Calea Ferată a Moldovei, împotmolită în datorii. Cum a ajuns instituția strategică să se clatine pe șine (CARDURI)

Calea Ferată a Moldovei, împotmolită în datorii. Cum a ajuns instituția strategică să se clatine pe șine (CARDURI)

Î.S. „Calea Ferată din Moldova” a suportat prejudicii totale de aproape două miliarde de lei în ultimii 10 ani. Sunt datele constatate de Comisia de anchetă privind analiza situației economico-financiare de la întreprinderea de stat. Despre situația deplorabilă a instituției vorbesc politicienii care semnalează creșterea alarmantă a datoriilor, șefa țării - care cere schimbarea administrației întreprinderii, dar și însăși angajații care s-au pomenit cu salarii neachitate pentru câteva luni de muncă. În continuare vă prezentăm cum a degradat situația în timp și care e starea de lucruri în prezent la Calea Ferată, cine era la cârma întreprinderii când s-au raportat cele mai mari pierderi, dar și al cui ministru gestiona transporturile din țară la acea vreme.

Întreprindere strategică, dar cu transport defect și cale ferată uzată

Anul 2020. „Calea Ferată din R. Moldova”, una dintre întreprinderile strategice pentru economia țării, ajunge „să se clatine pe șine” cu unități de transport cu grad sporit de uzură, tot mai puțini angajați și tot mai multe datorii.

În cifre, trenurile circulă pe 1.749 de km de cale ferată, cu viteza medie de 50 km/h. Viteza este influențată de segmentele pe care sunt aplicate restricții de circulație din cauza uzurii. Lungimea acestor segmente se însumează la aproape 400 de km - indice în continuă creștere, pe alocuri circulându-se și cu 5 km/h. 

Î.S „CFM” dispune în prezent de 145 de locomotive: 120 de unități au durata de exploatare expirată, 12 locomotive au fost procurate recent din proiectul BERD, iar altele 13 sunt în regiunea transnistreană și nu pot fi gestionate de întreprinderea de stat.

Situația este similară și în cazul vagoanelor. În prezent, întreprinderea dispune de 92 de vagoane funcționale pentru transportul de pasageri. În fiecare an, termenul de exploatare expiră pentru câteva unități, așa încât în 2030, în cazul în care parcul întreprinderii nu va fi reînnoit, toate unitățile vor avea termen de exploatare expirat.

Vagoanele pentru transportul mărfurilor sunt mai multe la număr - 5.582 de unități, potrivit datelor prezentate în 2018. Totuși, jumătate dintre acestea (2.959 de unități) aveau defecțiuni și nu erau antrenate în transportul de mărfuri. Termenul de exploatare pentru ultimul vagon expiră în 2025.

Potrivit datelor prezentate în „Programul de Dezvoltare pentru perioada 2018 – 2031”, ultima reînnoire tehnică intensivă a tuturor gospodăriilor Căii Ferate a avut loc în anii 1970 - 1980, în timp activitățile au dus la creșterea cheltuielilor și costurilor neproductive și diminuarea veniturilor.

Datoriile de zeci de milioane la salarii și protestele angajaților

În ultimii 10 ani, Î.S. „CFM” pierde vizibil și sistematic membrii din echipă. Numărul angajaților s-a înjumătățit către anul 2020. Mai exact, în 2010 în activitatea întreprinderii erau antrenați în jur de 12.300 de lucrători. În fiecare an, au renunțat la funcții sute de angajați, astfel că în 2020 numărul lor a ajuns până la 6.821 de muncitori.

Nivelul de salarizare a crescut în aceeași perioadă de timp. Astfel, dacă salariul mediu lunar în 2010 era de 2.573 de lei, atunci în 2020, acesta a ajuns la 4.356 de lei. Din cauza problemelor financiare, însă, datoriile întreprinderii față de angajații săi continuă să se acumuleze. 

