ANALIZĂ | Achiziții de peste jumătate de miliard de lei pentru prevenirea și combaterea infecției de COVID-19, în anul 2020

ANALIZĂ | Achiziții de peste jumătate de miliard de lei pentru prevenirea și combaterea infecției de COVID-19, în anul 2020

Acest articol vine ca o continuare logică a seriei de articole care analizează modul cum statul a administrat procesul de achiziții publice în perioada de pandemie. Articolul din decembrie 2019, „Achizițiile medicale în regim de pandemie / Sau cum autoritățile folosesc pandemia pentru violarea transparenței procesului de organizare a achizițiilor publice” prezenta modul în care autoritățile din Republica Moldova au schimbat regimul de organizare a achizițiilor publice în perioada stării de urgență precum și a analizat variația în cotele de achizițiilor publice destinate luptei cu COVID realizate în prima jumătate a anului 2020. 

Acum, având datele publicate pentru 2020, ne propunem să analizăm situația în ansamblu pentru întreg anul 2020 în domeniul achizițiilor publice efectuate în scopul combaterii COVID-19. De asemenea, venim cu o serie de recomandări adresate organelor de resort pentru a îmbunătăți procedura achizițiilor publice pentru a asigura standardele unei bune guvernări în sectorul public.

Autorități care nu s-au „deranjat” să raporteze achizițiile pentru lupta cu COVID-19

Agenția Achiziții Publice a publicat Raportul pentru anul 2020 care înglobează toate achizițiile desfășurate de către autoritățile publice din Republica Moldova în scopul prevenirii și controlului pandemiei de COVID-19. Însă, doar 152 de autorități publice (inclusiv instituții medicale) au prezentat către Agenție informația privind achizițiile efectuate pentru lupta cu COVID-19. Or, aceasta este o cerință obligatorie conform Hotărârii Guvernului nr. 493 din 08.07.2020, ceea ce denotă că celelalte instituții publice au încălcat cerințele normative. Hotărârea Guvernului 493/2020 se referă la aprobarea unor măsuri de transparență privind achizițiile publice efectuate în vederea prevenirii, diminuării și lichidării consecințelor pandemiei de coronavirus (COVID-19) pentru anul 2020. Important de menționat că cerințele respective se referă la toate tipurile de proceduri de achiziții desfășurate în anul 2020, inclusiv achizițiile de valoare mică. În total, în Republica Moldova, avem circa 3.000 de autorități contractante care desfășoară independent achiziții publice, inclusiv circa 380 de instituții medicale. Așadar, deducem că unele autorități, inclusiv unele instituțiile medicale, nu au raportat despre achizițiile efectuate în contextul pandemiei de COVID-19.

2.191 de contracte de achiziții în valoare totală de peste jumătate de miliard de lei

Statisticile oficiale arată că valoarea totală a achizițiilor publice la nivel național în anul 2020 a constituit circa nouă miliarde de lei. În total, autoritățile publice din țară au atribuit 12.416 contracte de achiziții publice. Pentru comparație, pentru procurarea bunurilor, lucrărilor și serviciilor necesare luptei cu infecția de COVID-19 au fost cheltuiți circa 541,7 milioane de lei. Statistica defectuoasă ne împiedică să calculăm ponderea achizițiilor efectuate pentru lupta cu COVID-19 raportate la valoarea totală a acestora. Problema este generată de faptul că statistice oficiale privind valoarea totală a achizițiilor publice nu conțin achizițiile de valoare mică (mai puțin de 200.000 lei pentru bunuri și servicii și până la 250.000 de lei pentru lucrări), pe de o parte. Iar, pe de altă parte, statisticile privind achizițiile efectuate în lupta cu COVID-19 conțin și achizițiile de valoare mică, de la 10.000 de lei. În condițiile unei statistici defectuoase, este dificil de calculat valoarea reală a achizițiilor pentru prevenirea infecției de COVID-19, dar și ponderea acestora în totalul achizițiilor efectuate la nivel național.

Circa 60% din achiziții (sau 329,4 milioane lei) au fost efectuate în conformitate cu legea cu privire la achizițiile publice. 

Restul 40% din achiziții (sau 212,3 milioane de lei) le putem grupa în trei categorii. 

