„Pe lângă creșterea numărului de cazuri de agresare verbală și fizică a jurnaliștilor, în perioada de referință presa a devenit ținta multiplelor acțiuni de chemare în judecată înaintate, în mare parte, în scopul intimidării reporterilor de investigație. Totodată, numărul alarmant al discursurilor de ură ale demnitarilor de rang înalt la adresa presei, precum și amenințările publice ale acestora au alimentat starea de insecuritate a jurnaliștilor”, se arată în memoriu.

Potrivit autorilor memoriului, autoritățile nu întreprind suficiente măsuri pentru a asigura protecția jurnaliștilor, fapt ce încurajează noi atacuri asupra acestora, fiind invocate mai multe cazuri de acest tip din partea oficialilor care au acuzat de mai multe ori presa de dezinformări și au solicitat pedepsirea jurnaliștilor. În același timp în aceeași perioadă a anului, legislația nu a fost completată sau îmbunătățită, fiind mai degrabă abrogate unele prevederi care încalcă angajamentele asumate de Republica Moldova. Aceste modificări au vizat anularea interdicției de retransmitere a programelor audiovizuale propagandistice și excluderea cotei obligatorii de opere europene în serviciile media audiovizuale.

O altă problemă semnalată este și extinderea termenului legal pentru obținerea informației de interes public, care în 2020 a fost prelungit la 45 de zile pe timpul stării de urgență iar în 2021 la 30 de zile, în aceleași condiții.

„Subliniem că reacția dezechilibrată a autorităților la investigațiile jurnalistice ce relevă ilegalități indică fenomenul intangibilității unor actori politici. Bunăoară, uneori, atunci când dezvăluirile presei vizează politicienii din opoziție, organele de drept folosesc materialele documentate de reporteri pentru intentarea dosarelor, iar atunci când investigațiile relevă ilegalitățile comise de către politicii cu funcții înalte în stat, dezvăluirile sunt lăsate fără reacție din partea autorităților”, precizează autorii memoriului.

Vulnerabilitatea economică a redacțiilor independente au afectat și gradul de independență editorială a multora dintre acestea, fiind menționată aici și interdicția prevăzută de Legea nr. 86 cu privire la organizațiile necomerciale, care prevedea interdicția de prestare a serviciilor concurenților electorali. Cu toate acestea, pe 8 octombrie 2020, Curtea Constituțională a abrogat norma respectivă.

„Monitorizările efectuate de organizațiile neguvernamentale de media relevă că unele din cele mai urmărite mass-media, inclusiv radiodifuzorii naționali, au făcut partizanat politic, substituind jurnalismul cu propaganda. Patronii-politicieni din mass-media s-au implicat masiv în politicile editoriale ale instituțiilor media, încurajând autocenzura, iar instituțiile media au transmis consumatorilor de presă o informație părtinitoare, incompletă, adesea manipulatoare”, se arată în documentul publicat.

În concluzie, autorii memoriului au solicitat autorităților să întreprindă mai multe acțiuni în viitor pentru a asigura informarea corectă, promptă și echidistantă a cetățenilor asupra problemelor de interes public. Printre acestea se numără promovarea transparenței surselor de finanțare a mass-mediei, prevenirea și curmarea actelor de amenințare/agresiune în raport cu mass-media sau monitorizarea cazurilor de intimidare și agresare a jurnaliștilor.