Mai exact, la finele lunii februarie 2021, președintele fracțiunii parlamentare Platforma DA, Alexandru Slusari, a anunțat că datoriile au ajuns la 660 de milioane de lei, cu restanțe salariale de 91 de milioane de lei. Peste aproape două luni, la 19 aprilie, același Slusari anunța că datoriile au crescut cu alte câteva milioane de lei, restanțele totale ajungând la 837 de milioane de lei. 

În această situație critică, o parte dintre angajații întreprinderii se concediază, iar alții se pregătesc pentru acțiuni de protest.

De altfel, o parte dintre angajați au ieșit deja la o manifestație la Ocnița, încă în februarie. Aceștia au blocat liniile de tren, menționând că nu au cu ce să-și achite serviciile comunale, creditele și chiar nu au cu ce-și hrăni familiile lor.

Iar în luna martie 2021, angajații Căii Ferate a Republicii Moldova și reprezentanții Federației Sindicale a Feroviarilor (FSFRM) s-au adunat de această dată la un protest în fața Parlamentului, nemulțumiți de datoriile acumulate de întreprindere pentru salarizarea angajaților.

Pierderi de zeci și sute de milioane de lei anual

Ultimii 10 ani au însemnat pentru CFM, în mare parte, un declin al rezultatelor financiare ale instituției. Datele arată că până în anul 2013 Calea Ferată a Moldovei înregistra profit. În 2011, întreprinderea a avut un profit de aproape 59 de milioane de lei, în 2012 - 6,3 mil lei. Dar, din 2013 încoace, cheltuielile încep să depășească veniturile, iar de profit nici nu poate fi vorba. Numai în anul 2013 au fost raportate pierderi de circa 30 de milioane de lei.

La fel, datele prezentate de Comisia parlamentară de anchetă, denotă că în conformitate cu actul Inspecției Financiare din 21 mai 2014 privind verificarea corectitudinii încasării veniturilor din vânzarea biletelor de călătorie pe ruta Chișinău-Moscova-Chișinău a fost stabilit că valoarea estimativă a veniturilor neînregistrate de întreprindere doar în perioada 6 - 28 mai 2013 a fost de peste un milioan de lei.

Excepție a fost doar anul 2017, când s-a raportat un profit de 7,2 milioane de lei. Analiza Comisiei de anchetă privind situația economico-financiară de la ,,Calea Ferată din Moldova” denotă totuși, că în anul respectiv nu au fost efectuate reparații capitale a liniilor de infrastructură sau a locomotivelor, fapt ce ar fi permis acumularea acestor rezerve.

Pierderi majore au fost înregistrate în anii 2014 - 2015, de peste 100 de milioane de lei. Cheltuielile au depășit semnificativ veniturile în 2020. Astfel, anul trecut întreprinderea a înregistrat pierderi de 228,8 milioane de lei.

Menționăm că cele mai mari venituri au fost înregistrate din transportarea mărfurilor în perioada 2013-2015, ajungând până la 690 de milioane de lei. Cele mai mici venituri au fost raportate în anii 2012 și 2020, acestea fiind de 512,5 milioane de lei și respectiv 488,9 milioane de lei.

La fel, datele pentru ultimii 10 ani denotă că întreprinderea înregistrează pierderi la transportul de pasageri. Numărul de persoane transportate prin cursele internaționale scade de la 1,3 milioane de pasageri în 2010, la puțin peste 100 de mii de pasageri în 2020.

În total, în ultimii 10 ani de ani,  Î.S. „CFM” a suportat pierderi de 1,3 miliarde de lei din transporturile de pasageri în trafic suburban și local. Iar din transporturile de pasageri în trafic internațional, pierderile se estimează la peste 726 de milioane de lei, susțin membrii Comisiei de anchetă care au evaluat situația de la întreprinderea de stat.

Administrația „ineficientă” din 2010-2013: Trei directori și începutul declinului financiar

Pe parcursul ultimilor zece ani, întreprinderea de stat a fost gestionată de zece persoane, directorii fiind schimbați de 12 ori în diferite intervale de timp. 