Drept urmare a procedurilor de achiziție, desfășurate conform legii 131/2015, au fost atribuite 309 contracte, iar restul 1.882 de contracte au fost atribuite ca urmare a achizițiilor efectuate conform legii 69/2020, achizițiilor desfășurate conform excepțiilor sau au reprezentat achiziții de valoare mică. Pentru comparație, în perioada ianuarie – septembrie 2020, autoritățile publice au atribuit contracte de achiziții publice în valoare de circa 290 de milioane de lei pentru prevenirea și controlul infecției de COVID-19. Aproape jumătate din achiziții, 45,6% (sau 132,7 milioane de lei) au fost efectuate în conformitate cu legea 131/2015 (privind achizițiile publice), iar celelalte 54,4% (sau 158,2 milioane de lei) au constituit excepții, achiziții de valoare mică sau achiziții conform legii 69/2020. Urmare a cifrelor prezentate, pot fi formulate două concluzii. Prima se referă la faptul că observăm o creștere considerabilă, practic o dublare a valorii achizitiilor publice desfășurate pentru prevenția și controlul COVID -19. Dacă în primele trei trimestre ale anului 2020, volumul total al achizițiilor a constituit 290,9 milioane de lei, atunci pe parcursul întregului an 2020 – acestea au atins cifra de 541,7 milioane de lei. O altă concluzie, de altfel pozitivă, este faptul că se observă o creștere a ponderii achizitiilor publice desfășurate în conformitate cu legea achizițiilor publice, deci în condiții de transparență. Dacă în perioada ianuarie – septembrie 2020, ponderea achizitiilor desfășurate conform legii 131/2015 reprezenta 45,6%, atunci pe durata întregului an 2020 – această pondere a crescut, atingând circa 60%.

Pe ce au fost cheltuiți peste o jumătate de miliard de lei?

Similar perioadei precedente, majoritatea covârșitoare a achizițiilor (96% sau 521 de milioane de lei) au fost achiziții de bunuri, mai exact echipamente și dispozitive medicale, echipamente de protecție, medicamente, reactivi, dezinfectanți, etc. Mai exact, 39% sau 211,5 milioane de lei au fost cheltuiți pentru procurarea echipamentelor și dispozitivelor medicale, alte 30% sau 162,6 milioane de lei – pentru procurarea echipamentelor de protecție (costume de protecție, viziere, măști, mănuși). Pentru procurarea medicamentelor și reactivilor au fost cheltuiți 96,8 milioane de lei, cu o pondere de 17,9%. Suma de 24,4 milioane de lei a fost cheltuită de autoritățile din țară pentru procurarea dezinfectanților.

Rămâne neclar pentru ce au fost cheltuiți cei 43 de milioane de lei de la categoria „altele”, unde lipsesc alte detalii, deși este o sumă impunătoare.

Utilizare ineficientă a banilor publici

Conform Analizei achizițiilor medicale urgente desfășurate pe perioada pandemiei de COVID-19 în anul 2020, prețul de achiziție al unuia dintre cele mai procurate medicamente în perioada pandemiei de COVID-19, Azitromicynum, a variat între 7,4 lei și 22,4 lei per unitate.

Variații extrem de mari la prețul de achiziție au fost înregistrate și la viziere/ecrane de protecție. Dacă unele instituții medicale au achitat 15 lei pentru o unitate, atunci altele au achitat un preț de circa șase ori mai mare, sau 95 lei per unitate.

Un alt tip de bun din categoria echipamentelor de protecție achiziționat frecvent în perioada pandemică sunt ochelarii de protecție, care au înregistrat variații extrem de mari la prețurile de achiziție. Analiza prețurilor relevă că unele instituții medicale au achitat 12 lei pentru o unitate, în timp ce altele au achitat și circa 229 de lei per unitate. O explicație ar fi aceea că specificațiile tehnice ale ochelarilor la fel au variat, însă chiar și așa diferențele sunt mult prea mari iar justificarea economică lipsește. Și termometrele medicale au înregistrat variații de prețuri de achiziție, deși nu atât de mari, de la 40 la 75 de lei pentru o unitate. De subliniat că aceste variații mari de preț sunt înregistrate și la achizițiile din cadrul aceleași instituții medicale sau pentru aceleași cantități, diferite fiind doar perioadele de timp în care a avut loc achiziția.

Este de înțeles că, în această perioadă, piețele de comercializare au fost influențate puternic de creșterea rapidă a cererii, fapt ce a dus la creșterea prețului. Însă, variațiile semnificative ale prețului de achiziție semnalează utilizarea ineficientă a resurselor publice și chiar riscuri de fraudă și corupție.

Or, autoritățile publice sunt obligate să se asigure că resursele financiare publice sunt utilizate cât mai rațional și eficient.

