Decizii pe muchie de Constituție: Șapte decizii ale CC, care au bulversat de-a lungul timpului viața politică de la Chișinău

Decizii pe muchie de Constituție: Șapte decizii ale CC, care au bulversat de-a lungul timpului viața politică de la Chișinău
Sursa: constcourt.md

De-a lungul timpului, Curtea Constituțională a fost acuzată de multe ori că, prin deciziile pe care le emite, ține parte anumitor partide sau personalități politice. Experiența, de fapt, a și demonstrat că au existat dintotdeauna perioade în care magistrații Curții s-au transformat în ținta intereselor politice, mai ales atunci când lupta pentru putere devenea tot mai încinsă. Am analizat în retrospectivă mai multe evenimente și decizii pronunșate de magistrați constituționali din Republica Moldova, care, pe parcursul ultimilor ani, au produs disensiuni pe scena politică.

Interdicție pentru Filat la șefia Guvernului

În 2013, fostul prim-ministru Vlad Filat a fost vizat într-o decizie a Curții Constituționale. Magistrații, în frunte cu președintele CC de atunci, Alexandru Tănase, au stabilit că aflarea politicianului în interimatul funcției de prim-ministru este ilegală, de vreme ce cabinetul de miniștri pe care l-a condus fusese demis, prin moțiune de cenzură, pentru suspiciuni de corupție. Prin urmare, președintele țării de atunci, Nicolae Timofti, a fost obligat să desemneze un alt premier interimar dintre membrii Guvernului a căror integritate nu a fost afectată. Câteva zile mai târziu, Filat spunea că decizia CC este una politică și tendențioasă, pentru satisfacția liberalilor lui Mihai Ghimpu, cei care și sesizaseră Curtea în privința interimatului liderul PLDM.

Președintele, ales de popor

În 2016, Curtea Constituțională, condusă tot de Alexandru Tănase, a restabilit dreptul moldovenilor de a-și alege direct președintele. Deznodământul a venit ca urmare a unei sesizării depuse de un grup de deputați liberal-democrați. Aceștia au contestat procedura de modificare a Constituției în anul 2000, când s-a trecut de la republică prezidențială la republică parlamentară. De atunci, în alegerea șeful statului, lupta politică se dă între Vest și Est, așa după cum a demonstrat și în experiența prezidențialelor din 2016 și cele din 2020.

Limba română, cea dintâi

În 2017, aceeași Curte stabilește că Declarația de Independență prevalează asupra Constituției, dând astfel undă verde limbii române în Constituția Republicii Moldova. Președintele țării de atunci, Igor Dodon, a reacționat imediat. El insista că limba este „moldovenească” și propunea să fie organizat un referendum în acest sens. Potrivit lui, „limba moldovenească” este „un element fundamental al identității și al matricei culturale a moldovenilor”. Referendumul nu a mai fost organizat. Nici până în prezent, nu s-au găsit cele 67 de voturi necesare în Parlament pentru ca articolul 13 din Constituție să fie schimbat.

Dodon, președinte suspendat, pentru cinci minute

Între anii 2017 -2018, Igor Dodon a fost, în repetate rânduri, suspendat din funcția de șef de stat de către CC, pentru că refuza să numească anumiți miniștri desemnați de Partidul Democrat, condus la acea vreme de Vladimir Plahotniuc, sau pentru că refuza să promulge legile adoptate de Parlament, cum ar fi legea anti-propagandă, care restricționează retransmiterea pe teritoriul Republicii Moldova a programelor informative ale posturilor TV din Rusia. În toate cazurile, Curtea a constatat că Dodon a încălcat Constituția atunci când a refuzat să semneze decretele. În consecință, speakerul de atunci al Parlamentului, Andrian Candu, își asuma rolul de președinte pentru câteva minute și promulga toate legile votate de Legislativ. Majoritatea parlamentară de atunci, condusă de PDM, în frunte cu Vlad Plahotniuc, nașul de cununie al lui Andrian Candu, nu a inițiat niciodată procedura de impeachment împotriva lui Dodon.

„Curtea Constituțională a devenit ostatica propriilor decizii neinspirate, a precedentelor pe care le-a creat. Este evident pentru toată lumea că membrii CC au acceptat să „joace” așa cum le dictează guvernarea democrată”, comenta fostul șef de stat Igor Dodon, în ianuarie 2018.

Guvernare duală, în 2019

Iunie 2019 a marcat o dualitate de putere la Chișinău. Președintele Igor Dodon a fost suspendat de CC pentru că a refuzat să semneze decretul de dizolvare a Parlamentului, iar prim-ministrul Pavel Filip, numit în noua conjunctură - președintele interimar al RM, stabilea data alegerilor anticipate - pentru 6 septembrie. O zi de vineri. Totul ca urmare a imposibilității formării Guvernului, lucru constatat de magistrații Curții. În perioada ce a urmat, în timp ce democrații stăteau încă instalați în fotolii, noua alianță PSRM-ACUM vota un nou Guvern, în frunte cu Maia Sandu.

La 15 iunie, după ce s-a aflat că liderul PDM a părăsit Republica Moldova, Curtea Constituțională a Republicii Moldova și-a abrogat toate hotărârile, avizele și deciziile pronunțate în perioada 7-9 iunie 2020, adică acele hotărâri care au generat dualitate de putere. Politicienii, care la acea vreme făceau parteneriat, adică șefa Guvernului PSRM-ACUM, Maia Sandu, și președintele Igor Dodon, liderul informal al PSRM, spuneau că judecătorii Curții Constituționale au fost forțați de PD să ia acele decizii controversate.