Mai exact, la 25 ianuarie 2010,  ministrul de atunci al Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, Anatol Şalaru, îl numește administrator al instituției pe Gheorghe Efrim. Acesta a mai avut experiența administrării instituției, fiind director în perioada 1999-2000. Totuși, repetat în fotoliul de șef, Efrim s-a menținut doar patru luni, până la 19 mai 2010, perioadă în care nu a reușit să schimbe semnificativ situația de la Î.S. „CFM”.

Similar s-a întâmplat și cu următorul administrator -  Ilie Țurcan, numit director general din 16 iulie 2010 de același ministru al Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, Anatol Şalaru, și demis un an mai târziu, în martie 2011.

„În perioada administrării Î.S. „Calea Ferată din Moldova” Ilie Ţurcan nu a asigurat elaborarea unui plan util de activitate, ceea ce a dus la imposibilitatea controlului şi monitorizării procesului de gestionare al întreprinderii”, argumenta în ordinul de demitere Șalaru. Interimatul funcției a fost preluat de Serghei Tomşa, pe atunci inginer–şef al întreprinderii.

Perindările au continuat cu numirea în funcție a lui Vitalie Strună, la 4 noiembrie 2011. Mandatul acestui director general avea să dureze mai mult, până în iunie 2013. 

AGORA precizează că, toți directorii sus menționați au fost numiți de ministrul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, Anatol Şalaru, din partea Partidului Liberal, în Guvernul Filat (n.r. Executivul Filat a guvernat în perioada septembrie 2009 - mai 2013).

În luna mai 2013, un nou Executiv primește vot de încredere. Noul ministru al Transporturilor, Vasile Botnari (PDM), din Guvernul Leancă, decide demiterea lui Strună.

Este de menționat că în februarie 2014, procurorii au anunţat că lucrează la un dosar în care figura fostul director al  Î.S. „Calea Ferată din Moldova” Vitalie Strună, invocând delapidări de fonduri în sumă de 400 de mii de euro. Totuși, în septembrie 2014, urmărirea penală a fost încetată.

Datele arată că până în anul 2013 Calea Ferată a Moldovei înregistra profit. În 2011, întreprinderea a avut un profit de aproape 59 de milioane de lei, în 2012 - 6,3 mil lei. Dar, din 2013 încoace, cheltuielile încep să depășească veniturile, iar de profit nici nu poate fi vorba. Numai în anul 2013 au fost raportate pierderi de circa 30 de milioane de lei.

2013 - 2015: Doi ani și cinci schimbări în fotoliul de director

Odată cu demisia lui Strună în iunie 2013, interimatul funcției este preluat repetat de Serghei Tomșa, pe atunci director interimar. Tomșa a gestionat treburile la întreprinderea de stat în perioada iunie - august 2013. După aceasta în funcția de director al Î.S. „CFM” a fost numit Andrei Damașcan, care a asigurat administrarea întreprinderii doar jumătate de an (20 august 2013- 14 februarie 2014).

Damașcan a fost demis tot de ministrul Transporturilor, democratul Vasile Botnari, care s-a arătat nemulțumit de „ritmul lent al reformei la CFM şi neexecutarea în termen a sarcinilor şi obiectivelor stabilite anterior”. Vechiul director interimar, Serghei Tomșa, devine noul administrator al întreprinderii de stat pentru o perioadă de mai bine de un an ( februarie 2014 - aprilie 2015). 

În aprilie 2015, pe când ministrul al Transporturilor încă era democratul Vasile Botnari, șef la  Î.S. „Calea Ferată a Moldovei” devine un alt democrat - Vladimir Cebotari care s-a menținut în funcție patru luni, până la 31 iulie ( n.r. acesta a ajuns ulterior ministru al Justiției în Guvernul condus de Valeriu Streleț).

Este de menționat că exact la 30 iulie 2015 se schimbă și guvernarea în țară fiind învestit Guvernul Streleț. Astfel că, la cârma Căii Ferate e numit Ivan Antoci, dar doar pentru o lună. Antoci a deținut anterior și funcția de vicedirector pe probleme sociale la Căile Ferate.