Licitația deschisă tot mai frecvent utilizată în achizițiile efectuate în contextul COVID-19

Cifrele statistice arată că pe parcursul anului 2020, licitația deschisă a fost utilizată în cazul a 42% din achiziții (227,3 milioane de lei), iar procedura de cerere a ofertelor de prețuri doar în cazul a circa 3% din totalul achizițiilor efectuate pentru prevenirea și controlul infecției de COVID-19. Pe de altă parte, circa 26% (141,2 milioane de lei) din achiziții au fost desfășurate prin procedura de negociere fără publicare, cunoscută publicului ca „negociere directă cu agenții economici”. Iar, celelalte circa 29% din achiziții au constituit achiziții de valoare mică (156,1 milioane lei). Analizate în comparație cu perioada primelor nouă luni ale anului 2020, cifrele privind procedura de achiziție aplicată de către autorități au suferit modificări semnificative interesant de analizat. Astfel, comparativ cu întreg anul 2020, în primele nouă luni ale anului, mai mult de jumătate (53%) au fost achiziții de valoare mică, circa o treime (28%) au fost contracte atribuite ca urmare a licitației deschise, iar circa 16% - achiziții desfășurate prin procedura de negociere fără publicarea anunțului de participare. Așadar, în timp ce ponderea contractelor de achiziție atribuite prin procedura de licitație deschisă și negociere fără publicare a crescut, cu 14 p.p. și, respectiv, cu 10 p.p, ponderea achizițiilor de valaore mică s-a redus substanțial, de la 53% în primele nouă luni ale anului, la 29% pe întreaga perioadă a anului 2020. Se apreciază pozitiv faptul că licitația deschisă, care este cea mai transparentă procedură de achiziție, este tot mai frecvent utilizată pentru atribuirea contractelor de achiziții în contextul COVID-19.

TOPul autorităților publice cu cele mai multe achiziții

În topul autorităților publice cu cel mai mare volum de achiziții efectuat, pe primul loc este Centrul pentru achiziții publice centralizate în sănătate (CAPCS) – autoritatea centralizată de achiziții desemnată să efectueze achiziții în conformitate cu necesitățile instituțiilor medicale din țară. Mai mult de jumătate din valoarea totală a achizițiilor (circa 56%) îi revine CAPCS care a atribuit pe parcursul anului 2020 – 99 de contracte de achiziții publice în valoare totală de 303,62 de milioane de lei. Pe locul doi în TOP se află IMSP Spitalul Clinic Bălți, cu 227 de contracte de achiziții în valoare totală de circa 30,3 milioane de lei, urmat de IMSP Institutul de Medicină Urgentă din Chișinău care a atribuit 105 contracte în valoare de 27,1 milioane de lei. TOP-ul este continuat de o altă instituție medicală, IMSP SCM Sfântul Arhanghel Mihail cu 123 de contracte de achiziții în volum total de 19,4 milioane de lei. Următoarea în TOP, pe locul cinci este Comisia Electorală Centrală care a încheiat 12 contracte de achiziții în valoare de circa 13 milioane de lei.

În concluzie, patru din cele cinci autorități publice cu cele mai voluminoase achiziții efectuate în anul 2020 în scopul prevenirii și controlului infecției de COVID-19 sunt instituții medicale. Acest fapt scoate în evidență eforturile financiare pe care a trebuit să le depună sistemul medical, care a luptat în prima linie cu pandemia. Iar pentru multe autorități publice, inclusiv cele raionale, locale, prevenirea și controlul infecției de COVID-19 nu a fost o prioritate.

TOP companii care au câștigat cele mai voluminoase contracte cu statul

În total, pe parcursului anului 2020, 441 de companii au câștigat contracte de achiziții atribuite pentru satisfacerea necesităților autorităților contractante din țară în contextul COVID-19. Primele două companii care au câștigat cele mai voluminoase contracte de achiziții sunt Dita Estfarm SRL, cu 194 de contracte în valoare totală de 94,3 milioane lei, ceea ce reprezintă 17,4% din totalul achizițiilor, și Lismedfarm SRL, care a câștigat 73 de contracte în valoare totală de 83,3 milioane de lei, cu o pondere de 15,4%. Acestea sunt urmate de BGI Health (HK) Co, Ltd, China (un contract în valoare de 31,2 milioane de lei), Medexcom Teh SRL (patru contracte în valoare de circa 31 de milioane de lei), Tetis International Co SRL (51 de contracte în valoare totală de 28 de milioane de lei) etc.

În concluzie, unele companii din top (Dita Estfarm, Lismedfarm, Tetis International) sunt active pe piața achizițiilor publice de mai mulți ani, câștigând, tradițional, cele mai multe contracte de achiziții pentru livrarea echipamentelor medicale și produselor farmaceutice. Altele, însă, (precum Medexcom Teh) au intrat mai recent, din 2019, pe piața achizițiilor.

Pașii următori

În condițiile pandemiei de COVID-19, autoritățile publice au fost puse în situația de a procura de urgență echipamente de protecție, medicamente și alte bunuri, fără a dispune de timp pentru analiza pieței și a prețurilor. Însă, indiferent de faptul dacă este o achiziție în situație de normalitate sau urgență, autoritatea publică are obligația de a se ghida de principiile care guvernează achizițiile prevăzute în legea achizițiilor publice – transparență și utilizare eficientă a banilor publici, printre altele.

