„Toți oamenii președintelui”, 8 decembrie 2019, Ziarul de Gardă
Ancheta jurnalistică a arătat că în perioada în care Igor Dodon deținea funcția de președinte al R. Moldova, oameni din anturajul său: fratele, cumnata, finii, nașii, cumătrii sau colegii de facultate ai cuplului Galina și Igor Dodon, majoritatea dintre ei cu diverse funcții în stat, au dezvoltat și au fortificat afaceri și averi considerabile. De multe dintre acestea a beneficiat, din plin, și familia prezidențială. Unele firme sau bunuri deținute de aceste persoane nu se regăseau în declarațiile de avere ale funcționarilor respectivi.
Deși Autoritatea Națională de Integritate (ANI) s-a autosesizat și a inițiat controlul averii în privința a patru persoane vizate în anchetă: Vadim Filipov (membru CEC), Radu Mudreac și Petru Burduja (deputați), Dinari Cojocaru (consilier municipal), deocamdată toate persoanele vizate în anchetă au rămas în funcțiile deținute.
„Funcțiile (ne) ascunse ale deputaților afaceriști”, 30 decembrie 2019, RISE
Ancheta jurnaliștilor de la RISE Moldova a arătat că unii dintre cei 101 de deputați ai Parlamentului, pe lângă funcția de demnitate publică, dețin și funcții de administratori în propriile afaceri și chiar au indicat acest lucru în CV-urile publicate pe pagina Legislativului. În investigație au fost vizați deputații Alexandr Nesterovschi, Igor Himici și Vladimir Odnostalco.
ANI s-a autosesizat și a inițiat controale în privința deputaților Alexandr Nesterovschi și Igor Himici. La 17 decembrie 2020, pe numele lui Nesterovschi a fost emis un act de constatare prin care s-a constatat incompatibilitate de funcții15. Actul a fost contestat de către deputat în instanța de judecată. În privința lui Igor Himici nu au fost constatate abateri. Până în prezent toate cele trei persoane au rămas în funcțiile de deputați.
„Penthouse-ul din centrul Chișinăului în care o judecătoare, zilnic, „verifică să fie în regulă apa și căldura”, 3 februarie 2020, Ziarul de Gardă
Ancheta a arătat că Tatiana Avasiloaie, judecătoare la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, era văzută, zilnic, în timp ce intra într-un penthouse cu suprafața de peste 150 de metri pătrați, amplasat într-un bloc din centrul capitalei. Prețul de piață al unui asemenea imobil depășește suma de 120 de mii de euro. Imobilul nu se regăsea însă în declarațiile de avere și interese depuse, anual, de magistrată. Deși ZdG a surprins dimineți la rând mașina judecătoarei parcată în fața acelui bloc, aceasta a negat că ar locui în el. „Eu intru să verific… Să fie în regulă apa, căldura”, susţinea judecătoarea.
ANI s-a autosesizat și a inițiat controlul averii Tatianei Avasiloaie. Controlul este în derulare. Deocamdată, Tatiana Avasiloaie deține, în continuare, funcția de judecătoare la Judecătoria Chișinău.
„O șefă de subdiviziune din cadrul Agenției Rezerve Materiale și-a acordat sieși premii „pentru activitate sârguincioasă”, 4 aprilie 2020, MoldovaCurata.md
În urma investigației a fost arătat că șefa Bazei speciale de administrare medicală a Agenției Rezerve Materiale a Ministerului de Interne, Floarea Dimitriu, a ridicat, în anul 2018, 11 premii bănești, dintre care doar trei i-au fost date prin ordinele șefului ierarhic superior, așa cum prevede legea. Restul, opt premii, le-a primit în baza propriilor dispoziții, suma totală a cheltuielilor nejustificate ridicându-se la 36,8 mii de lei.
Chiar dacă ANI a pornit un control și a emis un act de constatare în care a constatat încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese, Floarea Dimitriu continuă să exercite funcția.
„Afacerea familiei Stoianoglo. Procurorul general nu a declarat veniturile soției”, 5 mai 2020, Anticoruptie.md
Ancheta a demonstrat că procurorul general, Alexandr Stoianoglo, nu a indicat în declarația de avere și interese personale veniturile soției sale, proprietară și administratoare a unui salon de frumusețe din Chișinău. Alexandr Stoianoglo a negat că ar fi comis vreo abatere la completarea declarației, însă nu a spus de ce nu a indicat afacerea și veniturile soției.
În urma publicării anchetei, președinta ANI a depus o sesizare din oficiu, Inspectoratul de Integritate, însă nu a inițiat un control. Prin urmare, procurorul general își exercită funcția în continuare.
„Casa cu trei niveluri, „nefinisată” și nedeclarată, în care l-am găsit pe șeful socialiștilor din Parlament”, 16 iulie 2020, Ziarul de Gardă
Ancheta a arătat că, deși declara două automobile pe care le avea în posesie și susținea că locuiește într-un apartament de circa 67 m.p. din Chișinău, în realitate, deputatul Corneliu Furculiță trăiește într-o casă impunătoare, într-o suburbie a capitalei,construită pe două terenuri înregistrate pe numele fiicei sale, în vârstă de 26 de ani. Casa nu se regăsea în declarațiile de avere și interese personale din ultimii ani ale deputatului, deși până în 2017, politicianul o indica drept „construcție nefinisată”. Chiar dacă jurnaliștii l-au surprins atât pe deputat, cât și pe soția sa, la casa din Durlești, iar vecinii susțineau că familia Furculiță locuia acolo de mai bine de un an, președintele fracțiunii socialiștilor din Legislativ a spus că doar a venit să verifice ca totul „să fie în regulă”, și că, de fapt, nu locuiește aici.