Ziarul de Gardă a scris în 2014 că înainte de a ajunge la CFM, Ivan Antoci a fost director comercial la firma Biotex-Com, despre care s-a spus că i-ar aparţine de fapt lui Oleg Voronin, fiul liderului PCRM, Vladimir Voronin. Înainte de a ajunge la Biotex-Com, Antoci ar fi lucrat la alte două SRL-uri care au legături strânse cu familia Voronin: Metal-Market şi Transline Exim. Anterior, acesta deţinea şi 6,87% din acţiuni la FinComBank. Tot Antoci figura pe lista PDM la alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014. 

Anii 2014-2015 sunt marcați de pierderi financiare majore la Î.S.„CFM”.  Mai exact, în 2014 - cheltuielile au depășit veniturile cu peste 100 de milioane de lei, pierderi similare fiind înregistrate și în 2015.

Anul 2014: Peste 100 de milioane de euro pentru Restructurarea CFM

În scopul renovării parcului de locomotive și vagoane, a infrastructurii de cale ferată și reformarea întreprinderii, în anul 2014 a fost lansat proiectul „Restructurarea Căilor Ferate Moldovenești”. În total erau prevăzuți 109 milioane de euro, bani accesați din două credite încheiate cu BERD (52,5 milioane de euro) și BEI (50 de milioane de euro), dar și trei acorduri de grant cu Uniunea Europeană, în sumă de 6,75 milioane de euro.

Însă, probele colectate de auditul Curții de Conturi din anul 2020 denotă că implementarea proiectului este în întârziere semnificativă. Mai mult, din cauză că termenii de implementare a etapelor proiectului au fost depășiți sistematic, cei trei ani de grație la contractul de credit încheiat cu BERD au fost depășiți, iar întreprinderea a intrat în etapa de rambursare a tranșelor la împrumut fără a încasa beneficii din investițiile efectuate pentru procurarea locomotivelor și a proiectării și reabilitării liniilor ferate.

Comisia de anchetă care a analizat situația de la Î.S. „CFM” notează că întreprinderea a intrat în faza de rambursare a creditului în luna februarie 2018. Atunci investițiile pentru procurarea locomotivelor erau încă în derulare, fiind la 31 decembrie 2019 în sumă de 9,433 milioane de euro, iar cele pentru reabilitarea infrastructurii feroviare nu erau inițiate deloc. La sfârșitul anului 2019,  suma tranșelor rambursate de CFM și a dobânzilor aferente creditelor contractate pentru implementarea proiectului menționat a constituit peste 41 de milioane de lei, sau cca 1,7 milioane de euro, ceea ce reprezinta 18% din investițiile efectuate.

Perioada anilor 2015 -2019: Administrația Iurie Topală

Așa cum menționam mai sus, în iulie 2015 la guvernarea vine Cabinetul de miniștri condus de Valeriu Streleț. Funcția de ministru al Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor revine Partidului Liberal, care îl deleagă pe Iurie Chirinciuc. În august, la șefia  Î.S. „CFM” ajunge  Iurie Topala, pe atunci unul dintre consilierii municipali ai Partidului Liberal, cunoscut ca unul dintre administratorii mai multor rute de microbuze din Chișinău. Funcția i-a revenit prin concurs, iar colegul de partid, ministrul Chirinciuc, a comentat atunci că nu vede conflicte de interese.

Administrarea instituției a fost asigurată de Iurie Topală până la 23 septembrie 2019. Este de menționat că, din 14 august administrarea întreprinderii i-a revenit lui Ivan Dragni până în octombrie, timp în care Topală a fost în concendiu, iar mai apoi și-a anunțat plecarea din funcție.

