Pandemiile și inovația: Top cinci lucruri care au schimbat istoria (CARDURI)

Pandemiile și inovația: Top cinci lucruri care au schimbat istoria (CARDURI)

De-a lungul istoriei, pandemiile au provocat moartea a milioane de oameni, dar în același timp au introdus noi schimbări în societățile afectate și devastate de consecințele acestora. De la instituirea carantinei și până la politicile de protecție socială, inovațiile rezultate au schimbat semnificativ cursul istoriei și viața de zi cu zi a oamenilor.

Moartea neagră și instituirea carantinei

În Veneția secolului al XIV-lea, statutul de oraș portuar și important punct comercial a început a face mai mult rău decât bine, ca urmare a faptului că diverși călători care soseau în port aduceau cu ei nu doar diferite produse, dar și o serie de boli infecțioase, printre care și ciuma. În scopul restricționării accesului celor veniți pe nave din Orient și suspectați că ar fi infectați cu ciumă, autoritățile venețiene au dispus inițierea unui mecanism de izolare a nou-veniților pe o insulă din apropierea orașului, pentru o anumită perioadă. Un lucru asemănător s-a întâmplat și la Dubrovnik, în 1377, sau la Ragussa, fiecare caz fiind considerat ca prima aplicare a carantinei în istorie.

Perioada inițială a fost stabilită la 40 de zile, numărul fiind ales evident din motive religioase, or în Biblie acest număr are mai multe conotații. Astfel, Moise și evreii ar fi rătăcit prin deșertul Sinaiului vreme de 40 de ani, iar Iisus a postit vreme de 40 de zile, tot în deșert. Intuiția oamenilor vremii a considerat că această perioadă este suficientă pentru îndepărtarea pericolului de moarte și pentru „curățarea” omului, de aici venind și numele de quarantina sau carantină.

Metoda nu s-a dovedit însă a fi destul de eficientă, orașele care au aplicat-o fiind lovite serios de flagelul ciumei. Dar, în schimb, a oferit un sentiment al ordinii și siguranței în contextul unor eventuale răscoale și revolte. Acest lucru a fost consemnat de profesorul universitar Stevens Crawshaw care a menționat că „perioada respectivă a fost marcată de o stare extrem de emotivă a populației care trebuia să fie controlată și menținută la un nivel acceptabil, lucru care face parte din politica de sănătate publică până astăzi.”


În Țările Române, carantina a apărut ca instituție permanentă a sistemului de sănătate publică începând cu 1830, ca urmare a implementării Regulamentelor Organice, activitatea acestei instituții urmând a fi dirijată de Ministerul Treburilor Dinlăuntru sau al Afacerilor Interne. Potrivit unor însemnări ale vremii, în perioada 1830 – 1859, durata de izolare în carantinele de pe Dunăre a variat de la trei la șapte zile sau chiar până la 30 de zile în funcție de starea de sănătate a persoanei și de directivele parvenite de la București sau Constantinopol. 

Mai devreme carantina a apărut în Basarabia, ocupată de Imperiul Rus la 1812. Astfel, potrivit regulamentului imperial despre carantine, adoptat la 1800, în districtul Sculeni a fost înființată o carantină centrală, dublată de cea de la Leova și Lipcani, care erau carantine speciale și respectiv, posturi de carantine. Acestea au fost puse în funcțiune începând cu 17 iunie 1813. Termenul de ședere în acest regim era de 16 zile.

Material dedicat membrilor AGORA

Citește acest material exclusiv și susține jurnalismul independent din Republica Moldova, luând un abonament de Fan sau Ambasador.

Vezi și aceste știri
Calea Ferată a Moldovei, împotmolită în datorii. Cum a ajuns instituția strategică să se clatine pe șine (CARDURI)

Calea Ferată a Moldovei, împotmolită în datorii. Cum a ajuns instituția strategică să se clatine pe șine (CARDURI)

1 aprilie față-n față cu istoria. Când și cum a apărut „Ziua Păcălelilor” (CARDURI)

1 aprilie față-n față cu istoria. Când și cum a apărut „Ziua Păcălelilor” (CARDURI)

Polonia acordă consumatorilor subvenţii de 380 milioane de dolari în urma creşterii preţurilor la energie

Polonia acordă consumatorilor subvenţii de 380 milioane de dolari în urma creşterii preţurilor la energie

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi
CUPRINS
  1. Moartea neagră și instituirea carantinei
  2. Sistemul centralizat de sănătate publică
  3. Arhitectura și distanțarea fizică
  4. Inovația tehnologică în domeniul vaccinării
  5. Răspândirea tiparului
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.