Analiza de mai sus semnalează câteva probleme care necesită intervenții. Situația de urgență determinată de pandemia de COVID-19 a scos în evidență pregătirea slabă a autorităților de a reacționa rapid și eficient la necesitățile sistemului medical dar și ale cetățenilor. Pe de o parte, sistemul medical necesită intervenții promte prin punerea la dispoziția acestora a diferitor bunuri, medicamente, echipamente de protecție, teste, etc. Iar, pe de altă parte, cerințele privind utilizarea eficientă a resurselor publice rămân valabile, chiar dacă unele reguli pot fi modificate pentru a eficientiza procesul de achiziție, inclusiv reducerea transparenței. Aceste condiții, însă, creează multă discreție și, respectiv, riscuri înalte de fraudă și corupție. Este imperios ca organele cu atribuții de monitorizare (Agenția Achiziții Publice), control (Inspecția financiară), audit (Curtea de Conturi) să verifice legalitatea și conformitatea achizițiilor publice desfășurate în contextul COVID-19 și să stabilească măsura în care au fost respectate normele legale și banii publici au fost utilizați rațional și eficient.

Poți face diferența

Dacă îți iei un abonament cu doar 48 lei pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent.

Dragă cititor,

Mii de oameni ne citesc în aceste zile în căutarea informațiilor, răspunsurilor și a unui fir de speranță. Iar noi lucrăm ca să asigurăm un jurnalism responsabil care să ne ajute pe fiecare dintre noi să înțelegem mai bine tot ce se întâmplă în jurul nostru și să ne unească în aceste timpuri complicate.

Ce putem face noi acum, este să te informăm corect, din surse verificate. Când nu știi pe cine să crezi, vezi ce scrie AGORA.
Fiecare contribuție din partea cititorilor este valoroasă pentru activitatea redacției. Susține-ne cu un abonament de membru. Mulțumim

Vezi și aceste știri
OPINIE | Auditul achizițiilor publice la Ministerului Educației. Gestiunea defectuoasă sau achiziții publice cu scop de delapidare?

OPINIE | Auditul achizițiilor publice la Ministerului Educației. Gestiunea defectuoasă sau achiziții publice cu scop de delapidare?

Guvernul îi cere Parlamentului să permită procurarea vaccinului anti-COVID-19, cu derogare de la Legea privind achizițiile publice

Guvernul îi cere Parlamentului să permită procurarea vaccinului anti-COVID-19, cu derogare de la Legea privind achizițiile publice

O nouă schemă în licitații, sau cum trei bănuți fac diferența la o achiziție publică din Chișinău (Mold-Street)

O nouă schemă în licitații, sau cum trei bănuți fac diferența la o achiziție publică din Chișinău (Mold-Street)

Advertoriale
Maib alături de Comitetul Național Olimpic și Sportiv te invită la Ziua Sportului și a Mișcării Olimpice

Maib alături de Comitetul Național Olimpic și Sportiv te invită la Ziua Sportului și a Mișcării Olimpice

Fă cunoștință cu mentorii din cadrul Click School! (INTERVIU)

Fă cunoștință cu mentorii din cadrul Click School! (INTERVIU)

Bine ați venit la Vinia Traian!

Bine ați venit la Vinia Traian!

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi
EMISIUNI
  • Copiii știu mai bine: În căutarea jobului perfect (VIDEO)
    Copiii știu mai bine: În căutarea jobului perfect (VIDEO)
  • Moldova, I am back! | Tatiana Miron, tânăra care a decis să revină din Spania pentru a dezvolta satele din Moldova (VIDEO)
  • Copiii știu mai bine: Liderii lumii - sup lupă (VIDEO)
  • Moldova, I am back! | Dumitru și Emanuela Ciuprina, tinerii care au schimbat Bucureștiul pe satul Lunga din Florești (VIDEO)
  • Copiii știu mai bine: Paștele - mâncare, tradiție, mister
Cele mai populare
  • 1
    Reacția socialistului Vlad Batrîncea, după ce PG a început urmărirea în dosarul „Kuliokul”: Se pornește o campanie în stilul lui Plahotniuc
  • 2
    Un copil de opt ani a rămas paralizat, după ce dentistul i-a injectat anestezia. La 11 ani distanță, mama caută dreptate la CtEDO
  • 3
    Ultima oră! Procurorul general interimar a cerut ridicarea imunității deputaților Ilan Șor și Marina Tauber
  • 4
    Rusia anunță în ce condiții va fi gata să reia negocierile cu Ucraina
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.