Ziarul de Gardă menționează că Topală a demisionat la câteva luni distanță, după ce fostul ministru al Economiei Vadim Brînzan a declarat că în cadrul CFM a fost elaborată o schemă organizată prin care se percepeau de la agenții economici taxe de la 2 la 5 euro pentru fiecare tonă de marfă transportată pe teritoriul Republicii Moldova. La rândul său, Topală a declarat ulterior că în perioada în care a fost director la întreprindere nu ar fi existat nicio schemă ilegală.

Precizăm că în aprilie 2019, Topală dădea asigurări că fondul salarial al CFM constituia aproape 40 de milioane de lei. La Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova” activau aproximativ 7.600 de angajați. Totuși, perioada celor patru ani a fost marcată de continuarea declinului financiar al instituției cu zeci de milioane de lei pierderi anuale.

Este de menționat că în rezultatul auditului Curții de Conturi din anul 2020 s-a stabilit ca între anii 2018 - 2019 s-a generat, conform datelor prezentate de Î.S. „CFM”, un supraconsum de carburanți și lubrifianți de peste 650 de tone, cu o valoare totală de aproximativ 11 milioane de lei. Mai mult decât atât, auditul denotă un posibil prejudiciu din sustragerea motorinei în sumă de peste 2,2 milioane de lei.

La rândul său, Inspecția Financiară din anul 2016 a stabilit că politica de prețuri aplicată de către factorii de conducere ai Î.S. „CFM” pe parcursul anilor 2014-2015 a fost una dezavantajoasă. Astfel, pentru transportarea mărfurilor pe cale ferată în și din Portul Internațional Liber Giurgiulești au fost aplicate tarife locale net inferioare tarifelor internaționale prevăzute în politica tarifară, fapt care a dus la ratări de venituri de circa 59 de milioane de lei.

Anul 2020: Pierderi de 228,8 mil. de lei

Din luna mai 2019, director al Î.S. „CFM” devine Adrian Onceanu care deține funcția până în prezent. În perioada celor doi ani, întreprinderea continuă să înregistreze pierderi. Astfel, în 2019, pierderile au fost de 26,5 milioane de lei. Iar în 2020, Calea Ferată raportează cheltuieli ce depășesc veniturile cu 228,8 milioane de lei. Indicele este cel mai mare din ultimii 10 ani.

Situația de la întreprindere devine tot mai tensionată. Angajații ies la proteste și blochează porțiuni de cale ferată, cerând să le fie achitate salariile. Onceanu spune că „administrația face tot posibilul în acest sens, iar salariile ar fi fost achitate pentru luna noiembrie”.

Vezi și poziția actualei administrații CFM:  „Vă asigurăm că, dacă nu vor fi create piedici artificiale, întreprinderea va reveni pe un făgaș normal de dezvoltare”.

În februarie 2021, Procuratura Anticorupție (PA) anunță că a demarat investigarea pretinselor ilegalități de la întreprinderea de stat Calea Ferată din Moldova (CFM). 

Mai mult, subiectul este discutat în Parlament și la ședințele Consiliului Suprem de Securitate. Astfel, la 27 aprilie, președinta țării, Maia Sandu, a cerut Guvernului să suspende contractul de muncă cu actualul director interimar al Căilor Ferate, pentru că ar fi gestionat prost situația din instituție, iar Agenția Proprietății Publice ar urma să organizeze un concurs pentru selectarea noului director general al Căii Ferate din Moldova.

Onceanu însă dă vina pe proasta administrare a întreprinderii pe parcursul ultimilor ani, susținând că toate datoriile au fost moștenite. De partea cealaltă, fostul șef de la Calea Ferată, Iurie Topală, a respins acuzațiile, spunând că actuala echipă managerială este incompetentă.

Investițiile necesare în infrastructura feroviară

Conform estimărilor din „Programul de Dezvoltare pentru perioada 2018 – 2031”, reieșind din calculele efectuate de serviciile tehnice ale Î.S. „CFM”, pentru perioada 2018-2024, volumul total al investițiilor necesare pentru modernizarea infrastructurii și a materialului rulant este de peste 646 de milioane de euro.