ANI a inițiat o sesizare din oficiu și la aproape un an controlul este încă în derulare. La o lună după articol, deputatul a primit, prin donație, terenul pe care era construită casa, iar peste încă o lună, a primit și o cotă-parte din casă, pe care a indicat-o în declarația de avere și interese pentru anul 2020.
Corneliu Furculiță continuă să fie deputat în Parlamentul R. Moldova.
„Divorțul fictiv și averea tăinuită a procurorului Igor Popa”, 22 iulie 2020, Anticoruptie.md
Șeful Procuraturii sectorului Ciocana al municipiului Chișinău, Igor Popa, locuia într-un apartament de lux din centrul Chișinăului, care nu se regăsea în declarația sa de avere și interese. Totodată, jurnaliștii au menționat că imobilul respectiv este trecut în acte pe numele mamei copiilor lui Igor Popa, de care procurorul era divorțat, dar care locuia, la fel, în aceeași casă. Jurnaliștii au consultat experți care au sugerat că acesta ar putea fi un caz de divorț fictiv pentru a ascunde o parte din avere. Igor Popa a refuzat să facă vreun comentariu atunci când a fost solicitat de reporteri.
Deși ANI a inițiat o sesizare din oficiu, iar controlul este în derulare, Popa a rămas în funcția deținută.
„Drumuri bune” pentru primar, 9 noiembrie 2020, Ziarul de Gardă
De programul „Drumuri bune pentru Moldova”, redenumit în „Drumuri bune pentru toți”, a beneficiat primarul comunei Dancu, raionul Hîncești, Vladimir Pretuleac. El a convins antreprenorul care executa lucrările de reparație a drumurilor să construiască o porțiune de drum care trecea prin fața porții sale și se termina la casa vecină, chiar dacă Consiliul Local a decis, în două rânduri, altceva. Ca să ajungă asfalt până la poarta primarului, localnicii acuzau că s-a renunțat la construcția altor segmente de drum, mai importante, fiind scurtat inclusiv drumul de acces spre cimitir, care urma să fie reparat în cadrul programului, de arată în investigație.
CNA și Procuratura Hîncești au deschis o cauză penală, la sesizarea unui terț, care a făcut trimitere și la articol. Urmărirea penală este în derulare, totuși Vladimir Pretuleac deține, în continuare, funcția de primar.
„Șeful de la Procuratura Chișinău care trăiește din mila rudelor”, 25 noiembrie 2020, Anticoruptie.md
Jurnaliștii au arătat că șeful adjunct al Procuraturii municipiului Chișinău, Adrian Popenco, locuia într-o casă cu suprafața de 92 m. p. în localitatea Dumbrava, com. Trușeni, trecută în acte pe numele socrilor săi, și deținea un Mercedes care, la fel, aparținea altei persoane, dar îi fusese dat în folosință. Procurorul a declarat aceste bunuri. Jurnaliștii sugerau că ele ar fi prea scumpe în raport cu veniturile familiei lui Popenco.
Procurorul general Alexandr Stoianoglo a cerut un raport de la Adrian Popenco pe marginea faptelor descrise în investigație, apoi a transmis raportul către Autoritatea Națională de Integritate, care s-a sesizat din oficiu și a fost pornit un control, care este în derulare. În prezent, Adrian Popenco a rămas în funcția de șef adjunct al Procuraturii mun. Chișinău.
„Intimidări și acuzații de corupție în „ograda” Primăriei Chișinău”, 14 decembrie 2020, Ziarul de Gardă
Ancheta a arătat că Sinilga Școlnic, pretora sectorului Ciocana, era acuzată de foști și actuali angajați ai instituției că i-ar fi terorizat, amenințat și le-ar fi dat indicații ilegale. Jurnaliștii au mai constatat că, deși Sinilga Școlnic a activat toată viața într-o instituție de stat, iar soțul său declara venituri modeste în ultimii ani, familia sa locuia într-un imobil cu două etaje și mansardă, amplasat într-o suburbie a capitalei, dat recent în exploatare. De asemenea, ancheta a arătat că și vicepretora sectorului Ciocana, Elena Triboi, deținea o firmă care gestiona o gheretă, iar firma nu se regăsea în declarațiile de avere și interese ale funcționarei.
În urma publicării materialului, ANI s-a autosesizat în cazul ambelor funcționare. Doar în privința Elenei Triboi a fost inițiată procedura de control a respectării regimului juridic al conflictelor de interese, controul fiind încă în derulare. Chiar dacă la 30 martie 2021 Sinilga Școlnic a fost reținută de CNA, fiind cercetată pentru fapte de corupție, dar nu cele descrise în investigație, atât Sinilga Școlnic cât și Elena Triboi ocupă, în continuare, funcțiile de pretor și vicepretor în sectorul Ciocana al Capitalei.
Potrivit autorilor, numărul mic de cazuri în care reacția a venit din partea altor autorități decât a ANI poate fi explicat prin faptul că majoritatea faptelor descrise în investigațiile monitorizate au vizat averi și conflicte de interese, care intră în aria de competență a ANI.
Autorii sunt de părere că rezultatele continuă să indice asupra unui anumit grad de toleranță a instituțiilor ale căror angajați sunt vizați în investigațiile jurnalistice ca având probleme de integritate. Deși, față de studiile anterioare, nu au fost documentate cazuri de promovare în funcții a persoanelor cu presupuse probleme de integritate, totuși indicatorii arată o singură demisie, a lui Oleg Ogor, pe motive care includ și faptele descrise în investigație. Totuși, demisia nu a survenit imediat după publicare, ci abia după ce și alte instituții ale statului au pornit controale, iar rezultatele lor au pus presiune pe autoritatea corespunzătoare (Consiliul Raional Criuleni) să opereze demisia.
Un Emoji sau Sticker va îmbogăți acest articol.