Decizii pe muchie de Constituție: Șapte decizii ale CC, care au bulversat de-a lungul timpului viața politică de la Chișinău

Decizii pe muchie de Constituție: Șapte decizii ale CC, care au bulversat de-a lungul timpului viața politică de la Chișinău
Sursa: constcourt.md

De-a lungul timpului, Curtea Constituțională a fost acuzată de multe ori că, prin deciziile pe care le emite, ține parte anumitor partide sau personalități politice. Experiența, de fapt, a și demonstrat că au existat dintotdeauna perioade în care magistrații Curții s-au transformat în ținta intereselor politice, mai ales atunci când lupta pentru putere devenea tot mai încinsă. Am analizat în retrospectivă mai multe evenimente și decizii pronunșate de magistrați constituționali din Republica Moldova, care, pe parcursul ultimilor ani, au produs disensiuni pe scena politică.

Interdicție pentru Filat la șefia Guvernului

În 2013, fostul prim-ministru Vlad Filat a fost vizat într-o decizie a Curții Constituționale. Magistrații, în frunte cu președintele CC de atunci, Alexandru Tănase, au stabilit că aflarea politicianului în interimatul funcției de prim-ministru este ilegală, de vreme ce cabinetul de miniștri pe care l-a condus fusese demis, prin moțiune de cenzură, pentru suspiciuni de corupție. Prin urmare, președintele țării de atunci, Nicolae Timofti, a fost obligat să desemneze un alt premier interimar dintre membrii Guvernului a căror integritate nu a fost afectată. Câteva zile mai târziu, Filat spunea că decizia CC este una politică și tendențioasă, pentru satisfacția liberalilor lui Mihai Ghimpu, cei care și sesizaseră Curtea în privința interimatului liderul PLDM.

Președintele, ales de popor

În 2016, Curtea Constituțională, condusă tot de Alexandru Tănase, a restabilit dreptul moldovenilor de a-și alege direct președintele. Deznodământul a venit ca urmare a unei sesizării depuse de un grup de deputați liberal-democrați. Aceștia au contestat procedura de modificare a Constituției în anul 2000, când s-a trecut de la republică prezidențială la republică parlamentară. De atunci, în alegerea șeful statului, lupta politică se dă între Vest și Est, așa după cum a demonstrat și în experiența prezidențialelor din 2016 și cele din 2020.

Limba română, cea dintâi

În 2017, aceeași Curte stabilește că Declarația de Independență prevalează asupra Constituției, dând astfel undă verde limbii române în Constituția Republicii Moldova. Președintele țării de atunci, Igor Dodon, a reacționat imediat. El insista că limba este „moldovenească” și propunea să fie organizat un referendum în acest sens. Potrivit lui, „limba moldovenească” este „un element fundamental al identității și al matricei culturale a moldovenilor”. Referendumul nu a mai fost organizat. Nici până în prezent, nu s-au găsit cele 67 de voturi necesare în Parlament pentru ca articolul 13 din Constituție să fie schimbat.

Dodon, președinte suspendat, pentru cinci minute

Între anii 2017 -2018, Igor Dodon a fost, în repetate rânduri, suspendat din funcția de șef de stat de către CC, pentru că refuza să numească anumiți miniștri desemnați de Partidul Democrat, condus la acea vreme de Vladimir Plahotniuc, sau pentru că refuza să promulge legile adoptate de Parlament, cum ar fi legea anti-propagandă, care restricționează retransmiterea pe teritoriul Republicii Moldova a programelor informative ale posturilor TV din Rusia. În toate cazurile, Curtea a constatat că Dodon a încălcat Constituția atunci când a refuzat să semneze decretele. În consecință, speakerul de atunci al Parlamentului, Andrian Candu, își asuma rolul de președinte pentru câteva minute și promulga toate legile votate de Legislativ. Majoritatea parlamentară de atunci, condusă de PDM, în frunte cu Vlad Plahotniuc, nașul de cununie al lui Andrian Candu, nu a inițiat niciodată procedura de impeachment împotriva lui Dodon.

„Curtea Constituțională a devenit ostatica propriilor decizii neinspirate, a precedentelor pe care le-a creat. Este evident pentru toată lumea că membrii CC au acceptat să „joace” așa cum le dictează guvernarea democrată”, comenta fostul șef de stat Igor Dodon, în ianuarie 2018.

Guvernare duală, în 2019

Iunie 2019 a marcat o dualitate de putere la Chișinău. Președintele Igor Dodon a fost suspendat de CC pentru că a refuzat să semneze decretul de dizolvare a Parlamentului, iar prim-ministrul Pavel Filip, numit în noua conjunctură - președintele interimar al RM, stabilea data alegerilor anticipate - pentru 6 septembrie. O zi de vineri. Totul ca urmare a imposibilității formării Guvernului, lucru constatat de magistrații Curții. În perioada ce a urmat, în timp ce democrații stăteau încă instalați în fotolii, noua alianță PSRM-ACUM vota un nou Guvern, în frunte cu Maia Sandu.

