„Hotărârea Parlamentului de instituire a stării de urgență a fost adoptată fără temei, or situația pandemică din Republica Moldova putea fi gestionată în limita competențelor CNESP și a restricțiilor pe care aceasta le-a aplicat anterior pentru controlul răspîndirii pandemiei. Cea mai importantă consecință practică reală a instituirii stării de urgență este imposibilitatea dizolvării Parlamentului, scop care nu urmărește interesul public de combatere a COVID-19”, explică asociația într-un comunicat.

PromoLEX vorbește și despre faptul că restricțiile au afectat și dreptul cetățenilor la petiționare, informație și libertatea exprimării, deoarece, prin Dispoziția nr. 1, CSE a prelungit cu 60 de zile termenul de examinare a petițiilor, iar prin dispoziția nr. 3 a dublat termenele legale de soluționare a cererilor de solicitare a informațiilor și a petițiilor. Ca efect, cetățenilor practic li se suspendă pe cel puțin 30 de zile dreptul de a obține reacția autorităților la cerințele formulate prin petiții, fapt care încalcă dreptul la petiționare.

Citește și: Stare de urgență cu măsuri blânde sau cum Moldova a ajuns una dintre cele mai liberale țări din Europa în materie de restricții

Starea de urgență a fost votată de Parlament pentru o perioadă de 60 de zile și expiră la sfârșit de mai. Propunerea Guvernului a fost aprobată prin votul a 52 de deputați din Legislativ în ședința din 31 martie. Decizia a fost luată în mare parte cu votul deputaților PSRM și al celor din Pentru Moldova și Partidul Șor. Deputații Platformei DA și cei din PAS au anunțat că nu vor susține proiectul de hotărâre.