ar fi HIV/SIDA încă nu au un vaccin, deși cercetările sunt în derulare de mai bine de 30 de ani.

Ceea ce contează însă este că unicul mod prin care omenirea poate ieși din actuala criză sanitară este vaccinarea și încrederea în știință, or eventualele încercări ar putea fi sortite eșecului iar anii de experiență acumulați de știință în dezvoltarea rapidă a unor vaccinuri ar putea ajunge fără valoare. 

Avem puterea să ne ajutăm unii pe ceilalți….

Dacă și tu crezi că ceea ce citești pe acest site sunt informații importante, atunci susține munca redacției AGORA cu un abonament digital ca să devină mai bună, să facă știri deosebite, interviuri mai interesante, articole și povești care să te facă să vrei să le recitești și să le distribui prietenilor tăi.

Mai mult, răsplătim fiecare abonat cu un set de produse locale, împachetate cu dragoste de echipa de la From the Heart Shop, astfel contribuim împreună la promovarea produselor de-acasă, din Moldova.

Devino de astăzi Susținător, Fan sau Ambasador AGORA

Vezi și aceste știri
Povestea vaccinului și a vaccinării, de la ideea milenară la inovație și progres

Povestea vaccinului și a vaccinării, de la ideea milenară la inovație și progres

41% dintre moldoveni ar accepta să se vaccineze împotriva COVID-19. Fiecare a patra persoană nu crede că virusul este real (STUDIU)

41% dintre moldoveni ar accepta să se vaccineze împotriva COVID-19. Fiecare a patra persoană nu crede că virusul este real (STUDIU)

Din 2 mai începe rapelul pentru vaccinații cu AstaZeneca. Se extinde și categoria celor eligibili pentru vaccinare, printre care parlamentarii

Din 2 mai începe rapelul pentru vaccinații cu AstaZeneca. Se extinde și categoria celor eligibili pentru vaccinare, printre care parlamentarii

Advertoriale
Cum începem slăbitul sau de ce după sărbători organismul are nevoie de o detoxifiere

Cum începem slăbitul sau de ce după sărbători organismul are nevoie de o detoxifiere

Fii mai aproape de cei dragi cu sistemul de remiteri INTELIEXPRESS de la maib

Fii mai aproape de cei dragi cu sistemul de remiteri INTELIEXPRESS de la maib

„Colțunaș cu halva”. Rețetele lui Dumitru Boicu drept omagiu adus familiei sale, la Artizanii Gustului (VIDEO)

„Colțunaș cu halva”. Rețetele lui Dumitru Boicu drept omagiu adus familiei sale, la Artizanii Gustului (VIDEO)

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.