La 15 iunie, după ce s-a aflat că liderul PDM a părăsit Republica Moldova, Curtea Constituțională a Republicii Moldova și-a abrogat toate hotărârile, avizele și deciziile pronunțate în perioada 7-9 iunie 2020, adică acele hotărâri care au generat dualitate de putere. Politicienii, care la acea vreme făceau parteneriat, adică șefa Guvernului PSRM-ACUM, Maia Sandu, și președintele Igor Dodon, liderul informal al PSRM, spuneau că judecătorii Curții Constituționale au fost forțați de PD să ia acele decizii controversate.

Dizolvarea Parlamentului, „pe muchie de CC” 

Aprilie 2021. Curtea Constituțională a constatat că sunt circumstanțe de dizolvare a Parlamentului, după două tentative eșuate de numire a unui Guvern. Decizia a iscat agitație în rândul socialiștii. Aceștia au căutat soluții în Parlament, unde cu majoritatea pe care o dețin alături de aliații Șor și foști democrați, au venit cu inițiativa de înlocuire a președintei CC, Domnica Manole, cu Boris Lupașcu. Mișcările din Legislativ au răsunat și peste hotarele țării. Ambasadele mai multor țări la Chișinău și-au exprimat îngrijorarea față de voturile din Parlament. Câteva ore mai târziu de la voturile din plen, magistrații Curții au suspendat deciziile, iar peste patru zile le-au declarat neconstituționale.

Alegeri parlamentare anticipate

Aprilie 2021. Seara de 28 aprilie a întors macazul în politica de la Chișinău. Curtea Constituțională ia o decizie care deschide calea pentru organizarea de alegeri parlamentare anticipate. La scurt timp, Maia Sandu semnează Decretul de dizolvare a Parlamentului și anunță că scrutinul va avea loc pe 11 iulie 2021. Socialiștii acuză Președinția că face păcate în săptămâna patimilor, iar Curtea Constituțională de faptul că ar fi capturată. Asta în timp ce PAS și Platforma DA își revendică meritele pentru reușita de a modifica componența actualului Legislativ după anticipate.

Avem puterea să ne ajutăm unii pe ceilalți….

Dacă și tu crezi că ceea ce citești pe acest site sunt informații importante, atunci susține munca redacției AGORA cu un abonament digital ca să devină mai bună, să facă știri deosebite, interviuri mai interesante, articole și povești care să te facă să vrei să le recitești și să le distribui prietenilor tăi.

Mai mult, răsplătim fiecare abonat cu un set de produse locale, împachetate cu dragoste de echipa de la From the Heart Shop, astfel contribuim împreună la promovarea produselor de-acasă, din Moldova.

Devino de astăzi Susținător, Fan sau Ambasador AGORA

Vezi și aceste știri
Curtea Constituționala a României, solidară cu deciziile magistraților CC din Moldova

Curtea Constituționala a României, solidară cu deciziile magistraților CC din Moldova

Argumentele CC cu privire la deciziile pronunțate marți: „Respectarea procedurilor parlamentare nu se limitează doar la posibilitatea deputaților de a formula întrebări”

Argumentele CC cu privire la deciziile pronunțate marți: „Respectarea procedurilor parlamentare nu se limitează doar la posibilitatea deputaților de a formula întrebări”

Procuratura Generală a refuzat să pornească un proces penal după sesizările PAS legate de acțiunile anterioare ale Parlamentului față de CC

Procuratura Generală a refuzat să pornească un proces penal după sesizările PAS legate de acțiunile anterioare ale Parlamentului față de CC

Advertoriale
Povestea în mujdei și ciocolată a uneia dintre cele mai cunoscute patiserii din Chișinău la Artizanii Gustului

Povestea în mujdei și ciocolată a uneia dintre cele mai cunoscute patiserii din Chișinău la Artizanii Gustului

Abonament ACCESIBIL. Creat cu grijă pentru persoanele cu necesități speciale

Abonament ACCESIBIL. Creat cu grijă pentru persoanele cu necesități speciale

Centrele de inovație și producție ale companiei Herbalife Nutrition obțin o certificare importantă în domeniul sănătății și securității

Centrele de inovație și producție ale companiei Herbalife Nutrition obțin o certificare importantă în domeniul sănătății și securității

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi
EMISIUNI
  • Copiii știu mai bine: Care-i treaba cu șefii, ce mașini conduc și de ce au camere video în birou (VIDEO)
    Copiii știu mai bine: Care-i treaba cu șefii, ce mașini conduc și de ce au camere video în birou (VIDEO)
  • Copiii știu mai bine: Soluții noi pentru probleme vechi sau ce ne facem cu rănile căpătate la terenul de joacă (VIDEO)
  • Copiii știu mai bine: Gadgeturile noastre de toate zilele (VIDEO)
  • Copiii știu mai bine: Viața de după căsătorie sau „iubirea asta nu ți-i trali-vali” (VIDEO)
  • Oameni ca tine: Creatorul de zâmbete (VIDEO)
Cele mai populare
  • 1
    Ultima oră! Instanța de judecată a decis scoaterea Marinei Tauber din cursa pentru Primăria Bălți
  • 2
    Reprezentantul Marinei Tauber la CEC: „Candidata rămâne în cursă”
  • 3
    Noi alerte de călătorie! Restricțiile impuse cetățenilor moldoveni (DOC)
  • 4
    CEC solicită CA Bălți să se expună cu privire la termenul de executare a deciziei emise de instanța de judecată
Canalul nostru de pe YouTube
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.