
Independența editorială a instituțiilor media moldovenești sau cum găsesc managerii mass-media opțiuni alternative de monetizare a conținutului
Independența editorială a instituțiilor media moldovenești reprezintă în continuare o problemă majoră. Una dintre cauze este că majoritatea redacțiilor nu-și pot asigura independența financiară, odată ce depind de patroni politici sau granturi. Unele încearcă, totuși, opțiuni alternative și testează forme noi de monetizare a conținutului, scrie Media-Azi.md.
・
Mai multe instituții media din țară au găsit soluții alternative de monetizare, fie că este vorba despre vânzarea abonamentelor sau încurajarea publicului să facă donații, reprezentanții acestora se arată siguri că investițiile cititorilor contribuie la dezvoltarea jurnalismului independent și corect.
AGORA
În ultimii doi ani, jumătate din veniturile companiei Interact Media au provenit din fonduri de susținere a mass-media, fapt care ne-a provocat să căutăm alternative sustenabile.
„Planul nostru de dezvoltare presupune să reducem din dependența actuală de granturi, dar și să ne asigurăm că suntem gata să facem față diferitelor situații neprevăzute — cum ar fi lipsa granturilor sau scăderea veniturilor din publicitate, pierderea clienților din cauza falimentelor — cu ajutorul cititorilor. I-am invitat pe ei să fie cei care finanțează jurnaliștii. Asta vrem să facem prin abonamentele de membri, să devenim o instituție finanțată de cititori”, suține directoarea Interact Media, Irina Ghelbur.
Din aprilie anul trecut, Agora.md îndeamnă cititorii să aleagă unul dintre abonamentele de membership — Susținător, Fun sau Ambasador — care, pentru o plată lunară ce variază între 48 de lei și 160 de lei, oferă mai multe beneficii și avantaje în accesarea conținutului, inclusiv un site pe care să nu mai fie afișată publicitatea atunci când este accesat.
Cu SENS
Proiectul media Cu Sens a fost înregistrat oficial în august 2019, iar peste șapte luni redacția deja a publicat primele materiale. Liuba Șevciuc, una dintre fondatoare, susține că nu este sigură dacă redacția ar fi reușit să se lanseze, să producă reportaje și investigații într-un termen atât de scurt dacă nu ar fi avut susținerea cititorilor prin intermediul donațiilor.
„Din primii bani colectați am cumpărat o cameră video/foto și am închiriat un oficiu. Asta ne-a permis să ne începem activitatea”, spune jurnalista.
O bună parte din susținătorii proiectului sunt cetățeni moldoveni stabiliți peste hotare.
„Chiar și în aceste vremuri grele, când mulți și-au pierdut locurile de muncă, afacerile, noi totuși ne-am bucurat de susținerea donatorilor. Aceștia au continuat să ne ofere sprijin financiar. În mare parte susținătorii noștri donează pentru conținut de calitate. Adică primim donații doar atunci când publicăm un subiect, în special investigații. Ne bucurăm că oamenii înțeleg că informația costă și sunt dispuși să scoată o anumită sumă din buzunarul lor pentru a ne-o da nouă”, mai spune Liuba Șevciuc.
Ziarul de Gardă
La mijlocul anului trecut, și administrația săptămânalului de investigații Ziarul de Gardă (ZdG) a ales să recurgă la o alternativă de finanțare, fiind vorba mai exact de abonamentele prin Patreon.
„Nu am avut așteptări mari, dar am depus efort constant să ne informăm cititorii despre această posibilitate de a ne susține. Cu atât mai plăcut ne-a fost să observăm că ni se alătură cel puțin un nou patron odată la două zile, iar uneori - mai mulți patroni într-o singură zi. La șapte luni de la lansarea contului, suntem siguri că această modalitate merită încercată și regretăm că nu am lansat-o mai devreme”, susține directoarea Ziarului de Gardă, Alina Radu.
MOLD-STREET
La început, portalul a experimentat cu plățile prin SMS, prin intermediul unei companii europene. Din cauza comisioanelor înalte, reprezentanții companiei erau nevoiți însă să perceapă o sumă relativ mare de la consumatori și, după un an care a adus mai puțin de 100 de euro, au renunțat la această opțiune.
„Ulterior, am integrat sistemul de abonamente cu cardul, apelând la un procesator de plăți electronice internațional și am diversificat pachetele în funcție de perioada de valabilitate a abonamentului. Totodată am acceptat și plăți prin PayPal”, explică coordonatorul de programe și responsabilul de publicitate și abonări, Aurel Stratan.
În prezent, publicația are abonamente cu perioade de valabilitate de 30 de zile, 3 luni, 6 luni și un an. Redacția implementează și achiziția articolelor „la bucată” - orice text din categoria Premium la preț de 9 lei.
„Am lăsat activă și opțiunea de achitare prin transfer, asigurând astfel diversitatea metodelor de plată, care în final a rezultat într-o diversitate de abonați din practic toate sectoarele economiei”, a precizat coordonatorul Mold-street.com.
TV8
Mecanismul desemnării procentuale (legea celor 2%) este un alt mecanism de diversificare a profitului, dar și de educare a publicului atunci când e vorba despre susținerea presei, declara anterior directoarea știrilor de la TV8, Mariana Rață.
„Cu siguranță, desemnarea procentuală este eficientă și utilă. Și nu e vorba doar despre beneficiile financiare (de altfel, contribuțiile sunt modeste). Ceea ce e cu adevărat de apreciat este educarea societății ca să contribuie conștient la susținerea presei. Atunci când un cetățean redirecționează cele 2% din impozitele sale către TV8, e un semn clar că această persoană ne apreciază munca, înțelege că avem nevoie de susținere morală și financiară și ni le oferă”, a spus Mariana Rață.