Chiar dacă CC a decis că abrogarea „legii miliardului” este neconstituțională, deputații au votat proiectul de lege în a doua lectură

Proiect de abrogare a legii miliardului din 2016, prin care datoria furtului miliardului va fi întoarsă din bugetul de stat, a fost votat în a doua lectură la ședința plenară din 23 aprilie 2021. Asta chiar dacă la 18 martie, Înalta Curte a decis că abrogarea „legii miliardului” este neconstituțională.

Socialiștii, cei care sunt autorii proiectului de lege, spun că proiectul are drept scop eliminarea presiunii fiscale suplimentare asupra populației și economiei Republicii Moldova, utilizarea eficientă și în interesul cetățenilor a resurselor financiare acumulate de stat sub formă de taxe și impozite, neadmiterea majorării substanțiale a datoriei de stat.

Deputatul și președintele Comisiei economie, buget și finanțe, Petru Burduja spune că atunci când a fost adoptată Legea privind emisiunea obligațiunilor de plată derivate din garanțiile de stat, nu s-a ținut cont de posibilele urmări ale acesteia.

„Suma obligațiunii crește, reducând posibilitățile Executivului din punct de vedere bugetar de a implementa proiecte sociale și economice. Mai mult, este o tendință de majorare a datoriei de stat și, cel mai grav, o modalitate prin care această povară a fost transferată asupra bugetului de stat, adică pe umerii cetățenilor”, susține parlamentarul.

AGORA amintește că, la propunerea mai multor deputați PSRM, așa-numita „lege a miliardului” a fost abrogată pe 16 decembrie 2020, cu voturile socialiștilor și ale deputaților din Pentru Moldova, platformă din care fac parte fracțiunea PP Șor și șapte ex-democrați. Iar mai apoi a fost votată în prima lectură la data de 9 aprilie.

mai târziu, exprezentanții Expert-Grup au atenționat asupra abrogării „legii miliardului”. Aceștia susțin că efectele adoptării unei asemenea legi ar putea fi similare cu însuși „furtul miliardului”. Astfel că experții îndemnă deputații să renunțe la votarea acestei legi și „alte scheme ce pun în pericol sistemul financiar și bugetul de stat”, și să se preocupe de investigarea „furtului miliardului” și tragerea la răspundere a celor care se fac vinoveți.

Pro Moldova a sesizat Curtea Constituțională. „Legea contestată a fost adoptată cu încălcarea manifestă a principiului separării puterilor în stat și a principiului corelat al loialității constituționale, al prevederilor constituționale care reclamă acceptul prealabil obligatoriu al Guvernului pe marginea unor proiecte de legi”, a explicat liderul grupului parlamentar, Andrian Candu.

La 22 decembrie, Curtea Constituțională a suspendat acțiunea legii prin care a fost abrogată „legea miliardului”, până se va pronunța pe acest caz, iar la 18 martie, CC a decis că această lege este neconstituțională.

Precizăm că în luna august 2016, Guvernul Pavel Filip, prin asumare de răspundere, a adoptat pachetul de legi prin care banii dispăruți din sistemul bancar au fost transformați în datorie de stat. Ulterior, legile au fost promulgate de fostul președinte Nicolae Timofti. Prin convertirea garanțiilor de stat în datorie publică, au fost emise obligațiuni în valoare de 13,6 miliarde lei, pentru o perioadă de 25 de ani, cu rata efectivă a dobânzii de 5%.

Altfel spus, legea abrogată prevedea că, din bugetul de stat, vor fi achitați circa un miliard de lei anual, timp de 25 de ani, pentru a restitui creditul oferit de BNM pentru Banca de Economii, Banca Socială și Unibank.

Dragă cititor,

Mii de oameni ne citesc în aceste zile în căutarea informațiilor, răspunsurilor și a unui fir de speranță. Iar noi lucrăm ca să asigurăm un jurnalism responsabil care să ne ajute pe fiecare dintre noi să înțelegem mai bine tot ce se întâmplă în jurul nostru și să ne unească în aceste timpuri complicate.

Ce putem face noi acum, este să te informăm corect, din surse verificate. Când nu știi pe cine să crezi, vezi ce scrie AGORA.
Fiecare contribuție din partea cititorilor este valoroasă pentru activitatea redacției. Susține-ne cu un abonament de membru. Mulțumim