Suma include: 

Reabilitarea infrastructurii feroviare - 305,9 milioane de euro, inclusiv achiziționarea mașinilor de cale în valoare de 9,4 milioane de euro;

Modernizarea materialului rulant de tracțiune - 66,5 milioane de euro, inclusiv achiziționarea noilor locomotive magistrale - 45 de milioane de euro și modernizarea locomotivelor de manevră - 21,5 milioane de euro;

Reînnoirea parcului vagoanelor de marfă - 202,9 milioane de euro, dintre care 31,9 milioane de euro pentru reparația capitală și 171 milioane de euro pentru achiziționarea vagoanelor noi;

Reînnoirea parcului de vagoane de călători - 71 milioane de euro, dintre care 30 de milioane de euro pentru achiziționarea de noi vagoane compartimentate și 41 de milioane de euro pentru achiziționarea vagoanelor de tip deschis.

Concluziile Comisiei de anchetă

Dat fiind situația critică de la Întreprinderea de Stat, la 4 februarie 2021, Parlamentul a constituit o Comisie de anchetă, formată din 10 membri, reprezentanți ai tuturor fracțiunilor parlamentare, care și-au propus să analizeze dezastrul economic de la Calea Ferată a Moldovei și în două luni să vină cu concluzii și recomandări.

Potrivit raportului prezentat în plenul Legislativului la 22 aprilie, Comisia de anchetă a constatat că, în perioada anilor 2010 - 2020, Î.S. „CFM” i-au fost aduse prejudicii totale de cel puțin 1,622 miliarde de lei. Dintre acestea, aproximativ 168,380 de milioane de lei - prin administrare deficientă a instituției.

Prejudiciile din contracte dubioase au însumat circa 218,299 milioane de lei, din achiziții dubioase- circa 330 de milioane de lei, prejudiciile prin scheme ilicite - circa 905,487 milioane de lei (aici se include transportarea fără bilete - 132 de milioane de lei și taxe neoficiale aplicate expeditorilor, de aproximativ 770,384 milioane de lei).

Vezi și aceste știri
Guvernul a transmis Ucrainei cel de-al doilea lot de ajutor umanitar

Guvernul a transmis Ucrainei cel de-al doilea lot de ajutor umanitar

Zelenski este convins că după bătălii sângeroase, războiul din Ucraina se va încheia cu diplomație

Zelenski este convins că după bătălii sângeroase, războiul din Ucraina se va încheia cu diplomație

EDITORIAL | Ghetele albe de la Bruxelles și stiletto de la Jora de Mijloc

EDITORIAL | Ghetele albe de la Bruxelles și stiletto de la Jora de Mijloc

Advertoriale
Cristina Guțu: „Am slăbit cu 10 kilograme în doar 2 două luni, vezi cum am reușit!”

Cristina Guțu: „Am slăbit cu 10 kilograme în doar 2 două luni, vezi cum am reușit!”

Trei reguli cum afacerea ta poate supraviețui concurenței

Trei reguli cum afacerea ta poate supraviețui concurenței

Reprezentanți ai Guvernului de la București au vizitat Victoriabank, cea mai mare investiție românească în Republica Moldova (VIDEO)

Reprezentanți ai Guvernului de la București au vizitat Victoriabank, cea mai mare investiție românească în Republica Moldova (VIDEO)

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi
CUPRINS
  1. Întreprindere strategică, dar cu transport defect și cale ferată uzată
  2. Datoriile de zeci de milioane la salarii și protestele angajaților
  3. Pierderi de zeci și sute de milioane de lei anual
  4. Administrația „ineficientă” din 2010-2013: Trei directori și începutul declinului financiar
  5. 2013 - 2015: Doi ani și cinci schimbări în fotoliul de director
  6. Anul 2014: Peste 100 de milioane de euro pentru Restructurarea CFM
  7. Perioada anilor 2015 -2019: Administrația Iurie Topală
  8. Anul 2020: Pierderi de 228,8 mil. de lei
  9. Investițiile necesare în infrastructura feroviară
  10. Concluziile Comisiei de anchetă
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.