Dizolvarea Parlamentului, „pe muchie de CC” 

Aprilie 2021. Curtea Constituțională a constatat că sunt circumstanțe de dizolvare a Parlamentului, după două tentative eșuate de numire a unui Guvern. Decizia a iscat agitație în rândul socialiștii. Aceștia au căutat soluții în Parlament, unde cu majoritatea pe care o dețin alături de aliații Șor și foști democrați, au venit cu inițiativa de înlocuire a președintei CC, Domnica Manole, cu Boris Lupașcu. Mișcările din Legislativ au răsunat și peste hotarele țării. Ambasadele mai multor țări la Chișinău și-au exprimat îngrijorarea față de voturile din Parlament. Câteva ore mai târziu de la voturile din plen, magistrații Curții au suspendat deciziile, iar peste patru zile le-au declarat neconstituționale.

Alegeri parlamentare anticipate

Aprilie 2021. Seara de 28 aprilie a întors macazul în politica de la Chișinău. Curtea Constituțională ia o decizie care deschide calea pentru organizarea de alegeri parlamentare anticipate. La scurt timp, Maia Sandu semnează Decretul de dizolvare a Parlamentului și anunță că scrutinul va avea loc pe 11 iulie 2021. Socialiștii acuză Președinția că face păcate în săptămâna patimilor, iar Curtea Constituțională de faptul că ar fi capturată. Asta în timp ce PAS și Platforma DA își revendică meritele pentru reușita de a modifica componența actualului Legislativ după anticipate.

Dragă cititor,

Mii de oameni ne citesc în aceste zile în căutarea informațiilor, răspunsurilor și a unui fir de speranță. Iar noi lucrăm ca să asigurăm un jurnalism responsabil care să ne ajute pe fiecare dintre noi să înțelegem mai bine tot ce se întâmplă în jurul nostru și să ne unească în aceste timpuri complicate.

Ce putem face noi acum, este să te informăm corect, din surse verificate. Când nu știi pe cine să crezi, vezi ce scrie AGORA.
Fiecare contribuție din partea cititorilor este valoroasă pentru activitatea redacției. Susține-ne cu un abonament de membru. Mulțumim

Vezi și aceste știri
Curtea Constituționala a României, solidară cu deciziile magistraților CC din Moldova

Curtea Constituționala a României, solidară cu deciziile magistraților CC din Moldova

Argumentele CC cu privire la deciziile pronunțate marți: „Respectarea procedurilor parlamentare nu se limitează doar la posibilitatea deputaților de a formula întrebări”

Argumentele CC cu privire la deciziile pronunțate marți: „Respectarea procedurilor parlamentare nu se limitează doar la posibilitatea deputaților de a formula întrebări”

Procuratura Generală a refuzat să pornească un proces penal după sesizările PAS legate de acțiunile anterioare ale Parlamentului față de CC

Procuratura Generală a refuzat să pornească un proces penal după sesizările PAS legate de acțiunile anterioare ale Parlamentului față de CC

Advertoriale
Victoriabank investește în inovații și își întărește statutul de bancă digitală. Rețeaua de bancomate, modernizată cu 100 de ATM-uri de ultimă generație

Victoriabank investește în inovații și își întărește statutul de bancă digitală. Rețeaua de bancomate, modernizată cu 100 de ATM-uri de ultimă generație

Ești în căutarea unei locuințe? Află cum poți cumpăra apartamentul perfect lângă parc, în câțiva pași simpli

Ești în căutarea unei locuințe? Află cum poți cumpăra apartamentul perfect lângă parc, în câțiva pași simpli

Apus, muzică live și atmosferă colorată: maib și agenții imobiliari au celebrat parteneriatele de succes

Apus, muzică live și atmosferă colorată: maib și agenții imobiliari au celebrat parteneriatele de succes

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi
EMISIUNI
  • Moldova, I am back! | Diana Adamciuc: „Diferența dintre Cluj și Chișinău este că, cel puțin în această țară, eu am sentimentul de «acasă»”
    Moldova, I am back! | Diana Adamciuc: „Diferența dintre Cluj și Chișinău este că, cel puțin în această țară, eu am sentimentul de «acasă»”
  • Copiii știu mai bine: Costum de baie „tigrovîi” și bani destui. De ce avem nevoie pentru o vacanță perfectă (VIDEO)
  • Copiii știu mai bine: „Scump, dom'le, scump!” (VIDEO)
  • Moldova, I am back! | Leo Zbancă: Mie îmi place cel mai mult acasă pentru că avem ce construi, avem la ce visa, avem unde ne porni și avem tare mult lucru (VIDEO)
  • Moldova, I am back! | Gheorghe și Tatiana Cîvîrjic au revenit după 20 de ani acasă și au pus bazele unei afaceri cu aur lichid (VIDEO)
Cele mai populare
  • 1
    Școala din Moldova, între paragină și elită. Exemplul a două școli din r. Orhei, unde unii elevi beneficiază de condiții de top, iar alții nu au nici măcar WC în bloc (VIDEO)
  • 2
    Armata rusă s-a retras de pe Insula Șerpilor. Ministerul Apărării de la Moscova: Gest de bunăvoință
  • 3
    Dumitru Robu crede că sunt șanse ca Ilan Șor să fie extrădat. Ce se întâmplă cu dosarele în care figurează Plahotniuc, Platon și Andronache
  • 4
    Putin îi răspunde lui Johnson la afirmația despre gen și declanșarea războiului în Ucraina: Margaret Thatcher a trimis trupe în Insulele Falkland
Canalul nostru de pe YouTube
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.